1,369 matches
-
El procedează aici urmând parcă îndemnul lui Gottfried Benn ce recomanda poeților să renunțe la verbe și să comaseze totul în jurul unui substantiv. Indiscutabil, așa cum remarca un fin comentator, Zoltan Terner, Roni Căciularu e un reporter din familia lui Geo Bogza, inclusiv prin tendința lui de a hiperboliza, de a privi totul prin lupa impresiilor și sentimentelor. Roni Căciularu este un artist al cuvântului, un reporter în care coexistă deopotrivă un poet și un filosof, un om cu o inimă mare
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
funcția de bibliotecar, punând în ordine cele peste 23.000 de volume ale mănăstirii, iar în paralel își intensifică activitatea literară dar și preocupările legate de viața mănăstirească (participarea la slujbă, povățuirea pelerinilor și elaborarea predicilor). Volume publicate antum: “Geo Bogza - Un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului” (1982), “Critică la persoana întâi” (1983), “Escale în timp și spațiu” (1987) și “Prin alții spre sine” (1988). A trecut la cele veșnice la 29 martie 1989 în spitalul județean
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
avut loc la Filiala “Cosânzeana” a Bibliotecii Municipale “Radu Rossetti”, Onești, o lansare de carte mai deosebită dedicată aniversarii binecunoscutului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt (2 iulie). Este vorba despre cartea “Stejarii Măriei Sale Ștefan Vodă Cel Sfânt”, autor Gheorghe Bogza, Editura Karta.ro, Onești, 2016. Cartea a apărut însoțită și de un CD conținând videoclipuri despre arborii - simbol prezentați in carte. Am asistat la un eveniment de o reală valoare , la o întoarcere în timp și în spațiu , la îndepărtatele
STEJARII MÃRIEI SALE ŞTEFAN VODÃ CEL SFÂNT de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373560_a_374889]
-
la un eveniment de o reală valoare , la o întoarcere în timp și în spațiu , la îndepărtatele perioade ștefaniene dragi românilor. Nu este prima carte de acest gen publicată de “inginerul documentarist amator” (cum îi pla-ce să se autodefinească) Gheorghe Bogza, pentru că în palmaresul său editorial , domnia sa mai numără deja : “Borzești - 1904” ( carte dedicată Marii Serbări închinate Voievodului Moldovei - Ștefan cel Mare și Sfânt, la împlinirea a 400 de ani de la săvârșirea sa) și “Deținuți politici din coloniile de muncă forțată
STEJARII MÃRIEI SALE ŞTEFAN VODÃ CEL SFÂNT de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373560_a_374889]
-
de istorie, geografie, botanică și etnografie!La final, momentul documentar a devenit un moment spiritual înălțător pe care unii dintre participanți au simțit nevoia să-l puncteze ulterior prin câteva cuvinte.Am apreciat și reținut și dorința autorului cărții (Gheorghe Bogza) de a fi sprijinit în distribuirea unor exemplare la bibliotecile localităților în care există stejari legați de personalitatea voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt precum și versurile publicate pe coperta externă : “Să știți azi voi, moldovenii, / Domn de nu era Ștefan
STEJARII MÃRIEI SALE ŞTEFAN VODÃ CEL SFÂNT de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373560_a_374889]
-
pe care nu-l vezi decât dacă-ți arunci privirile în sus, spre Dumnezeu și-ți pare că descoperi pe vârfuri de munte oameni din altă lume.“( Tranișul-satul aproape de cer ). Citind reportajele doamnei Doina Mărghitaș gândul mă duce la Geo Bogza cel care a făcut realitatea mai reală decât realul, cum spune într-o conferință Călinescu, fiindcă autoarea acestui interesant volum excelează în presărarea cu imagini plastice în texte care reînviază activitatea unor meserii arhaice continuate, apoi, în întreprinderi socialiste modernizate
