929 matches
-
lumină: Deși fără mijloace și săraci cei mai mulți dintre noi, lăsăm totul, și patrie și consângeni și casnici, disprețuim orice fel de nenorocire și suferință și mergem la universitățile Europei ca să ne luminăm. Aceeași preocupare se constată, după 1800, și la boierimea română. Ea preferă să-și trimită odraslele mai curând în colegii sau să le pună în pensiune la profesori particulari din prudență, pentru a nu se evropeniza dintr-odată prea tare dar, în tot cazul, cum declară și boierul Gr.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Werther (Goethe) sau a romanelor Doamnei de Staël.Manoil pătimește sub aspectul compozițional și al creării personajelor, dispunând de o intrigă erotică naivă și convențională, personaje în alb-negru.În schimb, reține atenția prin atmosfera bogată, interesantă prin aspecte din existența boierimii acelei epoci, mediul aristrocratic bucureștean viciat, referiri la viața țărănimii asuprite, la caracterul precar al învățământului, la orientarea cosmopolită în educația copiilor, interesante idei despre literatura națională.Tot în 1855, apar alte romane precum Coliba Măriucăi de V.A. Urechiă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
lacom, brutal, până la barbarie și dotat de o ambițiune nemărginită”. Romanul este structurat pe o temă generalumană, aceea a setei de parvenire dobândită prin orice mijloace necinstite. Aspectul realist al vremii zugrăvit în roman se reflectă in antiteza dintre destrămarea boierimii și emanciparea ciocoimii. Ca modalitate compozițională scriitorul Nicolae Filimon utilizează tehnica balzaciană. El acordă prioritate amănuntului revelator în caracterizarea personajelor. Lipsa analizei psihologice este suplinită prin surprinderea aspectelor exterioare, gesturi, mimică, vorbire. Filimon crează scene caracteristice pentru structura eroilor săi
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Zamfirescu se leagă primul roman ciclic în epica românească: Viața la țară (1894), Tănase Scatiu (1895), În război (1897), Îndreptări(1902) și Anna (1906-1910). Ca tematică, romanul descinde din Ciocoii vechi și noi. Duiliu Zamfirescu reflectă același proces istorico-social, descompunerea boierimii în contrast cu ridicarea ciocoimii. Personajul principal cel mai realist este negativ ca și cel din cartea lui Filimon. El se numește Tănase Scatiu, tip de arivist, care se va căsători cu Tincuța, fiica boierului de viță veche, Dinu Murguleț pentru a
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Preslăvitu-s-au și doamna Elena cătră Dumnezeu. Atunce ... cu tot neamul lor, luându-și fieștecarele iertăciune de la maica lor, rădicatu-s-au sfintele moaște și o au petrecut pân-în marginea orașului împreună cu părintele vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți ... și toată boierimea și cu toate gloatele curții, cu cântări dumnezeiești și cu mare cinste. (211) Dar, dacă nu este amintită în această situație-limită, femeia de la curte (căci alte figuri în textele culte oricum nu sunt vizibile) stă mai mult exilată în apartamentele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
devine un teoretician al sămănătorismului: scriitorul se cuvine să fie un semănător de idealuri, un apostol, luminător al neamului; ameliorările ar urma să se realizeze de la sine, printr-o mai bună instrucție culturală a poporului și prin concursul binevoitor al boierimii. De pe la finele primului deceniu al secolului al XX-lea, ideile lui își adaugă elemente noi, poporaniste. Orașul îi apare ca un loc de pierzanie, cu o influență dizolvantă asupra moravurilor bune și curate de la țară. Pentru a contracara o asemenea
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
scria că: “în seara zilei de 11 ianuarie, ora 9 fără un sfert, clătinarea pământului a fost precedată de un șuierat și un vâjâit care au înghețat inimile tuturor de spaimă. Domnul Alexandru Dimitrie Ghica, împreună cu o mare parte din boierime și protipendada orașului București și reprezentanții țărilor străine, se aflau la teatru, unde trupa franțuzească reprezenta piesa “Angelo”. La cele dintâi semne ale cutremurului, panica a cuprins publicul, doamnele țipau și leșinau, iar toți se îmbulzeau spre ieșire să scape
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
în emisiune pentru a vorbi despre ultima sa carte, în care propune o versiune revelatoare pentru unii, revoltătoare pentru alții, despre originile noastre. Într-o perioadă în care în România e ușor irealist să mai vorbim despre domnie, darămite despre boierime, ceasul în care Neagu Djuvara a fost „în direct“ a însemnat unul dintre acele momente în care (re)descoperi că titlul de Sir nu s-ar potrivi doar preferaților Casei Regale britanice. Neagu Djuvara face, în curând, 91 de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
