833 matches
-
care au șocat secolul XX (și pentru care marxiștii nu consider] c] au vreo responsabilitate) au fost cauzate de catastrofele morale instrumentate de c]tre politicieni, partide și indivizi. Ideea în sine este destul de dubioas] - tipic] tendinței umane de a blama moral ceea ce uram și ne însp]imânt], dar nu înțelegem. Ins] pentru cei care susțin ideea, un Marx care atac] morală poate fi ușor condamnat pentru „purific]ri”, pentru gulag și pentru crimele comunismului. Dar aceast] linie de argumentație se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adevărat că nu este mare și sobornică ca Sionul, carele îl făcu Solomon, nice ca Sfânta Sofia, care o au făcut marele împărat Iustinian, iar cu frâmsețea este mai pre desupra acelora”. Lăudându-l pe Neagoe Basarab, Gavriil Protul îi blamează dihotomic pe potrivnici, face adică o „publicistică” politică de bun nivel, în care adversarii (ai lui Neagoe, dar și ai Craioveștilor) - Mihnea cel Rău, fiul său Mircea, Stoican, Vlad cel Tânăr, Bogdan vornicul - sunt desființați pentru viitorime. Așa se face
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
empirice... și ne îndoim că poate fi dezvoltată practic în viitorul apropiat. Este mai mult un mit care propune diverse oportunități pentru indivizi, care maschează mai ales modul în care grupurile de putere își afirmă interesele și puterea asupra celor blamați pentru eșecul lor”. Datele ce urmează tind să le dea dreptate, chiar dacă sunt evoluții pozitive. În 2003, Comisia Europeană a publicat „Eurobarometrul învățării de-a lungul întregii vieți”. Din cifrele prezentate, reiese că aproape 90% dintre europeni consideră educația permanentă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
empirice... și ne îndoim că poate fi dezvoltată practic în viitorul apropiat. Este mai mult un mit care propune diverse oportunități pentru indivizi, care maschează mai ales modul în care grupurile de putere își afirmă interesele și puterea asupra celor blamați pentru eșecul lor”. Datele ce urmează tind să le dea dreptate, chiar dacă sunt evoluții pozitive. În 2003, Comisia Europeană a publicat „Eurobarometrul învățării de-a lungul întregii vieți”. Din cifrele prezentate, reiese că aproape 90% dintre europeni consideră educația permanentă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la nivelul mentalităților de masă, ca și al politicii internaționale, știe, bănuiesc, oricine. Iar dacă nu știe, poate să facă o vizită În provincia Kosovo, sau În Bosnia-Herțegovina și se va lămuri cu siguranță. Încă o dată, nu doresc să-i blamez pe istoricii care preferă un subiect sau altul, luați ca și cazuri individuale. De altfel, nu fac altceva decât „să vorbesc de funie În casa spânzuratului”, deoarece și eu am produs, cu sârg, cărți și articole despre „istoria românilor din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poate datora Însă și vopsirii lor”. Istoricul ardelean critică aici predispoziția excesivă spre cochetărie, tendința de a purta prea multe podoabe, obiceiul fardării obrajilor, păcate atribuite româncelor și de alți autori, fie ei maghiari, români sau germani. Această trăsătură era blamată atât de iluminiști, cât și de romantici, deoarece ea anula tocmai ceea ce acești observatori prețuiau cel mai mult: prospețimea și naturalețea feminității românești, lipsa de artificialitate a țărăncilor. Observația seacă a lui Kőváry evidențiază Însă și emergența unui nou model
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
definește ca fiind capacitatea de a-i influența pe alții (S. Chelcea, 1998, 125), iar Cornelius Helena și Faire Shoshana (1996, 93) consideră asertivitatea ca acea opțiune a individului În comunicare ce Îl ajută să Își susțină poziția fără a blama sau fără a trata cealaltă persoană ca pe un adversar. Alberti și Emmons (1974 după J. Cottreaux 1999, 99) definește comportamentul asertiv ca fiind „comportament ce permite unei persoane atingerea intereselor personale, apărarea propriului punct de vedere fără anxietate exagerată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vedere fără a ataca cealaltă persoană (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Aserțiunea "Eu" presupune o clarificare și este un Început al conversației, nu o concluzie. Este un deschizător al comunicării ce permite exprimarea sentimentelor În legătură cu un eveniment, fără a blama și fără a cere celeilalte persoane să se schimbe. Aserțiunea permite exprimarea sentimentelor și a nevoilor personale Într-o manieră constructivă, ducând la o mai mare eficiență În muncă și În relațiile cu ceilalți. Asertivitatea oferă indivizilor posibilitatea ca viața
