547 matches
-
puturoasă”.6) A doua chestiune frecvent atacată era, cu o vorbă de azi, infrastuctura. Un autor de cronici rimate sintetiza în felul următor contrastele locului: „Oraș cu străzi bogate-n praf,/Cu glod - cînd cerul plouă;/Oraș cu cluburi și bodegi/ Și două teatre: Două!”7) Primăvara și toamna, Bacăul era „municipiul care înoată în tină”8). în cele două anotimpuri, mersul pe stradă - reclama „Un cetățean” - era „o adevărată calamitate. Te împotmolești cu trăsura și pe jos”.9 ) Vara, laitmotivul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a declarat:) / Protestul neluîndu-ni-se-n seamă / și-a noastre glasuri răsunînd deșarte, / Război de moarte declara vom apei / și vom muta «Sorbona»-n altă parte”. („Moldova”, 1, nr. 47, 3 aprilie 1938, p. 1). Se pare că s-au mutat la bodega „Pitpalac”, căci ziarul care a dat tonul migrației îi face în mai multe rînduri reclamă, și nu oricum, ci în versuri. Mai întîi la 19 iunie 1938, invocînd un argument nu tocmai potrivit cu sezonul: „Dacă ești bolnav de gripă, / Nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
multe rînduri reclamă, și nu oricum, ci în versuri. Mai întîi la 19 iunie 1938, invocînd un argument nu tocmai potrivit cu sezonul: „Dacă ești bolnav de gripă, / Nu-i decît un singur leac: / Faci un chef de-o oră-două / La bodega «Pitpalac» ». Apoi la 10 iulie, cu o altă justificare: „De ești trist și amărăciunii / Vrei cumva să-i vii de hac: / O gustare minunată / Și un șpriț la «Pitpalac»”. Trebuie adăugat că în Bacău (centrul unei zone viticole), mai ales
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Caudella pentru muzica operei Hatmanul Baltag "o ușoară nuanță de trivialitate". Abordîndu-l în marginile psihanalizei, Pompiliu Constantinescu va remarca similitudini între autor și propriile personaje ("Sociabilitatea lui I. L. Caragiale este proverbială; și-a risipit viața în conversații uluitoare, în presă, bodegă și cafenea, trăind alături de eroii lui din proză și comedii, iubind pe imbecili și pe umanii lui semeni în toate slăbiciunile. I-au plăcut farsele vieții și s-a delectat contemplînd egoismul conformist al omului; s-a identificat cu plăcerile
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
s-a folosit În filmul său, Regele Lear, de un fragment din cartea scriitoarei Viviane Forrester, La violence du calme, fără să ceară permisiunea acesteia. „Reproducând și difuzând acel paragraf În filmul său, d-l Godard și Casa de Producție «Bodega Films» au atentat la dreptul moral al d-nei Forrester și la drepturile edițiilor Seuil”, a declarat judecătorul. Hotărârea judecătorească a interzis firmei „Bodega Films” de a continua difuzarea filmului [...]. (cf. Gardianul, 23 ianuarie 2004). În strânsă legătură cu plagiatul trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
permisiunea acesteia. „Reproducând și difuzând acel paragraf În filmul său, d-l Godard și Casa de Producție «Bodega Films» au atentat la dreptul moral al d-nei Forrester și la drepturile edițiilor Seuil”, a declarat judecătorul. Hotărârea judecătorească a interzis firmei „Bodega Films” de a continua difuzarea filmului [...]. (cf. Gardianul, 23 ianuarie 2004). În strânsă legătură cu plagiatul trebuie discutat fenomenul interpolării. A interpola Înseamnă „a introduce, a intercala Într-un text cuvinte sau fraze care nu aparțin originalului, pentru a-l
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mult bun-simț și o formulare mai sugestivă decât la atâția pretinși intelectuali. Mai mult, o altă latură a spiritului său este secreta simpatie, complicitatea afectivă față de tipurile și moravurile pe care le conturează. Eroii din comedii, toți pierde vară de bodegă, toți cetățeni pasionați de politică, gazetari și funcționari, sunt înfățișați cu o exuberanță care înlătură bănuiala de antipatie. Despre sociabilitatea deosebită a lui Caragiale vorbește și Vlahuță, care, deși a fost nu numai o dată victima cruzimii scriitorului, i-a rămas
