600 matches
-
costă doar cincisprezece lei, boierule... Gruia a achitat costul drumului și a sărit jos. I-a ajutat apoi pe bătrâni să coboare. A luat valiza și a oferit brațul mamei Maranda. ― Ia vezi, fata moșului, să nu te dedulcești la boierie, că ci pacatele mele oi faci eu când om Înota prin glodurile di acasî sau pi popșoiști? Numa’ de-a brățăta nu ti-oi pute’ duci - a atenționat-o cercetașul cu glas șăgalnic. Acasă mă-i duci de mână, că
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
în bucăți și Iliescu se pupă cu babele la Cotroceni, zice, judecînd după hainele uzate și după ghetele și mai uzate, un disponibilizat. Eu i-aș otrăvi pe toți, pe toți i-aș otrăvi. Păi da, cu nea Nicu era boieria boieriilor față de-acu. N-am vrut suta șeia, mîncăm supă la grătar, intervine "un pensionar din '90". Aiștea vor ca bătrînii să moară, ca să nu mai spunem că era mai bini cu nea Nicu. Domnul Ionel, venit cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bucăți și Iliescu se pupă cu babele la Cotroceni, zice, judecînd după hainele uzate și după ghetele și mai uzate, un disponibilizat. Eu i-aș otrăvi pe toți, pe toți i-aș otrăvi. Păi da, cu nea Nicu era boieria boieriilor față de-acu. N-am vrut suta șeia, mîncăm supă la grătar, intervine "un pensionar din '90". Aiștea vor ca bătrînii să moară, ca să nu mai spunem că era mai bini cu nea Nicu. Domnul Ionel, venit cu o furcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu ne mai putem scutura de sărăcie... Tot de frică să nu greșiți și să nu se supere boierii, ați lăsat pe alții să ne ia pământurile de sub nas. Nu-ți fie frică, moșule, că oameni de muncă or găsi boierii totdeauna, numai moșii să aibă, că oamenii se tot înmulțesc, dar pământul nu se întinde ca pelteaua. ― Ce mai atâta vorbărie, măi oameni! strigă deodată Vasile Zidaru, care tăcuse toată vremea, fiindcă ar fi avut prea multe de spus și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la hora tineretului. Om prudent, Busuioc trăgea mereu cu coada ochiului într-acolo. Îi era teamă că jandarmul, sub pretext că privește hora, asculta ce vorbesc țăranii și are să se afle la curte, să-și găsească și el beleaua cu boierii. Când Marin începu să se plângă răcnind că nu-i ajunge pământul, Cârciumarul se repezi la jandarm și-l întrebă foarte zâmbitor dacă nu poftește să intre în horă. Jandarmul se roși; inima îl îndemna, dar frica de plutonier îi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
prin mintea lui cea de pasăre că omul harnic nu se bocește ca muierea, ci se apucă de muncă și... Marin Stan îl întrerupse mînios: ― Apoi tălică-ți vine ușor să dojenești pe alții, că pământ ai, negustoria-ți merge, cu boierii ești bine ― ce-ți pasă! ― Ce-mi pasă, vezi bine! se supără Cârciumarul. Că tare-i plăcut să te slujesc eu pe tine pînă-ți întunecă țuica mințile, în loc să mă slujească alții pe mine! Dar tu ești bețiv și ticălos, Marine
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tejgheaua ca să afle și el câte una-alta. Fiindcă Petre vorbea mai mult despre întîmplări de la armată, Ignat Cercel îl iscodi deodată cu glasul lui tînguitor: ― Dar boierii de la București ce gânduri mai au cu alde noi, sărăcimea? ― Apoi cu boierii te învoiești oriunde, dacă ești supus și ascultător, răspunse Petre. Răspunsul nu-i plăcu lui Ignat, deși clătină din cap aprobativ. ― Omul cât poate tot rabdă, că altfel ar trebui să-ți iei lumea-n cap! observă Serafim Mogoș, amărât
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
c-or vrea boierii, fie că n-or vrea! făcu iarăși Toader Strîmbu cu o flacără aspră în privire. Cârciumarul Busuioc zise batjocoritor: ― Apoi, dacă vodă te-ar asculta pe tine, așa ar fi negreșit, numai vezi că vodă cu boierii trăiește și n-are să se certe cu boierii de dragul tău, măi Toderică! Câțiva râseră, în vreme ce Leonte Orbișor spunea: ― Dacă ar ajunge glasul nostru până la vodă... În clipa aceea, prin mulțimea dimprejurul lui Petrică, își croi drum cu coatele maică-sa