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
pe care le-a organizat și condus, prin expozițiile pe care le-a deschis, Maria Fărcășanu "a ridicat pe culmi arta nostră națională". A fost asasinată și jefuită într-un compartiment al trenului Expres București-Paris în gara Viena, iar Geo Bogza consemna în revista Realitatea ilustrată a vremii: „ Ce va fi determinat-o pe Maria Fărcășanu, care nu era o fetiță simplă și putea să-și dea seama de toate împrejurările, în care se află, să călătorească singură, noaptea în tren
ŞCOALA DIN RUCĂR (XL) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371101_a_372430]
-
USA, 1997-2009 si in continuare. Debut literar: primele versuri salutate de G. Călinescu în revista Contemporanul, articolul POEZIE , urarea de bun venit in lit.romana. Deb.E: vol. versuri REPAOSE, 1969. Membru titular al Uniunii Scriitorilor , 1970, recomandat de Geo Bogza, A. E. Baconsky. N. Manolescu. Au urmat: CONFESORUL, 1970, primul manuscris al noii edituri Cartea Românească, întors fără viză complet, pe motivul conținutului religios/mistic. Cartea a apărut totuși la insistențele editurii cu titlul CONFESIUNEA. Considerată una din victoriile editurii
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
memorialistica la Constantin Stere și fantastica la Mircea Eliade. În perioada aceea s-au format marile personalități precum Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Constantin Brâncuși. Proza interbelică se dezvoltă prin nuvelistica lui Gib I. Mihăescu, reportajul prin Geo Bogza și proza originală a absurdului prin Urmuz - deschizătoare de drumuri pentru literatura deceniilor următoare. În urma acestei sumare analize putem afirma că Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut un rol important și de netăgăduit în dezvoltarea literaturii române și
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
Gabor, prințul Scarlat Callimachi și neamțul Anton Breintenhoffer fructificând serviciile făcute mișcărilor de stânga, iar Demostene Botez, N. Dunăreanu, Mihail Sevastos, Otilia Cazimir și cei din familie, cele făcute personal lui Sadoveanu; apoi, deosebit de activi Marcel Breslașu, Cicerone Teodorescu, Geo Bogza, Maria Banuș, Aurel Baranga, Eusebiu Camilar, Camil Baltazar, Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu, Nina Cassian, Petru Vintilă, Veronica Porumbacu, Ben. Corlaciu, Ieronim Șerbu, Sanda Movilă, Lucia Demetrius, Tiberiu Vornic etc, dintre care am cunoscut mai bine un Radu Boureanu derutat ca
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
sus: Moraru, Novicov, Vitner, Șelmaru, Breazu, plus o liotă mai măruntă, care reușiseră să-i lase-n planul doi pe niște poeți și prozatori care se afirmaseră de stânga, precum N.D.Cocea, Victor Eftimiu, M.R. Paraschivescu, Cicerone, Jebeleanu, Stancu, Camilar, Bogza, Deșliu, Baranga, Maria Banuș, Sașa Pană, Virgil Teodorescu etc. Să devină preferați ei și împinși pe posturi cheie deoarece aceștialalți, cărora talentul le dădea personalitate, erau mai greu de ținut în mână. Așa că acești activiști au devenit și lideri decidenți
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
iubirea, frumosul, într-un context politic și social care anihila programatic tocmai aceste valori. Volumele de eseistică și hermeneutică publicate cu mari strădanii de Nicolae Steinhardt între anii 1976 și 1988 - Între viață și cărți (1976), Incertitudini literare (1980), Geo Bogza. Un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului (1982), Critică la persoana întîi (1983), Escale în timp și spațiu (1987), Prin alții spre sine (1988) -, dar și cele editate de Virgil Bulat, Ioan Pintea, Ion Vartic, începând cu
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
