967 matches
-
de pe ceaun, că te usuci ca coaja. Cenușă Cînd dai cenușa afară în zile de sec, vine uliul la găini. în Filipi [14-16 noiembrie] să nu dai împrumut sau cenușa afară, că-ți mănîncă lupii vitele. în ajunurile Crăciunului și Bobotezei, dis-de dimineață, femeile strîng cenușa din vatră pînă a nu mînca nimic și gunoiul de prin casă, și primăvara, cînd fac straturile, presară cenușă amestecată cu gunoi zicînd: „Cum n-am mîncat eu diminețile ajunurilor, așa să nu mănînce nici o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cerurile, și cine vede cînd se deschid capătă de la Dumnezeu tot ce va cere; de asemenea, vitele vorbesc în acea noapte între ele, spunînd lui Dumnezeu cum le chinuiesc oamenii; dar cine ascultă vorba lor moare. Cine spre ziua de Bobotează stă de priveghi noaptea vede cerurile deschizîndu-se, și orice ar cere i se dă de Dumnezeu. Cine va vedea cerurile deschise în noaptea de Bobotează va fi drept înaintea lui Dumnezeu. Se crede că în noaptea de Sf. Paști, pe la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dumnezeu cum le chinuiesc oamenii; dar cine ascultă vorba lor moare. Cine spre ziua de Bobotează stă de priveghi noaptea vede cerurile deschizîndu-se, și orice ar cere i se dă de Dumnezeu. Cine va vedea cerurile deschise în noaptea de Bobotează va fi drept înaintea lui Dumnezeu. Se crede că în noaptea de Sf. Paști, pe la miez de noapte, se deschide în fiecare an cerul. De aceea trebuie a priveghea în noaptea aceea, și dacă vede cineva cerul deschis, apoi va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Lăsatul de brînză trebuie mult jucat pentru ca cînepa să crească înaltă. în Vinerea Paștilor se suie fetele în clopotnița bisericii și sună clo potul ca să crească cînepa. Poporul crede că dacă va da preotului, la ocazia cînd umblă el la Bobotează cu crucea pe la casele creștinilor, un fuior, apoi se va face în vara viitoare cînepa. Se crede că cît de lungi sînt țurțurii de gheață de la streșina casei pînă la Crăciun, așa de înaltă va fi cînepa în vara viitoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mulți pui în ouăle de sub cloșcă. Cînd bate vînt, nu se pune cloșcă, că ies ouăle limpezi. Ca să-ți cadă găinile la cloceală, caută o potcoavă ce cade de la cai pe drumuri și o pune în cuibul găinilor. La ajunurile Bobotezei și Crăciunului, se pun cîteva grăunțe de popușoi sub așternutul și în locul unde are să șadă popa, ca să șadă cloștele vara; dacă popa nu șede, cînd iese, pe furiș îl petrece cu cociorva* și se pune femeia de casă în acel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de popușoi sub așternutul și în locul unde are să șadă popa, ca să șadă cloștele vara; dacă popa nu șede, cînd iese, pe furiș îl petrece cu cociorva* și se pune femeia de casă în acel loc. Venind preotul la Crăciun sau Bobotează în casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, crezîndu-se că apoi vor ședea cloștele în primăvară. Pe patul unde șede popa la ajun, se pun sub așternut grăunțe pe care le dă la cloște, ca să nu înădușe puii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scoală mai de noapte să ia o poală de paie cu ochii închiși din stratul porcilor și să le aducă în casă, apoi să șază pe ele; e bine pentru clocitul ouălor în timpul verii. Se crede că, așezîndu-se la ajunul Bobotezei la masă, după aceea nu este bine a se mai codi prin casă făcînd treabă, c-apoi cloștele nu vor ședea pe ouă, ci se vor tot scula. Cojile în care au stat puii nu se leapădă, ci se strîng
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de făină de grîu, ca ele să nu crape, iară cu rămășița muruielii se ung pomii din grădină, ca ei în vara viitoare așa să fie încărcați cu poame cum este încărcată masa cu mîncări. în zilele ajunurilor Crăciunului și Bobotezei nu se cerne făină, ca să nu se facă purici în casă. în acele zile nu se dă nimic din casă, ca să nu se împrăștie gospodăria. Dacă în acele zile intră mai întîi un bărbat în casa cuiva, apoi vacile aceluia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crasnic. Creier Cînd mănînci creier de un animal care-i bun de mîncat, atunci îți crește creierul, ori dacă mănînci ochii, atunci vezi bine cu ochii. Creștet Copilului care are două creștete îi moare mama. Crivăț Dacă în ziua de Bobotează va bate crivățul, vor fi roade la bucate. Crîstel Oamenii care au abuzat în tinerețe, și mai cu seamă ciocoii, mănîncă carne de crîstel uscată bine și care se zice că îi mai ușurează de boală. Cruce Cînd vei auzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
