2,653 matches
-
familiei, care m-au transpus în epoca și mediul în care a trăit și a creat întemeietorul muzicii moderne românești, Ciprian Porumbescu (1853-1883). Am intrat, doar la câteva sute de metri mai departe, cuprins de pioșenie, într-un fost conac boieresc, având arhitectura secolului XVII. Aici se afla Muzeul Ciprian Porumbescu, inaugurat în anul 1971. Am cunoscut, prin numeroasele obiecte, fotografii, partituri originale, scrisori în manuscris și copii de pe multe documente, personalitatea marelui compozitor. De aici am plecat, cu „bateriile” încărcate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ULTIMA ORĂ Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 517 din 31 mai 2012 Toate Articolele Autorului Ultima oră Este adevărat că fusese îngrămădită În propria casă boierească, Cu toata familia ei, Într-o cameră și o bucătărie, Dar primise de la comuniști Un loc de muncă: În spațiul care va să devină CLF, Centrul de legume și fructe, Făcea lădițe de lemn. Primise un ciocan, Șipci, Cuie, Și
ULTIMA ORĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358730_a_360059]
-
momitoare cu mămăligă. La un moment dat, îl rog pe Gică să aducă și el câte un pahar cu bere, că m-am încălzit după spaima trasă cu treningul. Era rândul lui s-o facă pe paharnicul, ca la curtea boierească și să toarne băutura! Mă uitam la el cum toarnă berea în pahare, când aud o smucitură puternică și o lansetă cum saltă din suport, luând-o spre apă. Sar repede și pun piciorul pe mânerul lansetei, căci nu am
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
excepție, o fiică a satului, care a pregătit generații întregi a fost Anica Tănasă. Doamne ce și-au pus amprenta, definitiv, pe sufletele și educația noastră. Și locația în care am învățat are o însemnătate deosebită, fiind un fost conac boieresc ce a aparținut boierului Jean Atanasiu. Clădirea conacului este realizată pe fundații și zidărie din cărămidă. Fațada a fost realizată în stil neoromânesc, bogat ornamentată cu solbancuri din piatră, ancadramente la ferestre și uși, brâuri ornamentale cu denticuli sub cornișe
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
accesorii vestimentare românești ce vin în completarea ansamblului cum ar fi brâiele și betelele. În timp specialiștii au găsit în evoluția costumului popular detalii de influență occidentală și orientala ce și-au adus aportul în modernizarea costumului de curte și boieresc, în perioada evului mediu. Pentru că cercetări demne de luat în seamă vorbesc de Maramureșul istoric (dacic) se poate face un studiu comparativ al costumului popular - femeiesc și bărbătesc - al acestui ținut cu celelalte costume din provinciile românești, raportate la costumele
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
TRADIȚIA POPULARĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu putem să începem un rând despre „mărțișor” fără să cităm vorbele lui Nicolae Gane (1838-1916, din Fălticeni, descendent al unei vechi familii boierești, membru al Academiei Române), scrise la 1873 (Încercări literare, Iași) și menite să înfățișeze starea rea a lucrurilor de la finele sec. al 19-lea; vom vedea însă că această caracterizare se potrivește și mai bine cu realitatea de acum, semn că
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
rezerva religionară. Dintre copiii lui Vasile Iminovici - 4 băieți și 4 fete - Gheorghe Iminovici (1812 - 1884) și Ștefan Iminovici (1819-1848) trec granița vremelnică în Moldova. Gheorghe se căsătorește cu Raluca Iurașcu la 29 ianuarie 1840, în același an primind rang boieresc de căminar (colector de dări de la crâșme) Între cei 10 copii ai familiei lui Gheorghe Iminovici, renumit Gheorghe Eminovici în 1849, tu, Mihai, ești al șaptelea născut și de-aici încolo cunoști urmarea. Te-ai înălțat la cer la nici
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
averi. Mandatul lor e cum să scoată banul, Căci, votul nostru i-a făcut boieri. Pleacă românii, ni se destramă neamul, Azi, hoții ne conduc și fură cât poftesc, Fără ca nimeni să le ceară vamă. Să nimicim hoția și neamul boieresc, Hai să chemăm poporul și să le ceară seamă. În douăzeci de ani, ei ne-au vândut și țara Și-au dat-o pe nimica, așa cum au vrut ei. Bogata noastră țară, o pradă cei de-afară. Dacă-aș putea
CU STUPOARE MĂ ÎNTREB... de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359877_a_361206]
-