chin, petrecuți în patul de boală, care nu-l deconectează de mersul vieții de din afară. Traduce pe Apollinaire, comentează pe Heidegger dar mai ales corespondează intens cu scriitori occidentali: Breton, Andre Gide, Paul Fargue etc. Era prieten cu Geo Bogza, Șasa Până , Ilarie Voronca. Scrie de timpuriu o nuvelă în "Bilete de Papagal" sub conducerea lui Arghezi. Citește mai mult Max Blecher, un Kafka suprarealist." Când privesc mult timp un punct fix pe perete mi se întâmplă câteodată să nu
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
chin, petrecuți în patul de boală, care nu-l deconectează de mersul vieții de din afară. Traduce pe Apollinaire, comentează pe Heidegger dar mai ales corespondează intens cu scriitori occidentali: Breton, Andre Gide, Paul Fargue etc. Era prieten cu Geo Bogza, Șasa Până , Ilarie Voronca. Scrie de timpuriu o nuvelă în "Bilete de Papagal" sub conducerea lui Arghezi.... X. INSTITUȚIA NUMITĂ CAFENEA, de Adrian Grauenfels, publicat în Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016. Instituția numită cafenea Instituție indispensabilă în epoca
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
statice”. Ele urmează marele spectacol al naturii de pe paralela 45 românească, în rostogolirea de miresme și de culori a anotimpurilor, și animată, în plus, de prezența oamenilor și de fenomenele meteorologice. Fără să aibă dimensiunile ciclopice ale “reportajelor” lui Geo Bogza, peisagistica lui Grigore Gociu este esențializată și sugestivă, cu nimic mai prejos decât mediul forest, fabulos și inițiatic în care centaurul Chiron practica, în beneficiul tinerilor ahei din antica Eladă, kalokagathia; creșterea tinerilor frumoși și sănătoși la trup și la
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
tulbure permanent apele și așa prea tulburi. De altfel este o variantă posibilă în cazul când alianța de centru dreapta majoritară nu va fi formată. Un alt candidat șovinul Valerii Klimenko în una din emisiunile electorale de la ProTv cu Lorena Bogza a prezentat un punct din programul său (când va ajunge primar!). „Noi trebuie să ne debarasăm de sate (înțelege șovinul că poate datorită lor în fruntea Capitalei niciodată nu au ajuns comuniștii!) fiindcă ele nu aduc nimic municipiului ba dimpotrivă
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
din oraș (o Maria Ivanovna nu va accepta astfel de funcții, nu-i permite statutul de reprezentantă a națiunii alese!). Când vine vorba însă de unele proiecte sociale la locul de trai ei nu au dreptul. La întrebarea dnei Lorena Bogza de ce nu a prezentat în declarația de proprietăți cele 12 ha de pământ (luat de la cei cărora le-ar refuză un elementar sprijin) șovinul se făcea că uitase de ele (mare lucru, 12 ha de pământ!!!) ca, în sfârșit, să
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
și, spre sincera mea uimire, pe câteva sute din cărțile domnului Mihail Burduja, există autografe ale unor autori pe care oricare dintre noi ne-am fi dorit să ne onoreze în acest fel: Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Fănuș Neagu, Geo Bogza, Mihai Beniuc, Mircea Micu. Această bibliotecă ar impresiona pe oricine, dar nu și pe cei care știu că proprietarul ei a fost cucerit încă din pruncie de slova scrisă. Bunăoară, soții Sfarghiu subliniază, în „120 de autori câmpulungeni”: „foaia tipărită
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
de a fi scos de sub colbul uitării o parte din manuscrisele regretatului profesor și istoric câmpulungean Ionel Dârdală, îngrijindu-se de publicarea lor în volumul „Istoria Câmpulungului Moldovenesc, din cele mai vechi timpuri până la Marea Unire”. - Editura Fundației Culturale „Alexandru Bogza”, Câmpulung Moldovenesc, 2006. Mihail Burduja este o prezență activă la multe activități culturale, sportive și educative desfășurate pe raza municipiului Câmpulung Moldovenesc și în împrejurimi, chiar dacă este pensionar ori, poate, cu atât mai mult acum, timpul permițându-i acest lucru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
