1,784 matches
-
asupra capului tău, muritorule, și ajungi unde nici n-ai visat!... Toate acestea cine le plătește însă? Badea Toader, cetățeanul liber și suveran, care n-are ce mânca și care-și vinde munca pe viața lui toată, ca să poată plăti birurile și lefurile patrioților... Ș-apoi să mai zici că nu sîntem un popor fericit? Ba-ncă să vezi... [ 27 iulie 1880] ["ÎNTR-UNUL DIN NUMERELE TRECUTE... "] Într-unul din numerele trecute am dovedit cu acte gospod, precum se zicea mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a încetat cu dinastiile române, cu drepturile politice ale boierimii vechi. Ceea ce-i mai rămăsese acesteia nu erau privilegii adevărat nobilitare, nu era dreptul d-a se acoperi înaintea capului statului și a-i spune "cu paharul îndesește, dar cu birul mai rărește", ci erau niște biete drepturi private, fără nici o însemnare pentru viața statului. Și dacă onorabilii confrați ar răsfoi și mai mult documentele ar vedea că acele supreme drepturi politice, nu scutiri de dări, căci dări plăteau în vremea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al guvernului, îngrijește ca copiii mei să capete burse sau cel puțin ajutoare pentru studii, îngrijește ca să nu le vie ordinele de mobilizare sau printr-un motiv oarecare, să fie declarați incapabili de serviciul militar; asemenea îngrijește ca restanțele de biruri să nu mi se ia, asemenea ca dările curente să fie trecute în lista rămășițelor, ca ogoarele mele de tutun și viile mele să fie trecute cu vederea la taxare ș. a. m. d. Aceste sânt fapte, fapte cunoscute de toți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
uzul unei limbi oficiale. Va să zică nici libertatea conștiinței și a formei ei celei mai intime, a limbei, nu mai e permisă românilor din Austro-Ungaria. Și aceasta nu pentru c-ar fi răi cetățeni; din contra, ei [î]și plătesc regulat birurile, ei [î]și iubesc dinastia lor moșneană, ei [î]și varsă sângele pentru unitatea și gloria monarhiei, ei sânt leali și supuși - dar sânt români. A mai dat Dumnezeu să fie cam mulți la număr, să fie harnici, strângători, mulțumiți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
I, îi sporește cu duiumul, știind că de unde nu-i nici împăratul n-are de unde lua. Dările corespunzătoare cu colegiile ce le uzurpează asemenea patrioți le vor plăti nefericitele comune rurale, solidar responsabile pentru încasare. Daca un primar delapidează banii birului, li se vinde nenorociților săteni până și cenușa din vatră spre a restitui banii; daca un patriot fără avere râvnește la onoarea de a fi alegător în colegiul I, sătenii solidar responsabili plătesc pozitiv darea pe care patriotul fără avere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Instructor 1 RECAPITULAȚIE - Numărul activiștilor scoși din producție, inclusiv cei trei secretari 28 - Personal cu muncă tehnică 4 Total 32 SCHEMA DESFĂȘURATĂ de încadrare a Comitetului de U.T.M. din M.A.I. Nr. crt. Funcția din schemă Nr. activiștilor Membrii bir. comit. scoși din producție 1. Primul secretar 1 2. Al doilea secretar (și șef al Sect. de propagandă) 2 Secretariat tehnic 1. Secretar 1 2. Dactilograf 1 Secția Organizatorică 1. Șef Secție 1 2. Instructori ai Comitetului 4 Sectorul Evidență
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
12 - Raport al Securității orașului Corabia către Inspectoratul Județean al M.I. Olt cu privire la comentariile populației față de măsurile de sistematizare a localităților. MINISTERUL DE INTERNE Securitatea Orașului Corabia Strict secret Nr......din 12 februarie 1976 Către, INSPECTORATUL JUDEȚEAN OLT al M.I. Bir. Analiză și Sinteză Raport Buletin Raportăm unele aspecte din semnalările făcute de rețea pe marginea măsurilor luate în legătură cu sistematizarea localităților, după cum urmează: La data de 29 ianuarie 1976 sursa „Jitianu Ion” ne informează despre discuțiile purtate cu numitul BEJAN GHEORGHE
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
data de 8 octombrie 1910 în comuna Obârșia, județul Olt, fiul lui Petre și Floarea, de profesie agricultor, pensionar C.A.P., care în trecut a făcut politică legionară și figurează în evidența generală, domiciliat în comuna Obârșia, județul Olt. Șef Bir. Securitate Maior, /ss/ Nica Alexandru A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 7.604, vol. 2, f. 15-16. 141. 1976 martie 9 - Notă a ministrului de Interne, Teodor Coman, către șeful Secției pentru Probleme Militare și de Justiție a C.C.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