localitatea Băița de sub Codru, două ansambluri folclorice, cu același nume, „Mugurii Codrului” au venit să încânte spectatorii. Ansamblul „Mugurii Codrului”, instructori Maria și Aurel Petran, a executat dansul ardelenesc „La șură”, iar cel instruit de Viorica și Sever Dumuța, „Dansul boieresc”, „Dansul româneasc”, „Scuturata.” Membrii ansamblului au purtat costume tradiționale, foarte vechi din zona Codru, cele pentru fete fiind alcătuite din: zadie de delin (baticuț de culoare deschisă, cu flori), zgardă la gât, cu motive populare, pintileu (poale) din pânză bumbăcel
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
frigu’, o scoate. Când e ger, știi, și trebuie să meargă la vreo sindrofie, la un ceai, la o cafea, că și-a făcut pretene aci în sat pe potriva ei. Ce să știe Marița lu’ Făsui ce e aia distracție boierească? Stă cu nasu-n război sau în tigaie pe când Zgherda să reșpectă. Da... Are și căciuli multe, numai eu am numărat freo cinci, asortate, cu haina, se înțelege. Da, că are și hainele asortate, și gențile: pe verde, pe roșu, pe
PERUCA de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340440_a_341769]
-
simplu acționar. Nicio lege și nicio normă morală de conduită. Cum au fost obținute fondurile europene? Pe scurt, firma „Măr SRL” (și nu guvernatorul) a întocmit un proiect de transformare a unei clădiri vechi din propriul bilanț, un fost conac boieresc cu valoare istorică și arhitectonică, dar degradat, într-o pensiune care să fie integrată în activitatea specifică producerii și comercializării vinurilor. O pensiune amplasată în afara orașului, sus, în Dealul Viilor, cu numai șase camere, cu un mic restaurant, urmând să
Capra vecinului de la Drăgăşani. Din Dealul Viilor.... () [Corola-blog/BlogPost/338894_a_340223]
-
franceză, nu i-a fost niciodată nici rușine, nici teamă de muncă. În Canada a tăiat și lemne în pădure, a construit și vapoare, dar a lucrat și în primărie, la Vancouver, și să nu uităm, se trăgea din neam boieresc, trăise un timp la Paris dar era realist, respectuos și harnic. Nu s-a hrănit niciodată cu himere. “Ce bine e să fii...în brațele cuiva!” La Montreal, Radu Bumbaru cunoaște o canadiancă de origine franceză, cu numele Louise - o
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
soră cu moartea, întrucât, fiind eu fumător blestemat să consume trei pachete de Carpați pe zi și neavând nici măcar un chiștoc, simțeam că-mi pierd mințile privindu-l cum trage în piept fumul dulce, până la ultimul firicel, din țigarea aceea boierească și, isprăvind-o cum arunca mucul în țucalul împuțit. (...) Conu Jorj începea să tacă, apoi să ațipească, apoi să pufăie ușurel printre buzele-i senzuale. Când se deștepta, fuma o Aromă, arunca chiștocul la țucal (...), după care conu Jorj începea
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
Bisericii și, în mod special, mănăstirilor, pentru ca acestea să se poată întreține în schimbul slujbelor pe care acestea le dedicau mântuirii Domnului și familiei acestuia. În acest fel domeniul funciar al țării s-a divizat în trei categorii de sate: domnești, boierești și mănăstirești. Atât boierii, cât și mănăstirile dețineau la început drepturi de stăpânire limitate la perioada vieții Domnului care făcuse dania, prelungirea acestora depinzând de bunăvoința succesorilor, care puteau să întărească sau să retragă satele donate de predecesor. Cu timpul
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
de danie clauze de întărire adresate succesorilor, astfel încât sub puterea unor formule de blestem aceștia din urmă renunțau la dreptul de retract, cu excepția cazurilor când boierii sau egumenii mănăstirilor se dovedeau a fi necredincioși. Transmiterea ereditară a satelor în cadrul familiilor boierești a condus și la apariția unui tip de sat, în care numărul stăpânilor crește de la o generație la alta, ajungându-se în unele situații ca aceștia să îi depășească pe țăranii dependenți. Aceste sate au aparținut la origine unor boieri
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari, dușegubinari, globnici, desetnici etc.). Satele aservite. După cum trădează denumirea, acestea era dependente, cu un alt statut juridic decât cele libere. Satele aservite erau domnești, boierești și mânăstirești. Satele domneștiputeau fi și ele de două feluri: unele care aparțineau domnului ca persoană fizică, dobândite prin moștenire sau prin cumpărare și față de care domnul se comporta ca un stăpân feudal; altele aparținând instituției domniei.În satele personale
