KorAP: Find »[drukola/base=blanc & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...41 >

1,007 matches

Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414

boabelor, de gradul de ramificare al ciorchinelui și lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte lacși (Vitis amurensis, Muscat de Hamburg), lacși cu boabe izolate cu puține pedicele vizibile (Perlă de Csaba), mijlocii cu boabe distribuite uniform, pedicele nevizibile (Chasselas blanc), compacți cu boabe bine fixate în struguri (Pinot noir) și foarte compacți, cu boabe presate, deformate (Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a pedunculului , interesează mai ales la soiurile de masă, fiind un indicator tehnologic important

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
suculența și consistența pulpei, gustul, lungimea pedicelului, separarea de pedicel. După lungime, boabele pot fi foarte scurte strugurilor este verde pînă la intrarea în pârgă, după care culoarea se schimbă, iar la maturarea deplină, acesta capată diferite nuanțe: verde (Chasselas blanc), roz (Chasselas roz), roșie (Ahmeur bou Ahmeur), roșie închis - violet (Trollinger), albastru - negru (Pinot noir). Culoarea și uniformitatea ei , sunt elemente dependente de factorul lumină și este dată de un număr mare de antociani (13-18), iar nuanțele depind de natura

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
caracterizarea soiurilor de viță de vie reprezintă suma dintre codurile atribuite. În conformitate cu acestea standardul morfologic pentru un soi nu poate fi mai mic de 1 (cazul soiurilor de vin cu boabe mici - 0 și compacte - 1, cum ar fi Pinot blanc) și nu poate fi mai mare de 6 (soiuri de masă cu strugurii lacși - 3 și boabe foarte mari - 3, de exemplu Alphonse Lavallée). Epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor a fost stabilită în funcție de soiul Chasselas doré. Se consideră că

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
referință Vitis vinifera) 1.2. Distribuția pigmenților antocianici (cod OIV 002; UPOV 4; IBPRG 6.1.1.) poate fi apreciată ca absentă (nivel de expresie 0 - soi de referință Menuier), în dungi (nivel de expresie 1 - soi de referință Chenin blanc) sau totală (nivel de expresie 2 - soi de referință Vitis aestivalis). 1.3. Intensitatea pigmentației antocianice (cod OIV 003; UPOV 5; IBPRG 4.1.2.) se apreciază vizual la 10 vârfuri de lăstari tineri și se fac următoarele notări: nota

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Se determină vizual la 10 vârfuri de lăstari tineri prezența perilor orizontali, lungi (figura 2.5.b) notându-se în felul urmator: absenți - nota 0 (soi de referință 3309C), foarte rari - nota 1, rari - nota 3 (soi de referință Chasselas blanc), 66 desime mijlocie - nota 5 (soi de referință Pinot noir), deși - nota 7 (soi de referință Gewürtztraminer) și foarte deși - nota 9 (soi de referință Müller Rebe). 1.5. Desimea perilor scurți, rigizi, pe vârful lăstarului (cod OIV 005; UPOV

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
clase: foarte scurți de circa 10 cm (nota 1), scurți, circa 15 cm (nota 3 - soi de referință Aramon), mijlocie, circa 20 cm (nota 5 - soi de referință Pinot noir), lungi, circa 25 cm (nota 7 - soi de referință Chasselas blanc) și foarte lungi de peste 30 cm (nota 9). 3. Frunza tânără. Sunt examinate primele 6 frunzulițe de la vârful lăstarului, înainte de înflorit utilizând 6 descriptori ampelografici . 3.1. Culoarea feței superioare (cod OIV 051; UPOV 24; IBPRG 6.1.13.). Se

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
3 - soi de referință Furmint), galbenă cu pete ruginii (nota 4 - soi de referință Muscat Ottonel), galben arămie (nota 5, soi de referință 101-14 MG), arămie (nota 6 - soi de referință 3309) și roșiatică (nota 7 - soi de referință Chasselas blanc). 3.2. Intensitatea pigmentației antocianice la frunzele tinere (cod OIV 052; UPOV 25; IBPRG 6.1.14.) se apreciază vizual, stabilind următoarele clase de variație: absentă sau foarte redusă (nota 1), redusă (nota 3 - soi de referință Aramon), medie (nota

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
la frunzele tinere (cod OIV 052; UPOV 25; IBPRG 6.1.14.) se apreciază vizual, stabilind următoarele clase de variație: absentă sau foarte redusă (nota 1), redusă (nota 3 - soi de referință Aramon), medie (nota 5 - soi de referință Chasselas blanc), mare (nota 7 - soi de referință Gamy teinturier) și foarte mare (nota 9). 3.3. Densitatea perilor lungi fini orizontali, dintre nervurile frunzelor tinere (cod OIV 053; UPOV 26; IBPRG 6.1.14.), se determină pe fața inferioară la frunza