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai mult ca să zică ceva. ― Dar poate că s-or îndura boierii să ne dea pământ, că așa se aude! zise Petre, uitîndu-se la el întrebător, ca și când s-ar fi agățat de un fir de nădejde. ― Cum să vă dea boierii? se miră Titu. De pomană? Să împartă cu voi moșiile? ― Apoi da, că dumnealor au prea mult și noi n-avem deloc, făcu flăcăul. De altminteri, am auzit și la București pe mulți boieri că trebuie să se împartă moșiile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe când era Luca primar, a venit și un ordin de la minister ca oamenii să fie povățuiți a se întovărăși pentru cumpărări de moșii, făgăduindu-li-se tot sprijinul autorităților. Bine ar fi să poată merge cât mai mulți, ca să vază boierii că întreg norodul cere pământ, deși cheltuiala e mare și oamenii greu o să-și rupă din sărăcie. Primarul, cu toată zgîrcenia-i cunoscută, se oferi să plătească el cheltuiala unuia mai sărac și anume lui Petrică al Smarandei, care le va
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu fi fost dijmăluit și n-am mai cutezat nici să vă spun și-am răbdat. Dar ce-i acum e grav de tot! Arendașul îi spuse apoi că țăranii între dânșii vorbesc că, și de vor face învoieli cu boierii, la muncă nu vor ieși până ce nu li se va împărți moșia Babaroaga, care nu-i face trebuință cucoanei și umblă s-o vânză la alți boieri, că ei nu vor mai sta fără pământ, că ei asudă și sângerează
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mort. În jurul lui, țăranii se îngrămădiră cu nouă curiozitate, ca și când din gura lui ar fi așteptat cuvântul de mântuire. Cârciumarul, ca să dreagă vorbele de adineaori, rupse gheața din prag: ― Da ce-i, Pavele, cu băiețelul tău?... Ce-a pățit cu boierii? ― Aoleu, nu mă mai întreba, Cristache, și lasă-mă-n plata Domnului, că amărât ca mine nu mai poate fi om sub soare! răbufni țăranul cu un glas în care era mai multă ură decât durere. Și povesti el, pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și într-alt județ și s-au liniștit creștinii și s-au apucat de lucru. Alături însă alții vorbeau domol despre ce-au făcut oamenii în Teleorman, cum s-au sculat cu mic, cu mare, cum au izgonit pe toți boierii și au ajuns ei stăpâni pe toate. ― Altfel de oameni sunt pe acolo, mormăi un glas amărât. Nu ca noi! Acolo oamenii au și pământ și nici nu-s flămânzi și nevoiași ca pe aici! ― Apoi norocul numai de cei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca pe aici! ― Apoi norocul numai de cei îndrăzneți se ține, nu de neputincioșii cu inima-n izmene! ― Numai noi parcă avem terci în loc de sînge! ― Binișor, binișor, băieți! Plutonierul Boiangiu, în uliță, cu ochii în direcția de unde trebuiau să sosească boierii (de altfel, un jandarm postat în dreptul cârciumii lui Busuioc, la încrucișarea drumurilor, avea ordin să vie în pas alergător să anunțe din vreme apropierea), tăifăsuia cu țăranii dimprejurul lui, aruncând și câte o glumă care stârnea negreșit mari hohote, dar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Ciulici. După un minut de consternare, avocatul Stavrat își exprimă indignarea că "cucoana asta are sa ne nenorocească pe toți", adăugând că de ce n-a venit și dumneaei cu căruța acestui om de omenie, că nu i-ar fi căzut deloc boieria, în loc să oblige pe toată lumea să aștepte acuma cine știe cât până ce se vor năpusti țăranii asupra lor să-i masacreze. Aristide propuse să meargă repede Dumitru cu careta și s-o aducă încoace, iar până atunci să se pregătească trăsura cu care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o batjocură. Oamenii vor pământ, au dat foc și au făcut cruzimi, ca să rămâie stăpânii pământului, iar guvernul nou vine și, în loc de pământ, îi scutește de niște taxe, le făgăduiește să le arendeze lor moșiile statului, să ușureze învoielile cu boierii și alte asemenea lucruri, care ar fi fost foarte bune înainte de izbucnirea răzmeriței, pe când azi... ― Eu am fost la Amara numai acum câteva zile și am pipăit pulsul țăranilor! urmă Grigore. Cu vreo lună înainte umblau și se zbăteau să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
găseau replici la orice și, unde nu, se îndîrjeau că e munca lor și revoluția nu mai îngăduie să se amestece boierii în treburile oamenilor. ― Ne-om descurca noi, n-ai grijă matale, spuse Găliganu. Oamenii cu oamenii, boierii cu boierii. Tălică du-te la oraș, că acolo-s boierii și-i locul matale! Întâi ceruseră să plece pe jos numai cu o boccea cât poate duce în spinare. În cele din urmă i-au permis să meargă cu trăsura și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