SĂLCEANU MARIN, născut la [...] în [...] Olt, fiul lui [...], inginer șef la Fabrica de zahăr Corabia, membru P.C.R., domiciliat în orașul Corabia, bloc [...], asupra căruia s-au creat suspiciuni de a fi racolat de către firma japoneză. [Nota a fost primită de la Bir. III] A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 7.604, vol. 2, f. 167. 168. 1979 august 1 - Raport al Inspectoratului M.I. Olt către Comitetul Județean al P.C.R. privind reacțiile populației față de prevederile „Decretului privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
angajați cantoniști speciali pentru paza liniilor telegrafice. Ei au fost așezați la distanța de cincizeci de stâlpi unul de altul. În schimbul prestării serviciului de pază, ei au primit, conform hotărârii Sfatului Administrativ, pământ pentru hrană și au fost scutiți de bir, mai bine zis birul lor a fost plătit de către direcția centrală a telegrafiei. Între această instituție și cantoniști s-au încheiat contracte. Din numărul de șapte contracte relative la ținutul Neamț, păstrate la Arhivele Statului din Iași, două contracte au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
paza liniilor telegrafice. Ei au fost așezați la distanța de cincizeci de stâlpi unul de altul. În schimbul prestării serviciului de pază, ei au primit, conform hotărârii Sfatului Administrativ, pământ pentru hrană și au fost scutiți de bir, mai bine zis birul lor a fost plătit de către direcția centrală a telegrafiei. Între această instituție și cantoniști s-au încheiat contracte. Din numărul de șapte contracte relative la ținutul Neamț, păstrate la Arhivele Statului din Iași, două contracte au fost încheiate cu doi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
eventualele stricăciuni și să asculte de epistați. Contractele au fost încheiate pe o perioadă variind între unul și trei ani. Cantoniștii, potrivit acestor contracte, au primit bordeie pentru locuință, 120 prăjini loc de hrană, țăranii birnici au fost scutiți de bir și boieresc, ruptașii, de dare, iar patentarul, de plata patentei sale. După cum se vede, erau necesare unele schimbări, care depășeau limitele relațiilor încă feudale. Guvernul ar fi trebuit să consimtă ca lucrătorii indispensabili acestei instituții să nu fie supuși la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avut C. Mihalic de Hodocin. Funcționarea ei însă era lăsată pe mâna unor lucrători calificați străini - 9 „fabricanți” din Würtemberg, la care s-au adăugat și lucrători localnici recrutați din orașe și din satele vecine, care au fost scutiți de bir. Deasemenea, întâlnim printre muncitori și 22 calfe „tineri moldoveni”. Numărul lucrătorilor a mers descrescând în raport direct proporțional cu decăderea întreprinderii. În 1859, numărul lor era de 18, în 1861, de 20, iar în 1862, de 14, din care patru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în ultimul an dinaintea catagrafiei, cu știrea proprietarului și a stăpânirii. Strămutarea trebuia anunțată proprietarului, judecătorilor sătești și isprăvniciei cu un an înainte. În ceilalți ani care despart o catagrafie de alta, țăranii se pot strămuta numai după ce au plătit birul pe toți anii care mai rămân până la viitoarea catagrafie, iar stăpânului prețul lucrului pe un an întreg. Fiecare din aceste dispoziții constituie un mijloc de a împiedica schimbarea domiciliului țăranului, mijloc de care proprietarul se folosește ori de câte ori dorește. Așezământul din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în sporirea brațelor de muncă pe moșii. În această privință, măsurile restrictive prevăzute de Regulamentul Organic și așezământul din 1851 au constituit obstacole peste care țăranii nu puteau trece decât jertfind bunurile lor mobile și chiar imobile (plata datoriilor, a birului și a clăcii, constrângerea la vânzare pe prețuri derizorii a „averii”). Numărul cererilor de strămutare în orașe sporea însă într-o astfel de măsură, încât boierimea a încercat, mai întâi, să-și impună punctul de vedere potrivit căruia strămutarea nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moșie”, iar mai târziu a invocat o dispoziție inexistentă care ar fi limitat dreptul de strămutare numai de la sat la sat și nu de la sat la oraș. Constrângerea economică, folosirea forței, sistemul feudal al răspunderii colective a sătenilor față de plata birului, coruperea autorităților de care depindeau aprobarea strămutării, procedura și sistemul complicat al întocmirii formalităților de strămutare în care erau implicați ispravnicii, privighetorii de ocoale, vorniceii, proprietarii sau posesorii ș.a. îngreuiau mult mutarea sătenilor la oraș. În aceste împrejurări, țăranii părăseau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă o existență precară; de aceea țăranii foloseau un procedeu prin care reușeau să escamoteze prevederile restrictive ale strămutării, forțând într-o oarecare măsură lucrurile. Și anume, ei cumpărau în prealabil locuri și construiau dugheni în orașe, rămânând să plătească birul la satele de unde plecaseră până ce erau înscriși în oraș la prima catagrafie. Pe această cale au reușit să obțină strămutarea în 1852 și 1857 în orașe numeroși țărani din ținuturile Neamț, Tecuci, Putna, Covurlui. La 1856 s-a constatat că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care fură mere, cucoane sfioase ce merg la părintele, băieți de băieți... Pe directorul școlii Îl cunosc mai bine, prin natura profesiei și a intereselor noastre didactice. Notabilitățile nu prea le știu, merg pe la primărie o dată pe an, când plătesc birurile, bănuiesc că-și fac treaba. Ne-am bucura, desigur, dacă drumul satului nu ne-ar mai strica mașinile, dacă pârâul din preajmă ar fi regularizat, dacă ar fi mai multe becuri În sat. Bănuiesc că toate acestea (și altele, ale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
împărătesei Ecaterina a II-a. În țară, se succedă domniile scurte și repetate ale marilor fanarioți: Ipsilanti, Mavrogheni, Moruzi, Suțu, Hangerli, Caragea. Tablouri plastice despre istoria socială și economică a țării completează portretistica. Vremea de acalmie, de bună „rânduială”, cu biruri moderate și trai ieftin, a domniei lui Alexandru Ipsilanti sau ordinea impusă de Nicolae Mavrogheni, vodă cu deprinderi justițiare ce umblă deghizat, în popor, nu durează. Alexandru Moruzi, „maestru” în a strânge banii, înființează un spital la București, speriat de
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
a se bejeni chiar și marii boieri. Capudan Hassan-pașa, care trebuia să-l prindă pe Pazvantoglu, petrece, la București, cu podărese și cârciumărese, travestite în cucoane, într-o farsă, viu colorată, a viciului balcanic. Constantin Hangerli, ce istovise țara în biruri și dări, sfârșește tragic. Un joc viclean, bine gradat, cu virtuți scenice, se consumă între perfidia trimisului sultanului, ce tocmise ucigaș un harap „buzat”, și lașitatea boierilor, ce îl abandonează pe domn. Echilibrul de forțe se schimbă în panorama deșertăciunilor
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță, dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nobilime veche, anterioară ctitoririi statului. Cnezii munteni, pe vremea lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), erau stăpâni ereditari de sate, stăpâni peste oameni dependenți. Dar, spre deosebire de boieri, care se bucurau de imunitate, denumită "ohabă" la sud de Carpați, cnezii munteni plăteau bir pentru că nu erau privilegiați. Rezultă fără echivoc că acești cnezi erau stăpâni de moșii dintr-o perioadă anterioară domniei, care se deosebeau de boieri numai prin lipsa privilegiului de imunitate. În concluzie, în toate țările române, cnezii alcătuiau o singură
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bine că nu pricepe o iotă, se învălmășesc într-un haos amețitor: sursele ipohondriei, legea pensiilor, „legea de murături”, papa și revoluția. Idealul său de republică e cât se poate de domestic și avantajos (leafă bună, nu se mai plătește bir ș.a.m.d.). Dar, dacă așteaptă de la „revuluție” un „ce profit”, Conul Leonida, el însuși, nu ar mișca la o adică nici un deget, temându-se și tremurând de „furia poporului”. Nu e de mirare că ia zgomotul unui zaiafet de
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Cu-atît e mai perfectă dreptatea. {EminescuOpVIII 269} 2257 Fiți răi și veți străbate! De ce n-aveți voi minte. Deschideți ochii voștri, Vedeți că sunt și bine sunt numai pentru proști. De când sunteți pe lume a esistat dreptate Și pentru voi? Biruri, poveri și grije toate. Pentru averea altor voi sîngele-l vărsarăți Cu -a voastre mâni greoaie voi statul îl mișcarăți Pe calea propășirei - în zile[le] de pace *, Și toate astea pentru ca alții [să trăiască] Voi v-ați hrănit dușmanii, i-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mărire, Rânjea cu râsul morții - și-n oarba lui cumplire, Ateu din nedreptate și de aur orbit, Domnea ca ciuma stearpă în tristul Răsărit Și-ntocmai ca păcatul cel strigător la cer El aducea în urma-i foamete, - obezi de fier, Biruri ce cădeau însuși până pe surul fum Care, pătruns prin streașini, la cer își face drum Ieșind din vatra tristă, cuptorul fără pîne A unui iobag care trăiește d-azi pe mâne, Când asuprirea oarbă și searbădă sclavie Domneau ca două
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]