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe 28 iulie 2010, arată că ADN-ul copiilor cu TSA prezintă o rată a variațiilor mai mare decât cea a copiilor neafectați. Autorii articolului, Henry I. Miller si Elizabeth Whelan combat teoria vaccinurilor, argumentând faptul că vaccinurile au fost blamate de-a lungul vremii nu doar pentru autism, ci și pentru o serie de alte tulburări, de la alergii, la diabet și cancer. Ei cred că descoperirea facută de acest grup de cercetători a găsit explicația care va conduce la abandonarea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ceva anume, nu se implică în câștigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii. Aceste persoane se simt rănite, frustrate, iritate, fără însă a încerca să-și exprime nemulțumirile față de ceilalți. Agresivitatea este o reacție comportamentală prin care îl blamezi pe celălalt și îl acuzi pe celălalt, încalci regulile impuse de autorități, ești insensibil la sentimentele celorlalți, rezolvi problemele prin violență, ești sarcastic și utilizezi adesea critica în comunicare. Consecințele comportamentului asertiv sunt: Problema este discutată. o Drepturile noastre sunt
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
că societatea, indivizii pot deveni responsabilii propriilor acte, ai propriilor destine. Abraham Lincoln, în demersul său de a explica conceptul de libertate afirma că: Libertatea înseamnă și că individul trebuie să suporte consecințele acțiunilor sale, că va fi lăudat sau blamat pentru ele. Libertatea și responsabilitatea sunt inseparabile. Complementaritatea între libertate și responsabilitate înseamnă că argumentul în favoarea libertății se poate aplica doar acelora care pot fi considerați responsabili. El nu se poate aplica în cazul copiilor, alienaților mintali sau altor persoane
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
necontrolată, ura și invidia dar și toate manifestările care mărturisesc lipsa manierelor, a rafinamentului produc daune și suferințe, atmosferă incomodă ori jenantă. Manifestările puternic condamnabile ale nestăpânirii de sine sunt pornirile individualiste, abuzurile și violențele, tot ceea ce în popor se blamează.Cauzele originare ale acestor defecte morale țin cu deosebire de lipsurile din educația în families au în mediul macrosocial al evoluției copilului și tânărului. Iată de ce se impune ca principală valoare în educația morală formarea simțului măsurii și al echilibrului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cele la care li s-a fixat termen” ( Vintilescu, 1977 p. 72). Dar, motivarea elevilor depinde și de comportamentul educatorului. Adoptând anumite comportamente, institutorul/profesorul poate trezi motivaț ii aversive: a) Dacă profesorul creează o stare de neliniște, de neîncredere, blamează, amenință, umilește, jignește, ignoră, folosește un ton răstit, manifestă proastă dispoziție, atunci motivaț ia elevului va fi dominată de o stare de anxietate b) Atunci când lecția este monotonă, lungă, aridă sau profesorul vorbește prea mult, predă fără entuziasm sau dictează
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
îngrijea de a cultiva totdeauna pârghia solidă a uzului moscovit: corupțiunea”. încă din 835, în Moldova au loc „instigații ” la adresa domnului Moldovei. într-o declarație din decembrie 835, prezentată lui Mihail Sturdza în numele clerului, boierilor și comercianților din Iași, se blamează instigațiile unora dintre boieri:”... ne simțim datori să exprimăm regretele noastre pentru unele instigații care au avut loc, sub pretextul dragostei de patrie, și care au umbrit gloria și reputația țării. Unele persoane, mânate de interese particulare, s-au dedat
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
raporturile lor cu puterile suzerană și protectoare6J. Pe data de 22 aprilie 848, foaia brașoveană lua atitudine față de poziția Rusiei privind cele două Principate, publicând nota din 6 martie a cancelarului Nesselrode către consulul general rus la București, Kotzebue. Nesselrode blama revoluția europeană și își exprima hotărârea de a se recurge la forță în Moldova și Țara Românească, în caz de nevoie. „Gazeta de Transilvania” susținea faptul că, în aceste momente, era nevoie ca și publicistica moldomunteană de la Iași și București
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
imediata sau după terminarea ostilităților în cadrul reuniunilor: 1,2,3,6,7,8,9,16,17,18 și 19. Vom retine câteva exemple : Chiar la prima întâlnire (22 noiembrie 1940) cu Adolf Hitler, Ion Antonescu a declarat, fară echivoc, Fuhrerului blamând soluția impusă la Viena că pământul Transilvaniei „ a aparținut României în istoria lui și n-a fost niciodată divizat.” El a susținut teza acesta cu unele date istorice și a dezmințit, de asemenea, în acesta ordine de idei, că secuii
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
încercând să afle resurse noi în sferele de influență ale neocomunismului* și altermondialismului care, adesea, îl resping. Exercițiul este periculos: PCF încearcă să îmbine identitatea revoluționară, acțiunea protestatară și poziționarea responsabilă. în mai 2005, în timpul referendumului asupra tratatului constituțional european, blamează mai mult ca niciodată o Uniune Europeană pe care a combătut-o mereu și este de părere că victoria lui „Nu”, la care a contribuit, va relansa o dinamică favorabilă. Dar desemnarea lui M.-G. Buffet în calitate de candidat la alegerile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