răsară soarele, așa să mă aștepte și să mă dorească și pe mine flăcăii.“ Fetele fură strune de la scripcă și le leagă la mînă, ca să fie așa iu bite cum îi iubit tonul strunelor. Cînd vine popa cu căldărușa la Bobotează, fetele mari iau mărgelele de la gît și le pun în pragul ușii, ca să treacă popa peste ele. Cînd este aproape să treacă și cîntăreții, le ia, ca să le îndrăgească băieții. Se spune că dacă se gîdilește tare o copilă va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sănătos tot anul. Primăvara, cine se va scălda mai înainte de a mînca caș toată vara îl vor prinde frigurile. Ca să nu te scuture frigurile, înainte de a te scălda întîia dată vara, să mănînci carne de vrabie. Cine în ziua de Bobotează va intra în apă scapă de friguri. Se crede că dacă are cineva friguri este bine ca, pe cînd îl încep a-l scutura, a turna pe respectivul pe neașteptate o cofă de apă, sau să se scalde în apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tăiată, căci la din contra, le va mînca vulpea. Vinerea nu se mătură prin casă, nici nu se dă gunoiul afară, că mă nîncă uliul găinile. Tot pentru aceasta, nu se dă cu mătura pe vatră. A treia zi după Bobotează nu se țipă cenușa din vatră, pentru că mănîncă dihorul găinile. Cînd aduni gogoși* de tufă* sau răsteie* în casă, nu-ți mai ouă găinile. în tot postul Paștelui să nu se aducă în casă flori galbene, căci nu vor mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă să nu se dea tot sara afară, căci e rău de urît [singurătate]. Gunoiul nu e bine să-l dai afară din casă după apusul soarelui, căci produce pagube. Nu este bine a scoate gunoiul măturat în ziua Ajunului Bobotezei, că la din contra, se scoate norocul din casă. Cine-și lasă gunoiul lîngă prag ori lîngă prispă nu-i va intra nimenea în casă cu vești bune. Nu se ține gunoiul la ușă, că nu se mărită fetele. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să te însori. Se crede că Dumnezeu pe oameni nu-i împărechează totuna, ci așa, că un bărbat harnic trebuie să ieie o femeie leneșă și viceversa; unul frumos, una urîtă etc. Cînd cad fetele pe neștiute în ziua de Bobotează semn este că se vor mărita. Se crede că, dacă un flăcău sau văduvoi se înfruptă miercurea, apoi cu greu se poate însura. Să nu bați fata cu mătura, că nu se mărită. Dacă vreo fată se lă sara, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de aceea, mai cu samă femeile se feresc în acea zi nu numai de a umbla cu pieptenele, dar nici a-i rosti numele. înspre Sf. Andrei să nu mături casa, că-ți mănîncă lupul vitele. Pe timpul sfințirii apei la Bobotează, se aprind niște petici, și se crede că acela care ține astfel de petici aprinse în mînă nu va fi mîncat de lupi. Se crede că lupii dau asupra oamenilor numai pînă la Bobotează, de atunci însă să nu fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lupul vitele. Pe timpul sfințirii apei la Bobotează, se aprind niște petici, și se crede că acela care ține astfel de petici aprinse în mînă nu va fi mîncat de lupi. Se crede că lupii dau asupra oamenilor numai pînă la Bobotează, de atunci însă să nu fie periculoși pentru oameni. în ziua de Sf. Osie [17 octombrie] se prăznuiește Lucinul, ca să fie feriți de lupi. [De fapt, Lucinul, sărbătoarea Sf. Luca, se ține în 18 octombrie.] La Filipi să speli cămeși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a apropiat de cincisprezece mile* de loc. Maica Domnului Cînd mergi cu picioarele înapoi, Maica Domnului plînge, iar dracul rîde. Mană La cei ce au vaci cu lapte nu se vinde unt, brînză, că-ți ia mana* vacii. La