2,274 matches
-
închinând zidirea cu vin românesc, în cinstea și fericirea României’’. Și tot atunci poetul Vasile Alecsandri a urat. ’’ Din strămoși când un domn sau un boier mare, intră în casă nouă poporul îi urează: să ai atâtea cinstiri și atâtea biruințe câte grinzi și cărămizi sunt în casă; atâta fericire câte grăunțe de nisip sunt în ziduri. Această urare o facem astăzi în numele poporului întreg’’. Între pereții acestui castel s-au luat hotărâri importante pentru țară, una dintre acestea fiind, neutralitatea
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]
-
sufletul meu în iad, și nu vei îngădui ca cel cuvios al Tău să vadă stricăciunea". Este evidentă aluzia la îngroparea Domnului Iisus Hristos și la coborârea Sa cu sufletul la iad. Dar nu lipsesc din psalmi nici referirile la biruința pe care Mesia o va repurta în final. Umilința, chinurile la care va fi supus și moartea pe cruce vor fi succedate de preamărirea Sa, în veșnicie. Toate neamurile îl vor recunoaște de Mântuitor al lor, iar împărația Sa se
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
și spațiu trăind astfel liberi și neîncorsetați de nicio piedică în calea vieții. Azi și maine. Să iubim, să sperăm, să credem cu putere că suntem în mâna Creatorului. Să ne punem pe altarul Dragostei divine simțind astfel fiorul bucuriei, biruinței și a bunelor simțiri care cântă mereu același moment la plus infinit, oprind timpul într-un azi plin de împlinirile materiale și spirituale. Marina GLODICI Cluj-Napoca 28 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: Marina GLODICI - DESPRE AZI ȘI MÂINE / Marina Glodici : Confluențe
DESPRE AZI ŞI MÂINE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351355_a_352684]
-
însoțiți de dragostea Lui, vom cunoaște toate darurile ei și-ale Lui. Iar în ceea ce-l privește pe Sfântul Ioan Sinaitul, „țelul pedagogiei lui filocalice“ stă în iubire și în nimic altceva. Iubirea este izvorul și puterea urcușului, este deopotrivă biruință și slavă. „Iubirea este izvorul focului. Cu cât țâșnește mai mult, cu atât îl arde mai tare pe cel însetat. Iubirea este statornicia îngerilor, este înaintarea veacurilor”(XXX, 18). logica inimii mai mult decât prin logica intelectului.” Reținem așadar că
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
inundă, exact când ușa se mai izbi o dată de perete și în cameră intră un alt personaj, care zbieră din fundul bojocilor: - Prealuminate stăpâne al nostru, caii sunt înșeuați, scutierii nerăbdători și lăncile pregătite! Dumnezeu să vă binecuvânteze sfânta voastră biruință! - Ahaaa, hai, la luptă bunii mei cavaleri! Să-i căsăpim și să-i pârjolim pe nevrednicii aceia din casa de Fecalon care nu voiesc a ne deveni vasali nouă și s-au înțeles pe la spatele nostru cu lifta ungurească! Să
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
albe, În amfiteatre purtai straie dalbe. Romanii și-au trimis al lor poet Să-i cânte Mării Negre un duet, Al Tristelor și Ponticelor rime, Melancolia dorului s-anime. Ai fost și vatră veche de credință, Ai tăi întâi creștini cu biruință Și-au dus cu cinste crucea lor de piatră, Îngenunchiați prin vremuri să răzbată. Ți-a dat apoi un nume Dobrotiță, Ori poate fiica lui cu grea cosiță De grâne aurii cu unde line, Sub briza mării-albastre și senine. Iar
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
iar legăturile dintre ele - economice, religioase, culturale - erau dintre cele mai strânse, încât nimic nu le despărțea, afară de interesele puterilor dominante. Era inevitabil ca aceste interese să cedeze o dată și o dată în fața luptei maselor și a conducătorilor lor luminați. Prima biruință pe calea unității naționale se câștigă la 24 ianuarie 1859, când Țara Românească și Moldova devin Principatele Unite pentru ca doi ani mai târziu să se numească România și peste 15 ani să-și proclame independența de stat. În aceste condiții
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
Alună! 29 Țara se află în cumpănă. Treizeci de ani am luptat Ca pământul nostru să fie neatârnat, Și mă doare când văd În plean al meu norod. BAATUR DJAHAR Cu puțin șiretlic și iscusință Se poate avea liniște, fără biruință. ISET beg l-am ajutat pe Musa dar a căzut, Acum chiar dacă nu mi-e prea plăcut Mă lingușesc pe lângă Mahomed cu mare zor Să vă fiu la pace de ajutor. LOGOFĂTUL NEACȘU Pacea va fi scumpă pentru noi! MIRCEA
