547 matches
-
de materializarea lui. Într-o cerere adresată Primăriei (iulie 1904), „fierarii, potcovarii, rotarii și vopsitorii din Bacău, în unire cu toții”, solicitau consilierilor comunali să fie „contra pentru totdeauna la un asemenea tramvai”. Evident, cereri similare au fost adresate și din partea birjarilor din localitate. Cele 27 de semnături, ce apar pe solicitarea din 9 iulie 1904, scot în relief dimensiunea evreiască a acestei bresle: în afară de patru nume românești (Vasile și Dumitru Rusu, Dumitru Ionescu și Dumitru Covalea), în rest, toate celelate nume
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în rest, toate celelate nume aparțin reprezentanților cultului mozaic. Neîmplinirea proiectului tramvaiul lui Porumbaru a făcut ca, până în vara anului 1930 - atunci când au fost date în exploatare „cursele de automobile pentru transportarea călătorilor” -, deplasările în interiorul orașului să fie la discreția birjarilor și a posesorilor de auto taxi. După cum ne relevă documentele arhivistice, în perioada interbelică, preocupările din domeniul transportului public local au reintrat în sfera de interes a administrației comunale abia la sfârșitul anilor ’20. Astfel, în ședința consiliului comunal din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
taxi. După cum ne relevă documentele arhivistice, în perioada interbelică, preocupările din domeniul transportului public local au reintrat în sfera de interes a administrației comunale abia la sfârșitul anilor ’20. Astfel, în ședința consiliului comunal din 17 august 1927, în urma cererii birjarilor de mărire a prețului curselor, primarul Ioan Grigoriu a stabilit „tariful maximal al birjelor din oraș”. Tariful era diferențiat, în funcție de numărul cailor, lungimea parcursă până la locul de destinație și de existența, sau nu, a „roților de cauciuc”. Redăm în tabelul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
persoane juridice - 2 societăți comerciale<footnote id=”31”><D.J.B.A.N., fond Primăria Bacău, dosar 63/1919, f. 35./footnote>. Coroborând aceste date cu cele din listele provizorii (octombrie 1919)- în care au fost trecute și alte categorii socioprofesionale precum birjarii, bragagiii, zugravii, simigiii, geamgiii, zarzavagiii ș.a. - ajungem la următoarea hartă etnică a economiei băcăuane din anul 1919: total - 387 de patentari, din care 264 etnici evrei (68,2%), 121 etnici români, armeni, greci, italieni (31,3%) și 2 societăți comerciale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
evrei (79%), 61 români (18%), 11 armeni (3%); croitor - total - 30 persoane: 25 evrei (83%), 5 români (17%); cizmar - total - 59 persoane: 31 evrei (53%), 28 români (47%); măcelar - total - 22 persoane: 15 evrei (68%), 6 români (27%), 1 armean; birjar - total - 29 persoane: 24 evrei (83%), 5 români (17%); mare industriaș - total - 49 persoane: 39 evrei (79%), 10 români, armeni și greci (21%) ș.a. funcționar - total - 620 persoane: 540 români (87%), 62 evrei (10%), 18 armeni (3%); profesor - total - 27
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ul meu era un avocat apreciat. Avea un birou mare. Vine aici ? i i se interzice s? practice avocatură. De ce? Pentru c?? i evreu. Este obligat s? lucreze pentru fratele meu. De ce ne ur? sc oare? Chiar ? i birjarul, c�nd e furios pe calul lui, strig? la el: �Dii, jidane! � De ce, de ce? i a? a?� �n timp ce conversa? ia conținu? , Harriet �ncearc? s??i lini? teasc?: �Aici nu s�nte? i �n pericol�. �Nu despre pericol este vorba�, replic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i. Autorul acestei c? r? i i? a auzit de multe ori pe prietenii familiei sale de la Cluj, un bastion al ungurilor, spun�nd c? �nu vor accepta niciodat? s? fie condu? i de cei care fuseser? �nainte servitorii ? i birjarii lor�. Iorga �n? elegea acest lucru. El comenta c? �la Cluj exist? �n prezent o societate care nu ne agreeaz? ? i nu ne poate agreă, dar poate c? va putea fi determinat? s? ne respecte. Iorga consideră Ț�rgu Mure? drept �un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
