935 matches
-
au fost ocupate timp de 5 ani iar Convenția de la Balta Liman (1849) restabilea protectoratul țarului. Cele 12 invazii rusești însumează mulți ani de abuzuri și silnicii. Karl Marx face o descriere terifiantă a regimului de robie și distrugere a boierimii autohtone adusă în situație de clăcași. Neșansele Rusiei pe plan extern ca în cazul războiului Crimeei au redat Moldovei Sudul Basarabiei iar după prăbușirea țarismului în 1918 Basarabia întreagă a revenit la Patria Mamă. Succesul diplomației sovietice prin încheierea Pactului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sociale. În ce privește țăranii, dincolo de erori cum ar fi aceea privind absența locuitorilor în Moldova la descălecarea lui Dragoș, există pasaje ce depășesc simpla înfățișare a situației, mergând spre zona analizei. În ce măsură această analiză este viciată de apartenența sa la marea boierime prea puțin înclinată să își aroge vreo vină în privința situației grele a țăranilor este dificil de spus, dar cu siguranță există o anumită contaminare a analizei. Credem însă că acest fapt nu o anulează, tocmai datorită faptului că nu este
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
declarați ucigași prin vocație și „feciori ai dracului”, dobândesc subit bunăvoința cronicarului și, în cap cu stolnicul Constantin Cantacuzino, „bătrân și vestit”, își regăsesc noblețea necesară pentru elogierea proiectatei alianțe: „fiind dă neam blagorodnic, și mai cinstit între toate neamurile boierimii Țărâi Rumânești”. Imaginii solare a unui Mavrocordat cu o conduită exemplară - păstrător al tradițiilor („au dat boieriile celor ce li s-au cuvenit”), doritor de armonie, „înțeleptu, blându și bun”, prezență notabilă în Imperiu, administrator chibzuit și cu dragoste de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
latura socială, izbutesc să atingă un nivel onorabil. Asfințit de oameni constituie de fapt o versiune nouă a lui Vanghele Zioni Cațaonul, din care s-a eliminat atât șarjarea eroului principal, inițial un soi de apaș levantin, cât și a boierimii botoșănene intrate în declin (o variantă a titlului era Putrezi). Vanghele Zionea devine acum un personaj viu, iar tabloul mediului reține atenția prin varietate și culoare. Și O jumătate de om reprezintă un roman veritabil, deasupra mediei, deși debutează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
unele accente acuzatoare cu privire la cruzimea excesivă a voievodului, îi compune acestuia un portret ale cărui dominante sunt vitejia, înțelepciunea, mândria, orgoliul de „mare stăpânitor”, trăsătură preluată din tradiția bizantină. Sunt scoase în evidență latura antiotomană a acțiunilor voievodului, lupta cu boierimea pentru centralizarea statului, măsurile sale de o extremă severitate fiind menite să îndrepte neajunsuri social-morale frecvente în epocă: hoția, trândăvia, ignoranța, trufia celor puternici, necinstea ș. a. Solilor turci care nu se descoperă, motivând că păstrează obiceiul țării lor, vodă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
stilistic peste medie, cărțile lui reprezentând un debușeu clasic, un subterfugiu al adolescenților, refugiați ficțional în vremuri eroice, demult apuse, în contrast cu ceea ce se întâmpla în anii ’70. Succesul este explicabil, cred criticii, și datorită resuscitării romanului istoric pe considerente naționaliste, „boierimea valahă” fiind pusă într-un mod aproape firesc „în rând cu protipendada europeană” (Marian Popa). Dincolo de indicațiile directoare și de unele clișee inerente, cărțile se citesc ușor, cu plăcere. Romanele despre cavalerii lui Mihai Viteazul și ai lui Mircea cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
înaintaților revoluționari” vasluieni antimonarhiști și pro sovietici n.n.) și despre ajutorarea oamenilor săraci cu lemne pentru iarnă din pădurile Statului”. În obișnuita-i tonalitate (desigur, stridentă și urlătoare, că d-aia era plătită gras de „partid”) E. Zelinescu a înfierat „... boierimea și burghezia care a trimis pe muncitori la războiul încontra (sic!) Uniunii Sovietice eliberatoare a patriei noastre de sub jugul fascisto hitlerist”. Gheorghe V. Miron, noul primar propus de comuniștii de la Vaslui și votat „cu aplauze”, a propus echipa cu care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vârstnici (Moșnegii, Munții, Urâții). În Evul Mediu, când intervenția bisericii în spectacolele populare devine intensă, jocurilor cu măști le sunt opuse forme de manifestare proprii teatrului religios. Cultivată mai întâi de dascăli și dieci, drama liturgică a fost susținută de boierime și domnitori, pentru ca în cele din urmă să fie adoptată și de oamenii de rând. La români drama liturgică pătrunde mai târziu, fenomenul fiind vădit înrâurit de teatrul popular apusean, în special de cel german și maghiar. Autorii acestui tip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