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
copii ai tăi, care sunt în viață. Și că bunul Dumnezeu ți-a auzit strigătul tău și a trimis la tine îngerul bun, ca să îți ia sufletul și să-l ducă la cer. Buna mea mamă, eu port steagul! Steagul biruinței sufletelor de lumină fără de sfârșit. Și drapelul tău îndoliat de atâtea suferințe umane, simbol al renașterii noului eon românesc și începutul sfârșitului acestui Pământ opac ce va fi în curând transformat într-un pământ nou sub un cer nou! Buna
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
spune în gând: MIRCEA CEL BĂTRÂN Îmi sciru plăieșii din Valahia de Jos și românii din Banat Că în cete multe și înarmate s-au adunat. Oasetei mele se vor alătura cu întreaga ființă. Luptând alături de olăcari și chabnici pentru biruință. Pe Vlad de Baiazid sprijinit Îl vor din țară cât de curând izgonit. În depărtare se aude un galop de cal care sfâșie liniștea nopții.O sentinelă somează călărețul. Din cortul domnesc se aude conversația dintre cei doi.). STREJERUL I
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
le primească?", se întreabă Nicolae Cabasila. Și totuși, în pofida acestor atât de limpezi mărturii, această idee ciudată și eronată, a rămas și rămâne în continuare o parte, dacă nu a învățăturii, cel puțin a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității scolastice și apusene" (George Florovsky), a influenței radicale a Apusului. Sub această influență
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
asupra mea înțelepciunea, Izvorul nesecat de slove cristaline I-au lunecat pe buze precum rugăciunea. A inimii icoană îi va păstra mereu, Adâncă oglindire de recunoștință, Dulce zefir a fost îndrumătorul meu Ce m-a purtat prin zări măiestre-n biruință. Am fost printre acele flori de margarete, Pe care le-a îngrijit cu roua frunții sale, Până ce crinii albi i s-au ascuns în plete; Cuvânt de mulțumire azi îi aștern în cale. Referință Bibliografică: Învățătoarea mea / Cornelia Vîju : Confluențe
ÎNVĂŢĂTOAREA MEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346694_a_348023]
-
Sfinți și păgâni, Măduva vieții, suptă peste ani. Căci ei nu știu ce-a fost, nici ce va fi, Ci mocirliți în lungi sictiruri de vampiri, Întind spre noi Colți de moroi, Secătuindu-ne de vise și-amintiri. IMN DE BIRUINȚĂ Victoriile-mi scriu târziuri șterse, Și-adesea-mi este totuși prea târziu. Canaliile lumii-mi vând pogromuri Și holocausturi din tată-n fiu. De mi-ar dura vreo oaste biruința Aș trage cruda-mi soartă mai semeț. Dar cum prin dezertări îmi
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
noi Colți de moroi, Secătuindu-ne de vise și-amintiri. IMN DE BIRUINȚĂ Victoriile-mi scriu târziuri șterse, Și-adesea-mi este totuși prea târziu. Canaliile lumii-mi vând pogromuri Și holocausturi din tată-n fiu. De mi-ar dura vreo oaste biruința Aș trage cruda-mi soartă mai semeț. Dar cum prin dezertări îmi torc ființa, Eu n-am habar de-al uniformei preț. Însa de-mi vindeți un coltuc de pace, Vre-un armistițiu-n marș mitraliat Vă voi cănta eroii
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
din prinosul dragostei lui, tuturor. Prin urmare, un dar pentru români este și această carte, în care aflăm atâta suferință! Este o frescă a generației mărturisitoare de la anul 1948, crescută în spiritul Frățiilor de Cruce, care a fost încununată de biruință spirituală, căci “cei care au reușit să urce calvarul au aflat în vârful Golgotei o bucurie miraculoasă” (așa cum minunat afirmă Doamna Aspazia Oțel-Petrescu, în prologul acestei cărți). Este încă o dovadă a prezenței lui Dumnezeu alături de cei smeriți, de cei
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
sus și patria de jos - omul - răstignit pe crucea de carne a prezentului. *Ce cutezanța! Să pui stavila veșniciei cu crucea ta de carne vremelnica! *Isus Cristos a biruit moartea pe cruce. Crucea este semnul, nu al morții, ci al biruinței. Se așează cruce la căpătâiul unui mort, nu pentru că i s-a sfârșit viața pământeasca, ci, ca prin această cruce, pe care a dus-o cât timp a trait, poate sa biruie moartea și să înceapă adevărată viața. *Crucea înseamnă