speriat și dezorientat: ce se mai pictează, dragă?), pictori tineri, în vogă (proletcultistă), universitari turbulenți (Cuciureanu avea teribil aplomb în a strica ștaiful cîte unei agape a "colegilor", la Casa Universitarilor, găsind frapierelor întrebuințări nu tocmai nobile), sculptori, actori, mamoși, birjari, vînzători de flori (Baronul... Baronul), balerini, psihiatri, atleți, cetitori în stele, instrumentiși, notiști sau doar simpli... urechiști. Dețin trei amintiri cu inconfundabilul George Mărgărit. Trei flash-uri. Pictam pe un colț de masă, după ce redacția "organului" se golea. Eram încadrat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fără retur), inubliabila scenetă? Ești nebun? Ce umbli cu "sărut mînușițele" astea, acum? Țara arde și baba se piaptănă. Păi, chiar de aia: din cînd în cînd, chiar dacă țara arde, baba să se pieptene... Pam, pam. 5 mai La Veneția, birjar! Așa trebuie să fi sunat (către scapetul de pe capra trăsurii) comanda ieșeanului cu țilindru și ghetre, doritor să ajungă în mahalaua smîrcoasă a tîrgului, botezată... Veneția. Ehe, ce vremuri! Acu? Ies, flamboiat, în urbe, să spun că formidabil! plec la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu lampionul de sub marea friză. I-am invitat în mașină și, ca-n Teodoreni, l-am întrebat pe nabab: Încotro, boierule? Din spate, bastonul mi-a trecut ușor pe lîngă ureche și și-a oprit argintul în parbriz: La Georgel, birjar! A, știam. Urma ca a doua zi trompetistul Georgel, starostele tarafului care sfida cu superbie discotecile, să-și inaugureze propriul restaurant: "La Georgel", firește. Am parcat în fața arătoasei clădiri ce juca rol de palat în mijlocul căsuțelor tătărășene și imediat ne-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parafrazat doar un pasaj din romanul în vogă al francezului Michel Houellbecq, Platforma, proaspăt apărut la Polirom, dacă vreți, pagina 117, cumpărați-l! Dintre buclele blonde, l-am auzit pe nabab: Ce vrei, oamenii scenei... Iar după încă vreun kilometru: Birjar, trage, te rog, pe dreapta. Am tras pe dreapta: Pompe funebre, indica firma. Dacă rezum intrarea noastră în... cochetul magazin care ne-a întîmpinat cu luxoase sicrie și la fel de luxoase coroane și jerbe și precizez că giganta și frumoasa patroană
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca să fie singură cu farmacista și să-i murmure: „Medicamentul doamnei Lemonnier, vă rog...” Bruma de aer cald furată din farmacie avea să fie alungată repede de sub paltonul ei de suflul înghețat de pe maidane. Când Albertine a apărut pe trepte, birjarul a ridicat din sprâncene și s-a sculat de pe capră. Nu se aștepta. Izba aceea cu acoperișul surpat și plin de mușchi, scările acelea mâncate de carii, năpădite de urzici. Și mai ales în mahalaua aceea cu străzile cufundate în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de urzici. Și mai ales în mahalaua aceea cu străzile cufundate în nisipul cenușiu... S-a deschis ușa și, în deschizătura ei strâmbă, s-a ivit o femeie. Purta o rochie lungă cu o croială foarte elegantă, o rochie cum birjarul văzuse numai la doamnele frumoase care ieșeau de la teatru, seara, în plin centrul Boiarsk-ului. Părul îi era strâns într-un coc - o pălărie mare îl încununa. Vântul primăvăratic ondula vălul aruncat peste borurile largi, îndoite grațios. - Mergem la gară! a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în plin centrul Boiarsk-ului. Părul îi era strâns într-un coc - o pălărie mare îl încununa. Vântul primăvăratic ondula vălul aruncat peste borurile largi, îndoite grațios. - Mergem la gară! a spus ea și l-a uimit și mai mult pe birjar cu sonoritatea vibrantă și foarte străină a vocii ei. La gară, a repetat fetița care-l chemase adineauri pe stradă. Ea vorbea foarte bine rusește, cu o urmă de accent siberian... Charlotte știa că apariția Albertinei pe trepte fusese precedată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
viziuni iluzorii am descoperit noi câteva trăsături de caracter esențiale la locuitorii Atlantidei noastre. Străzile pariziene, în poveștile noastre, erau zguduite constant de explozii de bombe. Anarhiștii care le lansau trebuie să fi fost la fel de numeroși ca și prostituatele sau birjarii. Unii dintre dușmanii ordinii sociale aveau să păstreze îndelung pentru mine, în propriile lor nume, un bubuit exploziv sau zgomotul armelor: Ravachol, Santo Caserio... Da, pe străzile acelea bubuitoare ni s-a dezvăluit una dintre ciudățeniile acelui popor: întotdeauna revendica