poruncească să nu mai îngăduie nici un boier printre dânșii, să-i alunge pe care mai sunt și să nu cumva să-i lase să-și ia înapoi moșiile, că strașnic are să-i pedepsească pe cei ce se vor învoi cu boierii, pentru că boierii i-au călcat în picioare poruncile. Iar cei care sunt mai aproape de București să se ridice degrabă și să vie cu mulțime mare să-l ajute împotriva boierilor, că el numai cu oamenii ține și vrea să le
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nici țăranii nu-l mai luară în seamă, căci primarul Pravilă, auzind că mulțimea a dat buzna în cancelarie, sosi într-un suflet, galben, speriat și plîngător: ― Ce-i cu voi, măi creștini? Nu v-ajunge să vă războiți cu boierii de-ați început și cu statul? Ați nebunit, oameni buni, ori nu mai aveți mult? Trifon Guju, însă, sări, înfruntîndu-l: ― De ce-ai ascuns porunca lui vodă, dom' primar? Pravilă, aflând numai acuma despre ce e vorba, se scuză că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ce, noi am venit să ne probozești matale ori să te probozim noi pe mata? Miron Iuga ezită o fracțiune de clipă dacă să rețină obrăznicia ori să n-o audă. Continuă cu același glas: ― La mine nu merge cu boieria, băieți, că eu muncesc ca și voi și cu voi împreună, așa că noi putem vorbi, ca totdeauna, și dincolo, între noi, nu aici unde e loc de odihnă... Dar acuma, dac-ați venit, nu face nimic... Aide, să vă aud
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nordul Dunării (vlahi și Vlașca). Prin urmare, vlahii au fost, la origini, populația supusă de slavi, numiți de ei rumâni.30 Un alt fapt însemnat ce atestă procesul de cucerire a teritoriilor carpato-dunărene este numele slav al aristocrației (nobilimii) românești: boierii. În momentul așezării (ocupării) în ținuturile românești din stânga (nordul) Dunării, slavii au luat în stăpânire pământul, au devenit proprietarii, de fapt, stăpânii lui. Acești stăpâni (proprietari) ai pământului au alcătuit boierimea sau nobilimea romanicii au fost supuși, adică munceau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
atunci oameni liberi, am fi avut un regim țărănesc, o stare patriarhală, idilică, fără stăpâni și supuși. Este o concepție romantică, în afara realității istorice. Astfel, documentul Diploma cavalerilor ioaniți (1247) vorbește despre acei "majores terrae" (mai marii pământului), adică aristocrația boierii, care beneficiau de o serie de privilegii. Funcțiile (dregătoriile) au apărut după întemeiere, dar boierimea, ca o categorie socială distinctă, exista (dăinuia) încă înainte de apariția statului medieval și provenea din acei fruntași ai cnezatelor și voievodatelor, formațiuni prestatale, și era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Moldova, împotriva tătarilor, mai ridică o problemă (Iorga). Tătarii nu pot trăi aici, la est de Carpați, fără exploatarea unei populații indigene, ea însăși este dovada existenței unor localnici destul de organizați pe văi și pe grupe de sate. Alături de aceste "boierii", sunt vechile formațiuni populare, deja menționate: Câmpulungul Moldovenesc, "Câmpul" lui Dragoș, "Cobâle" în Vrancea și în Tigheci. Apoi, erau cetăți la hotar: Hotin, Țețina, Tighina, și cele bizantino-genoveze: Licostomo și Moncastro. Mai erau colonii de populație străină: ceangăii cu așezările
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-a plâns că execuția s-a produs fără ca el să fi fost anunțat în prealabil, la care Reis Efendi a răspuns, recriminând textul unei scrisori găsite la un negustor rus, care fusese arestat și prin care „magnații” ruși excitau boierii moldoveni la răscoală. Evident, aceste întâmplări nu depășesc cadrele obișnuite ale prologului războiului, în indiferent ce zonă de contact între beligeranți s-ar fi desfășurat ele, dar, după cum vom vedea, faptul că s-au petrecut în Principate le-a conferit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unor fabule potrivit cărora acțiunea lor ar fi corespuns și proiectelor lui Czartoryski, care ar fi avut acordul Rusiei să ofere Austriei 50 de milioane (nu se spune în ce monedă) în schimbul Galiției, suma la care erau gata să subscrie boierii moldoveni și munteni în scopul închegării unei alianțe frățești româno-polone. Totuși, întreprinderea acelui detașament nu poate fi calificată o aventură și cu atât mai puțin o farsă, de vreme ce se urmărea evitarea unei lovituri din partea trupelor țariste de ocupație și mutarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]