ales după 829, Rusia și-a întărit poziția în Principatele Dunărene, în condițiile în care Poarta și-a anulat treptat drepturile de putere suzerană, devenind un instrument docil în mâinile puterii protectoare. Acest fapt a generat nenumărate nemulțumiri în rândul boierimii reformatoare din Țările Române. Evident, Rusia nu avea de gând să tolereze nici un fel de acțiuni în Principate, care ar fi putut încălca prevederile Regulamentelor Organice și care ar fi pus în pericol ordinea și liniștea publică. De aceea, a
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
al Regulamentului. După această lege, urmau a fi judecate „acțiunile condamnabile ale acelora care au îndrăznit să facă instigații, și ei vor fi sancționați, asigurându-se liniștea provinciei și aplicarea legilor și regulamentelor’04. Din aceste rapoarte, se observă rolul boierimii. După cum observa istoricul Vasile Cristian în studiul său intitulat Premisele interne ale istoriografiei pașoptiste, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, o mare parte a boierimii române apare în dublă ipostază: „pe de o parte este apărătoarea
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
aplicarea legilor și regulamentelor’04. Din aceste rapoarte, se observă rolul boierimii. După cum observa istoricul Vasile Cristian în studiul său intitulat Premisele interne ale istoriografiei pașoptiste, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, o mare parte a boierimii române apare în dublă ipostază: „pe de o parte este apărătoarea relațiilor feudale, în raporturile cu țăranii, iar pe de altă parte se integrează în economia de schimb, fiind purtătoare a noilor relații burgheze” . De aceea, nu surprinde faptul că
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
altă parte se integrează în economia de schimb, fiind purtătoare a noilor relații burgheze” . De aceea, nu surprinde faptul că majoritatea conducătorilor revoluției de la 848 aparțin chiar acestei categorii. Recăpătându-și poziția de conducătoare, după perioada grea a domniilor fanariote, boierimea preia lupta pentru înlăturarea dominației străine. Astfel, boierii înaintează o serie de memorii marilor puteri. Numai în perioada 769-830 au înaintat 208 memorii, în care, de multe ori, apelau la argumente de ordin istoric. In vremea lui Mihail Sturdza, erau
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
să primească pedeapsa capitală. Duhamel considera inadmisibilă înființarea acestei curți marțiale, ea putând să devină o armă foarte periculoasă „în mâinile unui om atât de rău și de vanitos precum prințul Sturdza, care ar provoca o emigrare în masă a boierimii moldovene”. Se credea că aceste măsuri ar provoca respectul față de lege, față de instituții și față de drepturile politice ale autorității superioare. Nici după zece zile de la evenimentele din 29 martie, ordinea și liniștea nu erau restabilite. Orașul era aproape gol, mulți
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
împace pe domn cu mitropolitul Meletie, pe care prințul l-a compromis, aducându-i injurii în mod public și amenințându- că îl va exila într-o mănăstire. Era o nebunie din partea lui Mihail Sturdza, care, după ce „și-a pus toată boierimea în cap”, făcea și clerul să-i fie ostil . încercările lui Kotzebue de a-i împăca pe cei doi au eșuat. Duhamel considera că, prin ura pe care Mihail Sturdza și-a atras-o asupra sa, acesta a făcut un
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
al Mariei și al lui Alexandru Pogor, P. își făurește cu tenacitate o carieră administrativă. Grămătic la Episcopia Hușilor, prin 1811 ar fi fost angajat la Consulatul Rus din București. În 1819, primind rangul de serdar, pătrunde în rândurile micii boierimi. Din 1826 până în 1852 va ajunge mare comis, vel spătar, vel agă, postelnic, vornic. La 1834 și, din nou, în 1838 e numit director al Departamentului Dreptății, în 1849 este membru în Divanul Domnesc, la 1854 face parte din Comitetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