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
tinere (cod OIV 054, UPOV 27; IBPRG 6.1.16.), se face în același mod menționat anterior , diferind soiurile de referință: absentă sau foarte redusă (nota 1 - soi de referință Rupestris du Lot), redusă (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), mijlocie (nota 5 - soi de referință 3306C), mare (nota 7 - soi de referință Riparia Scribner) și foarte mare (nota 9). 3.5. Densitatea perilor lungi orizontali, pe nervurile principale (cod OIV 055; UPOV 28; IBPRG 6.1.17.), se apreciază

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
de suprafață (figura 2.14.), pe baza produsului dintre lungime și lățime. Se fac următoarele notări: foarte mică (nota 1 - soi de referință Vitis rupestris), mică (nota 3 - soi de referință Grenache noir), mijlocie (nota 5 - soi de referință Chenin blanc), mare (nota 7 - soi de referință Carignan) și foarte mare (nota 9 - soi de referință Vitis coignetiae). 4.2. Lungimea frunzei adulte (cod OIV 066; UPOV -; IBPRG 6.1.19.) se determină în raport de lungimea nervurii mediane . În funcție de aceste

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
aceste valori se stabilesc următoarele clase de variație: foarte scurtă, < 9 cm (nota 1 - soi de referință Vitis rupestris), scurtă, 10 - 15 cm (nota 3 - soi de referință Grenache noir), mijlocie, 16 - 20 cm (nota 5 - soi de referință Chenin blanc), lungă, 21 - 25 cm (nota 7 - soi de referință Carignan) și foarte lungă, peste 25 cm (nota 9 - soi de referință Vitis coignetiae). 4.3. Forma limbului frunzei adulte (cod OIV 067; UPOV 31; IBPRG 6.1.20.) este definită

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
dinților (măsurători ampelometrice). Pentru acest caracter morfologic au fost stabilite următoarele forme, notații și soiuri de referință: cuneiformă (nota 1 - soi de referință Riparia gloire), cordiformă (nota 2 - soi de referință Vitis cordifolia), pentagonală (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), orbiculară (nota 4 - soi de referință Perlă de Csaba) și reniformă (nota 5 - soi de referință Rupestris du Lot). 4.4. Numărul lobilor (cod OIV 068; UPOV 32; IBPRG 4.1.7.) definește gradul de lobare al limbului foliar și

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
se stabilește odată cu forma limbului frunzei. În funcție de numărul de lobi frunza de viță de vie poate fi: întreagă (nota 1 - soi de referință Mourvedre), trilobată (nota 2 - soiuri de referință Cadarcă, Coarnă neagră), pentalobată (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), septalobată (nota 4 - soi de referință Müller Thurgau), multilobată (nota 5 - soi de referință Chasselas cioutat) . În cadrul soiurilor de viță de vie aparținând speciei Vitis vinifera, există un polimorfism foarte accentuat, pe același butuc, uneori chiar pe același lăstar, existând

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
frunze întregi, tri sau cincilobate. 4.5. Culoarea feței superioare a limbului (cod OIV 069; UPOV 33; IBPRG 6.1.21.) se apreciază vizual , utilizând următoarele notări: verde foarte deschis (nota 1), verde deschis (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), verde (nota 5 -soi de referință Clairette), verde închis (nota 7) și verde foarte închis (nota 9). 4.6. Pigmentația antocianică a nervurilor principale pe fața superioară a limbului (cod OIV 070; UPOV 46; IBPRG 6.1.22.). Determinările se

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
sinusului delimitat direct de nervuri (fără mezofil) sau să prezinte un dinte (pinten) pe margini . Pentru acest caracter OIV propune încă un descriptor: baza sinusului pețiolar limitată de nervură (081-2) cu următoarele notări: nelimitat (nota 1 - soi de referință Chasselas blanc), limitat pe o latură (nota 2 - soi de referință Cabernet Sauvignon), limitat pe ambele laturi (nota 3 - soi de referință Chardonnay). Pentru descriptorul anterior, OIV propune eliminarea notației sinus pețiolar delimitat de nervură. 4.18. Forma sinusurilor laterale superioare (cod

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
ar putea fi folosită ca un descriptor pentru soiurile de viță de vie. Spre exemplu, soiul Chardonnay este mai bogat în prolină, iar Pinot noir în arginină. Din punct de vedere statistic raportul prolină / arginină arată că soiurile Chardonnay, Sauvignon blanc și Cabernet Sauvignon sunt diferențiate genetic cu un interval de încredere de 95%, în timp ce la soiurile Pinot noir și Merlot diferențele sunt nesemnificative. Un caz aparte îl reprezintă hibrizi producătorii direcți Concord, Delaware și Catawba ce aparțin speciei americane Vitis

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Corola-website/Law/90665_a_91452

