542 matches
-
pe Hildegard, iubita sa din tinerețe; aceasta îi spune că îl aștepta de mult timp și îl invită să meargă cu ea. Cei doi ies din grădină "„fără să mai deschidă poarta”" și urcă într-o trăsură condusă de un birjar, ce fusese în tinerețe dricar. Gavrilescu constată că se întâmplă cu el ceva straniu, asemănător cu intrarea într-o stare de vis, iar Hildegard îi răspunde zâmbind: "„Toți visăm [...] Așa începe. Ca într‑un vis...”". Mircea Eliade este autorul primei
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
Mateiu Caragiale, Ion Barbu, Urmuz, Ion Marin Sadoveanu și Eugen Barbu. Nuvela La țigănci” a fost comparată, datorită pitorescului său balcanic, cu scrieri caragialiene precum nuvela „La hanul lui Mânjoală” sau schițe ca „Petițiune” sau „Căldură mare”. Căldura mare și birjarul filozof sunt aspecte întâlnite în "Momentele și schițele" lui Caragiale. Profesorul Gavrilescu, guraliv și confuz, poate fi asemănat cu un personaj caragialian. Cu toate acestea, Bucureștiul lui Mircea Eliade este unul imaginar, având toponime fictive și simbolice precum strada Preoteselor
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
și mantalele se află în spatele lor. În celălalt stil, nu există revere. Este utilizat un guler simplu și înalt, mantalele având nasturi. Acestea au fost, de asemenea, favorizate de o purtare mai puțin formală, în special de căruțași și de birjari, care aveau nevoie să-și miște liber mâinile. Pelerina este concepută pentru a proteja hainele de ploaie. Spre deosebire de majoritatea impermeabilelor, pelerina Inverness nu are mâneci, ci o manta, care se pune peste brațe și umeri. Purtătorul o așază de obicei
Pelerină Inverness () [Corola-website/Science/319951_a_321280]
-
ardei iuți. Sigur că se poate cumpăra burta deja fiartă, proaspătă sau congelată. Dar fără zeama originală, ciorbei îi va lipsi gustul tipic. Jurnalistul și scriitorul Radu Anton Roman a scris: „Acest fel de mâncare pare că se face pentru birjari beți, dar are cel mai sofisticat și pretențios mod de pregătire în toată bucătăria românească. Este acru și dulce, cald și catifelat, gras, dar delicat, eclectic și simplu în același moment.”
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
Harker” vine din Londra ca să cumpere castelul lui Dracula, dar nici un localnic nu are curaj să se apropie de casă contelui. O femeie îi dă un crucifix lui Harker, pentru a-l apară de rele. Avocatul va fi adus de birjarul contelui. În primele zile a vizitei nu se întâmplă nimic deosebit în castel, Haker fiind rugat să nu intre în câteva încăperi. Ciudat însă i se pare englezului faptul că chipul contelui nu apare deloc în oglindă și lăcomia acestuia
Dracula (roman) () [Corola-website/Science/315549_a_316878]
-
mințile, săvârșind fără aprobare acțiuni „în numele Frăției”. C.A. Rosetti și membrii Frăției îl trimit pe locotenentul Deivos (George Motoi) pentru a lua legătura cu Mărgelatu. Troianoff aflase și el de existența comorii boierului Vâlcu și, împreună cu Agatha și cu birjarul surdo-mut Casapu, pornesc spre moșia boierului de la poalele Munților Vâlcan. Dându-se drept trimis imperial rus care venise să-i dea un act care să confirme descendența boierului Vâlcu din domnitorul Tihomir, Troianoff este lăsat să intre pe moșie. El
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
lăsând-o pe Cenușăreasa plângând în fundul grădinii. Însă apare Zâna cea Bună, nașa Cenușăresei, care, cu ajutorul baghetei sale magice, transformă un dovleac într-o caleașcă din sticlă, șoriceii în patru cai albi, câinele, Bruno, într-un valet, calul, Major, în birjar și nu în ultimul rând rochia sfâșiată a Cenușăresei într-o superbă rochie albastră de gală cu pantofi din cristal. Înainte să plece caleașca, Zâna o avertizează pe Cenușăreasa că vraja se va desface odată ce orologiul bate miezul nopții. La
Cenușăreasa (film din 1950) () [Corola-website/Science/320560_a_321889]
-
ianuarie 1962) - a fost un poet olandez. Achterberg s-a născut în Nederlangbroek, Olanda, fiind al treilea copil, într-o familie cu nouă copii. Provenind dintr-o familie protestantă, a fost crescut într-un spirit calvinist. Tatăl său a fost birjar. Achterberg a fost un elev bun, iar în anul 1924 a devenit învățător. În același an a avut debutul literar, împreună cu Arie Dekkers, care, de altfel, l-a încurajat să scrie. Împreună au publicat "De Zangen van Twee Twintigers". În
Gerrit Achterberg () [Corola-website/Science/321597_a_322926]
-
Această povestire cu Sherlock Holmes este una dintre cele patru în care este menționat fratele lui Holmes, Mycroft. Mycroft apare ca personaj principal în "Traducătorul de greacă" și în această povestire. El apare ca personaj secundar în "Ultima problemă" (în calitate de birjar al lui Watson) și este doar menționat în "Casa pustie". În această povestire, cititorii află că slujba guvernamentală a lui Mycroft este cu mult mai importantă decât o descrisese Holmes în "Traducătorul de greacă". Holmes chiar spune că fratele său