1996, p.184. footnote> . Dar aceste neajunsuri erau tocmai rezultatul modului în care era privită și prezentată limba română în societatea bucovineană. Și cei mai aprigi susținători ai cauzei românilor din Bucovina aveau studii temeinice în școlile germane. Fiii patriarhului boierimii bucovinene, Doxachi Hurmuzachi, Eudoxiu, Gheorghe si Alexandru Hurmuzachi, au făcut studii juridice, istorice și politice la școala vieneză, dar, reveniți în țară, au purtat cu însuflețire steagul emancipării culturale a românilor. Era o continuitate firească a Școlii Ardelene, cu cereri
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pagina. footnote> etc. Nu puteau lipsi nici popa Vasile și dascălul Andronache, responsabili cu ceremonia botezării, dar nici Lemeș, evreul lautar din Bălți, responsabil cu petrecerea ce urma ceremoniei creștinării. Intenția vizibilă a autorului este de a ne prezenta situația boierimii basarabene. De o parte erau vîrstnicii, care în astfel de momente își aminteau că sînt moldoveni; însuși mareșalul nobilimii „uitîndu-și fumurile de mareșal al nobilimii din împărăția rusă“ (1,10), îi cere lăutarului: „Bre, Lemeș frate! Zi-ne o doină
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la această cerință părăseau sala de petrecere. Rezultatul, cu totul neașteptat: parcă uitîndu-se ce-i adunase pe participanți, toastul a fost închinat Majestății Sale țarului, Vania, cel botezat, rămînînd părăsit, într-o lume străină. Cu prilejul unei alte petreceri situația boierimii basarabene este detaliată de unul dintre personaje, Ivan Nicolaevici Telega, „pe vremuri, singurul licențiat în drept din județ“ (1, 68), care contestă existența unei adevărate boierimi basarabene și chiar a unei societăți basarabene. „Care boieri? Cei bătrîni, care s-au
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cel botezat, rămînînd părăsit, într-o lume străină. Cu prilejul unei alte petreceri situația boierimii basarabene este detaliată de unul dintre personaje, Ivan Nicolaevici Telega, „pe vremuri, singurul licențiat în drept din județ“ (1, 68), care contestă existența unei adevărate boierimi basarabene și chiar a unei societăți basarabene. „Care boieri? Cei bătrîni, care s-au născut pe vremurile Moldovei sau în curînd după anexare? Niște boi! Or fi și oameni de treabă printre ei, dar boi, fiindcă au rămas neatinși de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sufletească măcar între generațiile succesive? Ce au comun între dînșii bunicii, părinții și copiii? Nici limbă, nici moravuri, nici mentalitate, nimic! [...] Prin distrugerea vechiului cadru al vieții de stat și prin infiltrarea elementelor străine de trecutul și de tradițiile țării, boierimea moldovenească, învălită în acest nou strat conducător, a pierdut orice consistență socială, a fost pulverizată. Ea nu mai poate da naștere unei opinii publice, care să impună oarecari norme de conduită morală și socială“ (1, 69 - 70). Această situație era
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o perioadă cînd limba română era facultativă, a fost scoasă complet, singura limbă folosită fiind cea rusă, ceea ce a făcut ca școala să devină un puternic factor de rusificare. Este explicabil de ce rusificarea s-a produs aproape numai la nivelul boierimii, care își dădea copiii la școală, fiind aproape străină gloatei, care era străină și de școală. În biserică, după anii de început, cînd s-au publicat principalele cărți de cult și s-au creat școli care să asigure preoți și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
se plîngea într-o scrisoare trimisă din Siberia că „în Basarabia nu putemu a avea uă singură gazetă românească și uă singură carte românească“ (5, 281). Abuzurile administrației rusești în Basarabia se datoresc, cel puțin parțial, lipsei de reacție a boierimii locale, încercării de adapatare a acesteia, după posibilități, la noile condiții social-politice. Se mai adaugă un fapt deloc de neglijat: noua provincie a fost invadată de o lume alcătuită din apartenenți la toate popoarele componente ale Imperiului Rus, dornici să
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nouă în societatea boierească, dar reduceau elementul autohton la rolul pur decorativ și, siguri de superioritatea lor și de dreptul lor la dominație, ocupau toată avenscena“ (1, 87). Abandonîndu-și poziția de elită a societății, cu îndatoririle sociale ce-i reveneau, boierimea autohtonă, afirma același Ivan Nicolaevici Telega, s-a înstrăinat cu desăvîrșire de masele țărănimii, care [...] a fost izolată, prin stratul impenetrabil de cultură străină și neasimilată, de orice rază de lumină. Așa numita rusificare a Basarabiei nu este decît un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