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
târguri: vornicul de târg sau ureadnicul (înlocuitorul vornicului). Conform documentelor epocii satele de ocol „mergeau cu târgul” din punct de vedere fiscal, vamal, administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor sate. Satele boierești. Fără îndoială, încă înainte de constituirea statelor feudale, multe din sate au fost aservite sau cumpărate de mari familii feudale. În baza lui ius eminens, după constituirea statelor feudale, domnul le-a recunoscut aceste drepturi de proprietate asupra satelor. Satele mănăstireștierau
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
lui ius eminens, după constituirea statelor feudale, domnul le-a recunoscut aceste drepturi de proprietate asupra satelor. Satele mănăstireștierau proprietatea mănăstirilor și erau administrate de egumenul mănăstirii. Hrisoavele de imunitate privind satele mânăstirești erau mai largi decât în cazul satelor boierești. Satul Domnești de pe valea râului Doamnei a aparținut mănăstirii Argeș. Iată ce scrie într-un document emis la 4 aprilie 1523 (7031) din Târgoviște (este cea mai veche mențiune scrisă a satului Domnești), prin care Radu de la Afumați, voievod întărește
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
mănăstirii Argeș. Iată ce scrie într-un document emis la 4 aprilie 1523 (7031) din Târgoviște (este cea mai veche mențiune scrisă a satului Domnești), prin care Radu de la Afumați, voievod întărește mănăstirii Argeș sate, bălți, mori, vinăriciul domnesc și boieresc, vama de la Ocna “Mică” din Târgoviște și țiganii: † Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod și domn a Toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și bunului Radu voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Arghiș, unde
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Adormiri a prea-curatei născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și cu gârla și bălțile jumătate și Dichiseștii cu gârlele și cu bălțile și Răzvadul și vinăriciul domnesc și boieresc și Ștefăneștii jumătate și vinăriciul domnesc și boieresc. Și la Pitești, la gura Geamenei, 2 mori și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și 2 mori și la Arghiș 3 mori și Iașii și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și cu gârla și bălțile jumătate și Dichiseștii cu gârlele și cu bălțile și Răzvadul și vinăriciul domnesc și boieresc și Ștefăneștii jumătate și vinăriciul domnesc și boieresc. Și la Pitești, la gura Geamenei, 2 mori și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și 2 mori și la Arghiș 3 mori și Iașii și Albeștii și Dob<ro>ții și Domireștii și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și 2 mori și la Arghiș 3 mori și Iașii și Albeștii și Dob<ro>ții și Domireștii și Brădeșăștii și Prăvălcanii și Șeoșul și cu vinăriciul domnesc și boieresc și Sto<e>neștii și Slăvenii și Topana și cu tot hotarul tuturor satelor mai sus-scrise. Să le fie de la Ocna din Târgoviște, cât este partea domnească, pentru că am aflat domnia mea toate averile mai sus-scris, sate și mori și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
fie pentru întărirea și împuternicirea acestui sfânt hram, iar fraților care trăiesc într-însul de hrană, iar domniei noastre de veșnică pomenire. Și de nimeni neatins, după porunca domniei mele (...) + Io Radu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.[1] Satele boierești și mănăstirești, la rândul lor, puteau fi: a) sate care beneficiau de scutiri de dări și imunități judiciare; b) sate care nu beneficiau de scutiri sau imunități. În satele scutite de dări și înzestrate cu imunități, întreaga administrație aparținea stăpânului
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
beneficiul material al acestuia. În astfel de cazuri, administrația sau justiția domnească nu putea pătrunde decât în cazurile strict prevăzute de actul de danie al satului, cazuri care, de obicei, erau cele de gravitate mare (omor, răpire, tâlhărie). Administrarea satelor boierești și mănăstirești se făcea prin intermediul unor dregători desemnați de către stăpânii acestora, numițipârcălabi de sat, în Țara Românească și vornic, vornicel sauureadnic, în Moldova. Sarcinile acestor dregători erau de: strângere a veniturilor datorate de săteni stăpânului; transmitere a poruncilor stăpânului; repartizare
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]