Saldaru În timpurile roșii, în România nu erau mulți vînători. În tot nordul raionului Săveni era doar un om amărît, care avea un pușcoci cu țeava lungă și cu patul crăpat și nituit stîngaci. După '89 a apărut o nouă boierime, cîtă frunză și cîtă iarbă, în care fiecare avea cîte o panoplie cu fel de fel de arme, care de care mai scumpe. Echipamente speciale și foarte costisitoare, mașini de teren și alte asemenea accesorii erau mîndria celor care înspăimîn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru ceilalți, toată viața sa a constat în ,,munca de partid” , minciună și escrocherie, trai de huzur pe spinarea altora. Altă dată Țara Românească era cotropită de turci, tătari, leși, și de alți dușmani care cereau tribut. Mai era și boierimea locală care jefuia norodul cot la cot cu dușmanii externi. Astăzi nu se mai pune problema cotropitorilor externi, dar a rămas mai actuală ca oricând problema dușmanilor autohtoni care jefuiesc populația! Și aceștia nu mai jefuiesc cu mijloace primitive, cu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Hurmuzăkeștii și începuturile teatrului românesc în Bucovina Dacă teatrul românesc a avut în Bucovina, în anii 1864-1871, un răsunător succes, aceasta se datorește, în mare măsură, fraților Hurmuzaki. Reușita acestor reprezentații teatrale se datorește în bună parte sprijinului venit din partea boierimii care s-a organizat într-un Comitet teatral, pus la cale de Alecu Hurmuzaki, care avea mare trecere în cercurile boierești. Prima trupă venită în Cernăuți a fost cea a Ștefaniei Tardini, în primăvara anului 1861. Aceasta a fost întâmpinată
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
în Răscoala, fiecare punct își are contrapunctul, antipodul său. Zugrăvirea e polifonică, bazată pe îmbinarea celor două linii contradictorii și a ramificațiilor lor. Fiecare fapt din lumea țăranilor demască - în text sau în subtext - faptele moșierilor și ale arendașilor, o „boierime crepusculară”, „stăpânitorii de pământuri, absenteiștii”5. Opoziția apare la toate nivelurile arhitectonice: între capitole, în cadrul capitolelor, în același paragraf, scenă sau chiar frază. „Satul [Curteanca] era numai câteva bordeie, în mijlocul cărora se înălța conacul, o clădire informă cu un turn
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
Dar, dincolo de lacrimi, e și puțină bucurie... Negrilă! Dă cep la butiile cu Cotnar din ăl mai vechi, să se împărtășească cu toții, după pofta inimii! Trei zile și trei nopți să nu tacă alăutele! Să nu stea horele! Prostimea și boierimea, cu Vodă, împreună, să se veselească! Măcar odată! Înfierbântat, Ștefan aruncă de pe el cabanița și rămâne într-o cămașă albă, largă, de mătase. Se târăște pe trepte și-și culcă fruntea în poala Doamnei Maria, care, ușor, își retrage picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pașă?! se miră el cu un surâs șăgalnic. Poate... poate cu turban cu tot. Așa mai înțeleg... Juga, cu un zâmbet misterios: Pe deasupra, oferă și... ce credeți? câte cinci cadâne pe cap de pașă. Pe ales... Se produce rumoare în boierimea dezlănțuită. Fantastic!... Boieri dumneavoastră, chicotește Ștefan, deschidem harem în Cetatea Sucevei?! Numai obiceiuri sănătoase am luat de la turci! Deschidem! Deschidem! strigă boierii înferbântați. Dăm de belea cu ale noastre, mormăie cu spaimă o voce din adunare. Ferice de turci! Halal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fi cu supărare că limba-mi a fi cam ascuțită? își pedepsește el buzele pălmuindu-le. Nu-ncape supărare. D-aia v-am ales sfetnici, "să mi-o ziceți". Cât despre limbă, numai prostul se supără de înțepătură. Noi, boierii, boierimea cea mare avem o durere... Apăi, unde-i buba? Poate i-om găsi leacul... Domnia ta, boier Stanciule, "Marele cârcotaș", stai mărturie; mă judeci ca pe hoții de cai când greșesc și mi-o spui de la obraz: "Aiasta nu se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
una-două te vinde, ba unii se tăiau împrejur de se turceau. Dintr-un prăpădit de dregător rupt în cur, peste noapte ajungea "Mare boier ditai Baronul", jecmănea sălbatec țara, dădea șpagă în dreapta, în stânga și nimeni, nimeni nu-i cerea socoteală... Boierimea hrăpăreață răpea samavolnic pământul răzășilor liberi covârșiți de biruri și gloabe, care deveneau astfel robi pe fostele lor ogoare. Dregătoriile erau scoase la mezat, țara era de vânzare, și sufletul era de vânzare, totul era de vânzare. Nicicând Moldova nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sinea lor urlau ca lupii... Prea bine știu: de-aș scăpa fiara din lanț, m-ar sfâșia, bucăți m-ar face. Nu-i ușor să te glodească pumnalul sub căpătâi douăzeci de ani și mai bine... Și, totuși, astăzi, am boierimea mea credincioasă. Și, uite-așa, mai cu vorba bună, mai de frică sau de nu s-a putut altfel cu funia, cu săcurea, am făcut rânduială și dreptate în țară. Înaintea pravilei și-a dreptei judecăți, nu suflă nimeni... Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu-i întreg la minte. Îl smintește și pe Vodă, parcă nu-i el smintit îndestul. Aiștea-s nebuni de legat! întărește Negrilă scuipând și el, cu sete. Boier și țăran ne bagă în aceeași oală! De-om merge tot așa, boierimea moldovană să-și cânte prohodul de îngropăciune! Să creadă el! hohotește Isaia. Atâta i-a fost! A venit apa și la moara noastră! Cu vârf și îndesat o să plătească pentru toate umilințele noastre! Cu vârf și îndesat! Noroc de turci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]