187). footnote> , înstrăinată însă de marea națiune mamă“ (1, 96). Ce mai conta falsul grosolan privitor la originea populației din provincie?! Viitorul provinciei nu se arăta deloc favorabil populației moldovenești. Pe de o parte, prin căsătoriile contractate între fiice ale boierimii și nou stabiliții în provincie, fie ofițeri trecuți la pensie sau în rezervă, fie diverși funcționari din administrație, dornici de căpătuială, iar pe de alta prin școală, unde istoria sau limba populației moldovene erau absente din programă, iar aparteneța la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Mașa, trecută prin aceeași instituție de învățămînt și pregătită pentru căsătorie cu un magistrat. În această „fază, cea mai tristă a vieții sociale din Basarabia“ (1, 71), se conturează o nouă familie, prin căsătoria lui Iorgu Răutu, descendent din vechea boierime moldovenească, cu Smaragda Theodorovna, fiica boiernașului Toader Cacioni, bucuros să-și mărite fata pentru a nu-și pierde și ultimul petic de moșie sub presiunea creditorilor. Dincolo de diferența de vîrstă dintre cei doi, nu lipsită de importanță, căsătoria aceasta însemna
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fata pentru a nu-și pierde și ultimul petic de moșie sub presiunea creditorilor. Dincolo de diferența de vîrstă dintre cei doi, nu lipsită de importanță, căsătoria aceasta însemna reuniunea dintre un boier „crescut și trăit în condițiuni caracteristice pentru toată boierimea moldovenească a Basarabiei din prima jumătate a veacului trecut, - prinsă în copilărie de vîrtejul istoric care o despărțise de Moldova“ (1, 13), care „nu avea un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș“ (1, 13), și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ai cărei boieri <footnote Cuvîntul boier este de origine slavă. footnote> ofereau modele de viață pentru autohtoni, astfel că „vechile numiri românești ca Ursu, Corbu, Lupu, Crăciun ș.a. au fost înlocuite prin nume ca Dan, Mircea, Stan, Dragomir, Vlaicu etc. [...] boierimea română s-a luat în alegerea numelor după boierii slavi și numele boierilor români au pătruns apoi și în popor“ <footnote Sextil Pușcariu, op. cit., p. 299 - 300. footnote> . Acestui prim val de nume slave avea să i se adauge un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
folosită de Austria după desprinderea teritoriului din nord-estul Moldovei, pe care l-au numit, în scurtă vreme, după cîteva ezitări, Bucovina (vezi Gheorghe C. Moldoveanu Bucovina: onomastică și istorie, Editura Academiei Române, București, 2002, p. 6 urm.). footnote> . Echivalarea rangurilor boierimii autohtone cu cele ale nobilimii ruse ereditare părea a conduce în direcția consfințirii drepturilor localnicilor, numai că drepturile acordate erau strict decorative, ca și dreptul de organizare, în „sobranii“, „după tipicul din imperiu, - în realitate fără nicio atribuție de real
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
tot mai mult, reducîndu-se la un simplu prilej de intrigi urîte, de ceartă meschină, de dezlănțuire de vanități mărunte și apetituri grosiere“ (1, 106) <footnote Între paranteze se indică volumul, din ediția citată la urmă, și pagina. footnote> . La petrecerile boierimii băștinașe, particulare sau oficiale, reprezentanții noii administrații erau totdeauna prezenți. „La Boroseni, în casele mareșalului nobilimii județene, conu Petrache Bîrsianu, coana Rosalia insista de mult, mulțumită situației ei oficiale, să fie invitate și personajele din birocrația rusească, și mai cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nouă în societatea boierească, dar reduceau elementul autohton la rolul pur decorativ și, siguri de superioritatea lor și de dreptul lor la dominație, ocupau toată avenscena“ (1, 87). „Abandonîndu-și poziția de elită a societății, cu îndatoririle sociale ce-i reveneau, boierimea autohtonă, afirma Ivan Nicolaevici Telega, s-a înstrăinat cu desăvîrșire de masele țărănimii, care [...] a fost izolată, prin stratul impenetrabil de cultură străină și neasimilată, de orice rază de lumină. Așa numita rusificare a Basarabiei nu este decît un lung
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
unei atitudini demne, - sînt sortiți să ajungă o turmă abjectă și servilă în slujba oricui ține biciul în mînă“ (1, 112). Nu e de mirare deci că „rapoartele guvernatorilor către împărat vorbesc cu un nemăsurat dispreț de aceste manifestări ale boierimii degenerate“ (1, 106). Și nu e singura reacție de condamnare a comportamentului boierimii basarabene. Chiril Chiriacovici Leon, „șeful real al partidului moldovenesc“, sosit la sobrania dvorenilor de la Chișinău, i se adresează Smaragdei Theodorovna, în timpul unei vizite: „Vin vremuri grele pentru
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
slujba oricui ține biciul în mînă“ (1, 112). Nu e de mirare deci că „rapoartele guvernatorilor către împărat vorbesc cu un nemăsurat dispreț de aceste manifestări ale boierimii degenerate“ (1, 106). Și nu e singura reacție de condamnare a comportamentului boierimii basarabene. Chiril Chiriacovici Leon, „șeful real al partidului moldovenesc“, sosit la sobrania dvorenilor de la Chișinău, i se adresează Smaragdei Theodorovna, în timpul unei vizite: „Vin vremuri grele pentru noi, moldovenii. Avem nevoie să mai stăm la sfat, ce și cum îi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]