naturii fiind omniprezent. Marii scriitori ai românilor l-au abordat în operele lor, de exemplu Amurg violet (George Bacovia), Amurg de toamnă (Lucian Blaga), Amurgul (Vasile Voiculescu), Sara pe deal (M. Eminescu), dar și alți clasici ai literaturii, precum... Sadoveanu, Bogza, Odobescu, Negruzzi, Coșbuc sau Alecsandri. Amurgul este indisolubil legat de vis, lumea construită dincolo de granițele luminii fiind una încărcată de simboluri, tranzitorie, în care visătorul capătă puteri magice și are capacitate de a manipula energiile cosmice prin mijlocirea destinului. Maria
UN VIS CU PARFUM DE AMURG(VOLUM DE VERSURI) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374194_a_375523]
-
La Bojdeauca din Țicău asta chiar mi s-a părut a face peregrinul: a cerut un scaun, s-a așezat în veranda din spate și, după ce m-am retras cuviincios, a rămas în transă, contemplînd dealurile Șorogarilor. Ăsta era Geo Bogza din Țara de piatră... În sfîrșit, Institutul Petru Poni. Ghid ne-a fost o ființă ieșită din comun (comunul grosierilor ani '60!), în prezența căreia scriitorul, atît de preocupat de pastile în prima zi, s-a înviorat subit. Ăsta era
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Țara de piatră... În sfîrșit, Institutul Petru Poni. Ghid ne-a fost o ființă ieșită din comun (comunul grosierilor ani '60!), în prezența căreia scriitorul, atît de preocupat de pastile în prima zi, s-a înviorat subit. Ăsta era Geo Bogza din Jurnal de sex... Mă rog, nu am putut rata ocazia de a-l invita la sala Victoria, unde tocmai expuneam două lucrări în cadrul Salonului. Vanitate îndrituită... După aproape douăzeci de ani eram de-acum redactor pentru arte la editura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Victoria, unde tocmai expuneam două lucrări în cadrul Salonului. Vanitate îndrituită... După aproape douăzeci de ani eram de-acum redactor pentru arte la editura "Junimea" și mă impusesem oarecum în pictură îmi luam inima-n dinți și-i scriam academicianului Geo Bogza, rugîndu-l să-mi susțină eventuala accedere la premiul Academiei pentru pictură. Ce vreți, lanțul slăbiciunilor (moldovlahe)! (Scrisoarea-mi era însoțită de volumul meu, Viețile după Vasari.) Păstrez scrisoarea marelui... reporter și o fac acum publică, evident, nu pentru a mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
motivațiilor/ escamotărilor declanșate de cererea-mi (impardonabilă, monșer!). Așa încît, chestiunea devenea, pînă la urmă, prin fină transgresie, din una practic-pedestră, una eminamente stilistic-epistolară. Ce performanță! De reținut, oricum, sfîrșitul scrisorii: penibilul deșertăciunilor noastre în fața grandorii muntelui! Ăsta era Geo Bogza din Orion. "Predeal, miercuri 25 febr. 1981 Stimate domnule Val Îmi aduc aminte că în 1963 am fost însoțit de "un tînăr" la bojdeuca lui Creangă, dar dacă nu mi-ați fi spus, n-aș fi știut că ați fost
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că aveți talent. Nu e nevoie să-mi răspundeți la această scrisoare. Nu știu cît voi rămîne în Predeal. Adresa de pe plic e provizorie. Munții se văd, sub un cer perfect senin, acoperiți de mari zăpezi. Al d-voastră Geo Bogza". Consolat, n-am mai răspuns scrisorii. 31 august Cineva, cîndva, se va apleca peste o, din păcate, extrem de întinsă perioadă traumatizată, în care s-a făcut totuși multă pictură, și atunci va trebui să aleagă grîul de neghină. În aceeași
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]