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și ajutoare prin lege (Eugen Uricaru). Despre vrednicia și sporul obținut pentru breaslă de actuala conducere centrală ne vom pronunța, firește, după raportul de activitate la finalul mandatului domniilor lor. O dată la patru ani, o întrebare frisonantă bântuie colocviile informale, la bodegă sau la telefon, ale scriitorilor: "Pe cine votăm?" Pentru azi, pentru șefia filialei care reunește scriitorii din Iași, Suceava, Botoșani și Neamț, va trebui să alegem, în opinia mea, un om decent, gospodar, serios, capabil să ne apere și să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Newton odată, pe când se Îmbrățișau sub dușul unui hotel din Atena) și de invers proporționale cu pătratul distanței care Îi desparte. Trei ani intenși și călători, care Începuseră În noaptea În care terminaseră de cinat foarte târziu, singuri Într-o bodegă din piața Garibaldi, bând până după ora Închiderii, vorbind despre pictură și fotografie pe când chelnerii urcau scaunele pe mese și Începeau să măture podelele; când Faulques se uitase la ceas, ea spusese ce surprinsă era că un fotograf de război
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
avea rezervată, așa cum am arătat, paleta largă a diferitelor manifestări mondene, locuitorii din pătura de jos a societății aveau la dispoziție o infrastructură „proletară” de agrement. Ofertele erau, firește, diversificate și adaptate pentru posibilitățile fiecărui locuitor. Alături de cofetării, birturi, crâșme, bodegi, taverne își fac apariția și cafenelele și restaurantele. Timid, antreprenorii fac loc și programelor distractive. Afișele expuse la intrările în aceste locații încearcă să atragă doritorii fie cu o „cântare vocală”, fie cu un „concert muzical”; la mare căutare erau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
neatinsă pudicitatea utilizatorilor, în fața closetului a fost construit un paravan. La sfârșitul perioadei interbelice, grădina a fost dotată și cu „un bazin cu cădere de apă” - inaugurat în septembrie 1937. Restaurante, cofetării, cafenele, crâșme Raportând numărul mare al restaurantelor, crâșmelor, bodegilor etc., pe care le-a avut Bacăul de-a lungul timpului, la suprafața, totuși, redusă a orașului, am putea ușor desprinde următoarea concluzie: „Timpul liber” a găsit în Bacău un „vad” bun. Există și o anumită tradiție în reglementarea activităților
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
marile restaurante „Consum” (al fraților Issacă, „Păcii” (fondat în anul 1914, D. Baciu), „Pavilion”, „Gh. Cornățeanu”, „Constantin și Ion Manoliu”, „Aneta Iacobescu” și „I. Drăgan”, precum și cele mai mici aflate în proprietatea lui Petru Vasile, Maria Boțel sau Mendel Aronsohn, bodega „Iacoby” - fostă „Viața Nou)” ș.a. În partea de sud-est a orașului, în imediata apropiere a fabricii de hârtie „Letea”, mai exista Parcul „La Porumbaru”, aflat în apropierea bazarului „La ursul din Tarcău”, înființat în anul 1883. La mare căutare erau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fostă „Viața Nou)” ș.a. În partea de sud-est a orașului, în imediata apropiere a fabricii de hârtie „Letea”, mai exista Parcul „La Porumbaru”, aflat în apropierea bazarului „La ursul din Tarcău”, înființat în anul 1883. La mare căutare erau și bodegile deținute de Andrei Cristian, Grigore Sichitiu, Iosef Herman Issac, E. Teodorescu, precum și numeroasele cârciumi aflate pe strada Mare - frații Herman și Rachmil Steinbock, Moise Valdman, Odisei Constantinescu -, cele de pe strada Gării - Issac Leon, Mayer Leibovici, Kuller Marcu -, cele de pe strada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aflat cine-i. Afectuosul Craiu, de care nu puteai scăpa cu una-cu două cînd părăseai atelierul din Sărărie, te conducea în papuci, își aprindea țigară de la țigară, dar uita s-o arunce pe cea deja aproape stinsă, încît pe la bodega din colț, între toate cele cinci degete pătate de vopsele se odihneau mucurile încă fumegînde. Era riscant să-i strîngi, la despărțire, mîna. Îi spuneai: au revoir! Îți spunea: au revoir! Și-și mai aprindea una. 11 martie Un organ