1/5 (10 µl ser + 40 µl tampon de blocare) în godeurile A și B din coloana 2. 1.1.2.3. Se adaugă 100 µl de tampon de blocare în godeurile C și D din coloana 2 (CONTROL CU BLANC). 1.1.2.4. Se adaugă 50 µl tampon de blocare în godeurile E; F, G și H din coloana 2 (control cu ser de cobai). 1.1.3. Metoda testului punctual 1.1.3.1. Se adaugă la tamponul

jrc5495as2001 by Guvernul României (2001) [Corola-website/Law/90665_a_91452]
de blocare în opt godeuri în fiecare dintre coloanele de la 3 la 12. apoi 1.1.5. Se adaugă 50 µl antiser de cobai, diluat în prealabil într-un tampon de blocare, în toate godeurile, cu excepția godeurilor de CONTROL CU BLANC din placa ELISA (toate godeurile conțin în prezent un volum final de 100 µl). 1.1.5.1. Se incubează timp de 1 oră la 37ș într-un agitator rotativ. 1.1.5.2. Se spală plăcile de trei ori

jrc5495as2001 by Guvernul României (2001) [Corola-website/Law/90665_a_91452]
anterior trebuie respinse. Totuși, dacă titrul serului de control pozitiv este mai mare de 1/480 și eșantioanele testate sunt totuși negative, eșantioanele considerate negative pot fi acceptate. Godeurile cu ser de control negativ dedublate și godeurile de control cu blanc dedublate ar trebui să prezinte valori PI cuprinse între + 25% și -25%, respectiv între +95% și +105%. Nerespectarea acestor limite nu are ca efect invalidarea rezultatelor plăcii, însă sugerează că este în curs formarea unei culori de fond. 1.2

jrc5495as2001 by Guvernul României (2001) [Corola-website/Law/90665_a_91452]
8 9 10 11 12 C+ Seruri testate A 1:5 C- 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 B 1:10 C- 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 C 1:20 cu blanc D 1:40 cu blanc E 1:80 CC F 1:160 CC G 1:320 CC 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 H 1:640 CC 1 2 3 4 5 6 7 8 9

jrc5495as2001 by Guvernul României (2001) [Corola-website/Law/90665_a_91452]
C+ Seruri testate A 1:5 C- 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 B 1:10 C- 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 C 1:20 cu blanc D 1:40 cu blanc E 1:80 CC F 1:160 CC G 1:320 CC 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 H 1:640 CC 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 C-= control negativ C

jrc5495as2001 by Guvernul României (2001) [Corola-website/Law/90665_a_91452]
control cu cobai. Titrarea serului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 C+ Seruri testate A 1:5 C- 1:5 1:5 B 1:10 C- 1:10 1:10 C 1:20 cu blanc 1:20 1:20 D 1:40 cu blanc 1:40 1:40 E 1:80 CC 1:80 1:80 F 1:160 CC 1:160 1:160 G 1:320 CC 1:320 1:320 H 1:640

jrc5495as2001 by Guvernul României (2001) [Corola-website/Law/90665_a_91452]
5 6 7 8 9 10 11 12 C+ Seruri testate A 1:5 C- 1:5 1:5 B 1:10 C- 1:10 1:10 C 1:20 cu blanc 1:20 1:20 D 1:40 cu blanc 1:40 1:40 E 1:80 CC 1:80 1:80 F 1:160 CC 1:160 1:160 G 1:320 CC 1:320 1:320 H 1:640 CC 1:640 1:640 C-= control negativ C

jrc5495as2001 by Guvernul României (2001) [Corola-website/Law/90665_a_91452]
Corola-website/Law/142865_a_144194

102A, sc. C, et. 5, ap. 113 sector 2 țel. 094554736 5017 BICA GHEORGHE (n. 1934) Splaiul Unirii nr. 37 bl. M10, sc. 4, et. 7, ap. 128 sector 3 țel. 3228077 16225 BIGAN DUMITRU DORU (n. 1949) Str. Louis Blanc nr. 28 ap. 1 sector 1 țel. 2312240 5020 BIGU PARASCHIVA (n. 1945) Str. Ion Manolescu nr. 1 bl. 124, sc. 3, et. 9, ap. 125 sector 6 țel. 7692797 16157 BILDEA GEORGETA MARIANA (n. 1962) Bd. 1 Decembrie 1918

EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142865_a_144194]
Corola-website/Science/315956_a_317285

plăcut, acid și aromat.În mare parte vinul este consumat in primul sau al doilea an de la roadă. După câțiva ani de păstrare în butoaie și butelii, buchetul și gustul se apropie de cele ale pepenelui galben. Originea strugurilor Sauvignon blanc se găsește în vestul Franței, pe valea Loirei și în regiunea Bordeaux. La un moment dat în secolul XVIII soiul a fost hibridat cu Cabernet Franc dând naștere soiului Cabernet Sauvignon în Bordeaux. În pofida numelor asemănătoare Sauvignon blanc nu are

Sauvignon blanc (2017) [Corola-website/Science/315956_a_317285]