ajunul Bobotezei se pun pe masă, sub față, puține tărîțe, care apoi se dau vacilor de mîncat, ca ele să aibă mană. La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă* pe masă, care după sărbători se dă de mîncat la vaci, ca ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oara, alungată fiind de la iad, se duce la poarta raiului cu glistirul* în mînă și cu celelalte instrumente în tașcă; și trecînd cu de-a sila pe lîngă Sf. Petru intră în rai, de unde nu mai iese. Molie Preotul la Bobotează să-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies noaptea din mormînt și fac diferite neplă ceri și daune - și pînă la al șeptelea an tot strigă în fiecare noapte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de iepure, iar nevasta, cea de iepuroaică. Pentru a purcede grea, femeia se scaldă într-o apă în care au fost fierte hămei, căpușnic* și floare de romaniță. Dacă vreo femeie n-are prunci și vrea să aibă, atunci, la Bobotează, cînd sfințește preotul apa, ea să ieie mai întîi apă sfințită; acasă să și facă pogace* cu apă sfințită și să o mă nînce cu bărbatul. Femeia îngreunată trebuie să guste din tot ce vede, să-și aducă aminte că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din grîul pregătit cu miere, se ia din el o lingură și se aruncă în podeală*, crezîndu-se că apoi norocul se va ținea de casă; după alții, ca albinele, cînd vor roi, să se prindă bine. Cine postește în ajunul Bobotezei are noroc. La Lăsatul Secului de postul Paștelui, nu este bine să se strîngă masa, ci să se lase așa cum s-a mîncat la ea și cu oarecare bucate și vin, căci peste noapte vine norocul și mănîncă și el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
legi cu ochii închiși la fiarele coșului. îl lași pînă se pune porumbul. Atunci îl iei de la coș și îl pui la coarnele plugului (cînd o începe întîi); după ce isprăvești, îl arunci acolo, într-un loc. în ziua de ajunul Bobotezei, să pui grăunțe multe de păpușoi sub salteaua sau lăicerul patului unde va sta popa, dacă voiești să-ți crească paserile mulți pui. Se crede că cum va fi timpul în ziua de Patruzeci de Sfinți, așa va fi el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
departe gîndacii și bolile. (Gh.F.C.) Pernă Cînd se răstoarnă pernele, are să se mărite fata din casa ceea. Cînd băieții, de mici, nu șed cu capul pe pernă îi semn că n-au să trăiască. Pește Fuior de la crucea popii la Bobotează îi bun de pus la pînza volocului* sau a mrejei*, ca să tragă Cine în ziua de Paști, cînd zice popa „Hristos a înviat!“, răspunde: „Pește prind“, acela prinde pește mult pe vară, dar și mare păcat face. Unele femei, cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tai cu ăl topor!“ Cînd cineva ține sara vreun copil în brațe, să nu l ridice în sus mai mult decît statura celui ce-l ține, căci noaptea va plînge mult. Cine plînge în ziua de Ajunul Crăciunului sau al Bobotezei va plînge tot anul. Ploaie Dumnezeu, cînd i-i gîndul să ploaie, toacă n cer și cucoșii aud - și de asta vestesc și ei moloșagul de cu sară. De aia nu mai plouă, c-au început popii să se tundă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîlnești la drum popă, zvîrle după el un șumuiog de fîn și să zici: „Ptiu, piei, drace!“ Să nu cumva să leși pe popă să sfîrșească cu umblatul (zi întîi, ajunuri, molifte) la tine, că i a rău. în ajunul Bobotezei, e rău de moarte dacă aperi pe popă de cîni. Cînd vine popa cu crucea la Bobotează, să arunci grăunțe de porumb înaintea lui, că-ți vor oua găinile, iar cînd pleacă din casă, să mături după el, că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu cumva să leși pe popă să sfîrșească cu umblatul (zi întîi, ajunuri, molifte) la tine, că i a rău. în ajunul Bobotezei, e rău de moarte dacă aperi pe popă de cîni. Cînd vine popa cu crucea la Bobotează, să arunci grăunțe de porumb înaintea lui, că-ți vor oua găinile, iar cînd pleacă din casă, să mături după el, că nu vei avea pureci pe vară. Popa, dacă moare de moarte bună, merge în iad; iar dacă moare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]