despre natura oamenilor, a societății și a politicii. Una crede că o ordine politică rațională și morală, derivată din principii valide universale și abstracte, poate fi realizată aici și acum. Presupune bunătatea esențială și infinita maleabilitate a naturii umane și blamează eșecul ordinii sociale de a se ridica la standardele raționale din cauza absenței cunoașterii și a înțelegerii, a instituțiilor sociale depășite sau a depravării anumitor indivizi izolați sau grupuri. Are încredere în educație, reformă și în recursul sporadic la forță pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și poate ști el de fapt este doar un mic fragment din întreg. Trebuie să ghicească - și numai viitorul va arăta cine a ales corect între multele supoziții posibile. Deci serviciile secrete au ghicit greșit situația din Iran. În loc să-i blamăm însă pe membrii acestora la întâmplare, trebuie să ne punem două întrebări: Ar fi putut cineva să-și dea seama la vreme că va izbucni revolta populară? Dacă răspunsul este afirmativ, ce ar fi putut face Statele Unite? Răspunsul la a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a provocat-o comportamentul lui Carter se referea nu numai la nevoia de compromis între necesitățile unei politici externe eficiente și cerințele opiniei publice, ci și la limita până la care se va merge cu compromisul. Pe lângă faptul că l-au blamat pentru ignoranță și incompetență, criticii au menționat și faptul că a renunțat la prea multe principii ale unei bune politici externe în fața cerințelor opiniei publice. Chestiunea nu era dacă președintele ar trebui să urmărească realizarea intereselor naționale indiferent de probabilitatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
precum cel pe care l-a dat John Russell reginei. „Este foarte dificil”, a replicat, „să formulăm vreun principiu de la care să nu existe deviații frecvente”2. Cu toate acestea, o opinie publică prost informată este prea tentată să-și blameze oamenii de stat pentru asemenea devieri, considerând respectarea principiilor și ignorarea distribuției de putere mai curând o virtute decât un defect. Lucrul de care are nevoie observatorul politicii internaționale pentru a reduce la minimum greșelile de neevitat în calculele de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Arabia Saudită. Opoziția din Orientul Mijlociu față de invazia Statelor Unite în Irak este, fără îndoială, o reflecție a ideilor apărute în timpul Războiului Rece conform cărora America este antimusulmană și a încercat să domine regiunea bogată în petrol urmărindu-și propriile interese. Nu trebuie blamați creatorii politicilor care au produs consecințe neprevăzute. În principal, strategii răspundeau temerilor opiniei publice, ale presei și ale Congresului, care au prevalat în fața părerilor opuse, ce au fost înlăturate. În toată această perioadă, o dihotomie constantă a apărut între o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și interese strict personale. De exemplu, un individ poate manifesta pregnant nevoia de statut, de stimă, de prețuire, ce provine mai ales dintr-o supraestimare a personalității sale. El însă, în loc să fie prețuit, este fie nebăgat în seamă, fie disprețuit, blamat de către ceilalți. Pentru a ieși dintr-o astfel de situație individul respectiv inventariază o multitudine de mecanisme de rezolvare (să lucreze în așa fel încât să câștige stima celorlalți, să-și revizuiască imaginea asupra propriei personalități, să lucreze mai prost
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fără a ține cont de drepturile celorlalți Drepturile tale sunt ignorate Iți alegi tu activitatea Iți alegi activitatea ta dar Îi lași pe ceilalți să 15 17 și pe a celorlalți aleagă în locul tău Ai încredere în tine Ești ostil, blamezi, acuzi Nu ai încredere in tine Recunoști și drepturile tale și ale celorlalți Drepturile tale sunt mai importante decât ale celorlalți Vezi drepturile celorlalți ca fiind cele mai importante Bariere in comunicare A. Bariere la nivelul procesului de comunicare: a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
agresiv în situații similare. Deși o persoană a învățat să reacționeze pasiv sau agresiv, se poate schimba și poate învăța să devină asertivă. Care sunt efectele comportamentului pasiv, agresiv, în comparație cu cel asertiv? Agresivitatea este o reacție comportamentală prin care... îl blamezi și îl acuzi pe celălalt, încalci regulile impuse de autorități (părinți, profesori, poliție), ești insensibil la sentimentele celorlalți, nu-ți respecți colegii, consideri că tu ai întotdeauna dreptate, rezolvi problemele prin violență, consideri că cei din jurul tău (părinți, colegi, profesori
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]