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
lider al "echipei speciale de detectivi din Baker Street", un grup de mici cerșetori vagabonzi pe care Holmes îl angajează ocazional pentru a-l ajuta, el declarând că a adus o birjă. Holmes îl trimite jos pentru a-i cere birjarului să urce, pretinzând că are nevoie de ajutor pentru a-și duce valiza; când birjarul urcă în cameră, Holmes îi pune cătușele și-l imobilizează, dezvăluind celorlalți că el era Jefferson Hope, ucigașul lui Drebber și a lui Stangerson. Partea
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
pe care Holmes îl angajează ocazional pentru a-l ajuta, el declarând că a adus o birjă. Holmes îl trimite jos pentru a-i cere birjarului să urce, pretinzând că are nevoie de ajutor pentru a-și duce valiza; când birjarul urcă în cameră, Holmes îi pune cătușele și-l imobilizează, dezvăluind celorlalți că el era Jefferson Hope, ucigașul lui Drebber și a lui Stangerson. Partea a II-a începe cu o incursiune în trecut în Teritoriul Utah în 1847, unde
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
din bunuri în bani. Hope i-a căutat în Statele Unite ale Americii, găsindu-i în cele din urmă în Cleveland; el i-a urmărit apoi pe cei doi în Europa, ajungând în final la Londra. La Londra, Hope a devenit birjar și i-a găsit în cele din urmă pe Drebber și Stangerson la gara din Euston, pe cale de a pleca la Liverpool. Pierzând primul tren, Drebber l-a instruit pe Stangerson să-l aștepte la un hotel și apoi s-
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
anevrismului a doua zi după arestare, cu un zâmbet pe față. Într-o dimineață, Holmes i-a dezvăluit lui Watson cum a dedus identitatea criminalului și cum a folosit echipa specială de detectivi din Baker Street pentru a căuta un birjar cu acest nume. El îi arată apoi articolul din ziar lui Watson; Lestrade și Gregson sunt creditați ca fiind cei care au rezolvat cazul. Revoltat, Watson afirmă că Holmes ar trebui să-și relateze aventura și să o publice. După
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
a fi găsită de soțul înșelat, iar Gheorghiu se gândește că amanta maiorului era chiar Lena. Ajunși la regiment, ofițerii află că în Consiliul de Coroană s-a hotărât intrarea României în război. Tânărul locotenent încearcă să-l convingă pe birjar să se întoarcă la Câmpulung, dar acesta refuză. Compania a 9-a condusă de Gheorghiu este desemnată a fi vârful avangardei. Orghidan îi cere să-și facă datoria. În luptele ce au loc, Gheorghiu dovedește un curaj nebun, fiind decorat
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
și la examenele de bacalaureat. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău și cetățean de onoare al localității natale (Priponești). Versurile din placheta "Spălător de cadavre” sunt interogații lirice generate de derapajele condiției umane actuale. În "La balamuc,birjar!”, scriitorul divaghează umoristic diverse citate ale unor personalități ilustre. Aceasta este una dintre cele mai vaste lucrări ale scriitorului, si este o enciclopedie a personalităților care s-au născut în zona Tecuci.
Vasile Ghica () [Corola-website/Science/329417_a_330746]
-
iar familia se supune dispozițiilor sale testamentare: „Când voi muri, să nu mă îmbrăcați, înfășurați-mă într-un cearșaf. Fără flori, fără lumânare la căpătâi. Un dric sărăcăcios. Gol. Și nimeni să nu mă-nsoțească, nici rude, nici prieteni. Dricul, calul, birjarul, asta-i tot. Ardeți-mă!”. Piesa Să-i îmbrăcăm pe cei goi propune o analiză rațională, dublată de ambiguitate, una dintre mărcile pregnante ale scriitorului, cu care își însoțește, de regulă, reflecția asupra realității. Ca de obicei în cazul acestui
Să-i îmbrăcăm pe cei goi de Luigi Pirandello sau despre măști asumate ca identități by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105496_a_106788]
-
Balog, în lucrarea „Criza economică din 1873”: „Iată ce scria Pester Lloyd despre bursa vieneză în preajma crahului: « Era o boală, o epidemie care a cuprins întreaga Vienă. Toate clasele sociale jucau la bursă, de la capetele încoronate, care jucau milioane, la birjari și chelneri, care jucau sute de florini...»”. Așadar, potrivit specialiștilor, aceasta a fost o criză rezultată nu din consecințe ale războaielor sau ale supraproducției, ci din speculațiile financiare și instrumentele asociate acestora, duse până la limita extremă. După cum se cunoaște, ea
Prăbuşiri economice de-a lungul timpului by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296480_a_297809]