MEDITAŢII PE MUNTELE CRUCII de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352156_a_353485]
-
creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât de înșelată și de înșelătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât de înșelată și de înșelătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om care să fi cunoscut
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
noi, privită, tratată și abordată dintr-o perspectivă pur firească, naturală, are aspectul unei drame cu un sfârșit tragic sau un fiasco. Privită însă, din punctul de vedere al credinței, ea este o victorie asupra suferinței și a lumii, o biruință și o depășire a lor, în Iisus Hristos, indiferent de activitățile și acțiunile pervertite și pervertitoare ale unora dintre semenii noștri!... Prin urmare, așa stand lucrurile, trebuie să realizăm faptul că ispitele și necazurile noastre pot face rugăciunea noastră tot
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
lumină...prin Haru-Ți să cresc, Pe-a lumii cărări să fiu sare... Învață-ță Doamne să merg prin credință De-ar fi peste spini să pășesc uneori... Îndură-Te Tată de slaba-mi ființă Mă poartă pe brațe și dă-mi biruință Când drumul e greu și m-aplec deseori... Învață-mă Doamne să fiu lucrător Căci holdele iată...sunt gata Pe-altarul iubirii să ard cu mult dor, Să-Ți cânt osanale iubit Salvator Și-n ceruri primi-voi răsplata! Învață
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
lui Iisus Mesia, a fost Sfânt Botezător. Cum era prorocia. Ca patron al pruncilor, creștinindu-i prin botez, drag le e măicuțelor ce-n fii pun al vieții crez. Ziditor de credință pe Pământ și-n Rai din Cer, aflat-a biruință învăluită-n mister. Cap de an și sărbători este pentru credincioși. Iar prin viscol și ninsori, pedepsește păcătoși. Cronicile povestesc, c-a murit martirizat pentru crez dumnezeiesc. De păgâni, decapitat. Din mormânt ar fi crescut ramură de busuioc. La botez
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
venit la ei, și nici așa nu s-au grăbit... Arătați-mi pe unul care să se fi debarasat de toate patimile, liber de orice defect și care să fi rămas printre greci: nu veți găsi nici unul!” Gândindu-ne la „Biruința care este câștigul nu a celora care vorbesc, ci acelora care făptuiesc”, ne vom întreba: ce anume să credem de această poziție? Nu este oare mai mult decât o soluție simplistă din partea acestui sfânt cultivat? „Într-adevăr, zelul său de
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
i-l împrumută Apostolului: „Nu mă preocupă cuvintele, pentru că noi trebuie să trecem la fapte. În luptă, succesul le revine nu celor care vorbesc mult, ci celor care depun o muncă mai îndelungată. Același lucru se întâmplă și în viață: biruința este câștigul nu a celora care vorbesc, ci acelora care făptuiesc” . Având în mintea noastră ideea slavei adevărate, vom remarca adevărul că deșertarea a slavei lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor este o idee destul de des întâlnită la Sfântul Ioan. „Dumnezeu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
însoțiți de dragostea Lui, vom cunoaște toate darurile ei și-ale Lui. Iar în ceea ce-l privește pe Sfântul Ioan Sinaitul, „țelul pedagogiei lui filocalice“ stă în iubire și în nimic altceva. Iubirea este izvorul și puterea urcușului, este deopotrivă biruință și slavă. „Iubirea este izvorul focului. Cu cât țâșnește mai mult, cu atât îl arde mai tare pe cel însetat. Iubirea este statornicia îngerilor, este înaintarea veacurilor”(XXX, 18). a. Fericitul Augustin: „un Origen al Apusului?”Augustin pune temelia unei
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
ca ei să trăiască în răutate și în pofta plăcerilor”[18]. De asemenea, un alt mare apologet, Tertulian, precizează faptul că, decât să se lepede de Dumnezeu, creștinii preferă să moară în chinuri, groaza morții prefăcându-se pentru ei în biruință și în bucuria de a sluji lui Dumnezeu și de a moșteni viața veșnică: „ Poporul în zadar se bucură de chinurile noastre. Căci bucuria, pe care și-o socotește numai a lui, este în întregime a noastră, ca unii care
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]