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și farselor absurde moderne, este realizată la Caragiale și prin înlocuirea numelor proprii cu substantive comune desemnând categoria socială, activitatea sau apartenența la o anumită clasă de vârstă. Astfel, în Căldură mare actanții sunt numiți simplu: Domnul, Feciorul, Baba, Sergentul, Birjarul. În același mod sunt lăsați neidentificați Domnul, Impegatul și Aprodul din Petițiune sau Cucoana, Popa, Avocatul din Articolul 214. Similar va proceda Eugen Ionescu în antipiesele sale în care distribuie roluri unor personaje ca El și Ea (Delir în doi
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
listă de nume fără nici o intervenție în dezorganizarea textului. 8 Un exemplu poate fi găsit în recensământul clientelei unui local mărginaș: "Aici vin camionagii, hornari, vânzători de haine vechi, spălători de geamuri, cărăuși, samsari, tinichigii, vidanjori, paracliseri, spălătorese de morți, birjari, fierari, hingheri, curelari, florărese, jochei, chivuțe, pantofari, tăietori de lemne, gunoieri, un soi de oameni nici vii, nici morți, care își poartă unica trăsătură de caracter în numele ce poartă: Mielu, Fălosu, Maț, Bășică, Fusăloaia, Opăritu, Damblagiu, Cucu, Belitu, Găoază, Speriosu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ne persecută. În Germania, soțul meu era un avocat apreciat. Avea un birou mare. Vine aici și i se interzice să practice avocatura. De ce? Pentru că-i evreu. Este obligat să lucreze pentru fratele meu. De ce ne urăsc oare? Chiar și birjarul, cînd e furios pe calul lui, strigă la el: "Dii, jidane!" De ce, de ce-i așa?" În timp ce conversația continuă, Harriet încearcă să-i liniștească: "Aici nu sînteți în pericol". "Nu despre pericol este vorba", replică sora lui Drucker. Pericol există peste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ungurii erau cei mai turbulenți. Autorul acestei cărți i-a auzit de multe ori pe prietenii familiei sale de la Cluj, un bastion al ungurilor, spunînd că "nu vor accepta niciodată să fie conduși de cei care fuseseră înainte servitorii și birjarii lor". Iorga înțelegea acest lucru. El comenta că "la Cluj există în prezent o societate care nu ne agreează și nu ne poate agrea, dar poate că va putea fi determinată să ne respecte. Iorga considera Tîrgu Mureș drept "un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu subiect medieval sunt adaptabile unei clădiri cu aspect seniorial cum este Castelul Peleș, însă în București, de-a lungul Căii Victoriei, ele sunt o anomalie. Altfel, Calea Victoriei, constituie un excelent depozit de subiecte pentru artele decorative. Pe stradă trec birjari lipoveni, precupeți ("precoupetz") olteni, "briquetiers" bulgari, tot acest amestec ar trebui să insufle un stil nou, motive noi artelor decorative românești: "De altfel, tipurile sunt superbe, înfățișările lor sunt adesea eroice și costumele fac pliuri splendide (...)"130. Dacă la acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aventurii prinde contur. Revenirea „la țigănci”, În ultimul episod, semnifică despărțirea de lumea care-l refuză, și intrarea Într-un teritoriu atemporal. Întâlnirea cu Hildegard și traversarea orașului Într-o noapte Încărcată de parfumul crinilor și al reginei nopții, cu birjarul dricar, conferă textului o valoare lirică mai rar Întâlnită În proza românească până atunci. Tehnica narativă, arta literară a lui Mircea Eliade este remarcabilă. Capacitatea de a ține trează coerența existenței eroului În cele două planuri ale nuvelei, este deosebită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
seara regulat între orele 18 și 19 se duc la sinagogile respective, unde se află adunați aproape toți evreii ce aparțin acelei sinagogi și acolo sunt puși la curent cu toate noutățile primite dela centru. Mai informez că toți evreii birjari ar fi primit instrucțiuni, ca de câte ori transportă ofițeri germani și români sau ostași, să fie foarte atenți la ce se discută, în special chestiuni militare, ca apoi să aducă la cunoștință toate cele auzite celor dela care au primit acest
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]