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu soluții dintre cele mai abrupte, mai vexante. Splendorile nebuniei jubilante! De o plasticitate histrionică sînt scenele povestite de Cioran (în filmul lui Liiceanu), cu "deranjații" din satul natal, fie ei alunecați bine spre nebunie, fie doar ușor ciupiți la bodegă. Scenele sînt văzute cu ochiul copilului, dar resuscitarea lor tîrzie, întoarcerea filosofului la spectacolul fără pereche al "deranjaților" e mai mult decît o simplă aducere-aminte. E meditația, chiar dacă amar-cinică, a scepticului în marginea condiției umane, atît de supusă, în viziunea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vreo patru luni... și-a agățat undița de grinda-iască, și-a aprins mărășeasca și-am ieșit tustrei în sfînta ninsoare. Ne-am întors un pic în dealul Eternității, îngerul durduliu a vîjîit iar pe deasupra noastră, psalmodiind Boușcă, Boușcă, Boușcă, în fața bodegii de la Eternitate, o sanie c-un cal, hățurile prinse moale de chelnă, căierul? unde putea fi căierul decît în bodegă? Am intrat, era acolo, i-am comandat căierului încă o cană de țuică fiartă cu piper și i-am susurat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ne-am întors un pic în dealul Eternității, îngerul durduliu a vîjîit iar pe deasupra noastră, psalmodiind Boușcă, Boușcă, Boușcă, în fața bodegii de la Eternitate, o sanie c-un cal, hățurile prinse moale de chelnă, căierul? unde putea fi căierul decît în bodegă? Am intrat, era acolo, i-am comandat căierului încă o cană de țuică fiartă cu piper și i-am susurat în ureche că-i luăm oleacă sania. Călătorie sprîncenată! a zis omu'. Și ne-a făcut semn cu policarul afumat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîte-o mînă și i-a înălțat sus, sus, între cîntecele îngerești... Atît. M-am întors la sanie. Calul era nins și era cald. Am dat bici cu gura și în jumătate de oră eram înapoi la Eternitate. Am intrat în bodegă, la căier, și-am vărsat cîțiva stropi de țuică pe pardoseala mirosind a eternitate: Dumnezeu să-i țină-n înalturi! Afară, Ajunul își desăvîrșea minunea. 23 ianuarie Chiar dacă vedem în observația cu ton peremptoriu a lui Lessing statuile, monumentele nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la acesta situația nu ne miră, "interioarele" francezului, ca și ale maeștrilor flamanzi sugerîndu-ne oricum claustrarea, la Utrillo (1883-1955) aceeași situație pare cumva paradoxală, pictorul revendicîndu-se din plainair-iști, din "dependenții" de natură. Plimbăreții. Ei bine, marele consumator de absint, omul bodegii, a pictat tot ce se putea picta doar ieșind pe trotuar. Locanta "La iepurele sprinten" e numai unul din reperele atît de dragi... consumatorului, dar nici acesta, cum e tratat el minuțios, aproape fotografic, nu ne convinge că a fost
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
177-178. 145 J.F. Gautier, Le vin à travers les âges, LCF, Bordeaux, 1989, p. 142. 146 Cartierul La Courtille (vechi cuvânt francez, sinonim cu "împrejmuire" și "grădină de țară") era celebru la sfârșitul Vechiului Regim pentru cabaretele sale populare, niște bodegi faimoaseîn franceză guinguettes unde parizienii veneau să bea vin autohton din regiunea Ile-de-France, scutit de accize (bodegile acestea erau situate în afara perimetrului fiscal care înconjura capitala). 147 Aluzie la unele dintre picturile flamandului Jacob Jordaens (1593-1678), ilustrând tradiția de a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
La Courtille (vechi cuvânt francez, sinonim cu "împrejmuire" și "grădină de țară") era celebru la sfârșitul Vechiului Regim pentru cabaretele sale populare, niște bodegi faimoaseîn franceză guinguettes unde parizienii veneau să bea vin autohton din regiunea Ile-de-France, scutit de accize (bodegile acestea erau situate în afara perimetrului fiscal care înconjura capitala). 147 Aluzie la unele dintre picturile flamandului Jacob Jordaens (1593-1678), ilustrând tradiția de a servi prăjituri în care sunt ascunse figurine-fèves-, de sărbătoarea catolică a Epifaniei (6 ianuaire). Cel care găsește
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu timpul semnificația, până să ajungă așa cum o cunoaștem astăzi. Creșterea cantității în detrimentul calității a avut ca rezultat un vin acrișor, dificil de păstrat, care a fost denumit "guinguet". Acest termen se află la originea cuvântului "guinguette" (tavernă), nume dat bodegilor amplasate la 20 de leghe (88 km) de Paris. Regula celor 20 de leghe, conform căreia vinul produs la o distanță mai mică de 20 de leghe nu putea fi consumat în capitală, a fost instituită printr-o Hotărâre a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]