739 matches
-
conflict genizat în cursul căruia, după cum au demonstrat activistele pentru drepturile femeilor, violul a fost folosit ca armă strategică. Armata sârbă a luat decizia de a se servi de acest mijloc împotriva femeilor musulmane, pentru a-i demoraliza pe bărbații bosniaci. Cetățenia (sârbă sau bosniacă) nu avea nici o importanță; femeile erau considerate doar simple instrumente de realizare a obiectivelor psihologice și militare. O astfel de dezumanizare intenționată face din spațiul politic un spațiu masculin, transformat într-o amenințare pentru femei. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
înființat Episcopia Catolică a Severinului, oferindu-i astfel posibilitatea regelui Ungariei să controleze acea parte a Banatului, stăpânită de către domnitorii Țării Românești. Primul episcop a fost Grigore, care i-a conferit lui Ioan Köröspatak (călugăr franciscan ce aparținea de Vicariatul Bosniac) subdiaconatul în mănăstirea din Câmpulung. „Soarta politică a Banatului de Severin iarăși s-a schimbat, pentru că în anul 1387 voievodul Munteniei, Mircea cel Bătrân s-a intitulat Stăpânul Banatului de Severin și a apărut din nou Mitropolia Ortodoxă de Severin
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Reformă. Loviturile provocate de ascensiunea rapidă a protestantismului în Europa au fost puternice și s-au resimțit dramatic și pe aceste meleaguri; localități întregi erau calvine, luterane sau husite. Franciscanii observanți au refăcut centrele lor mănăstirești de pe teritoriul vechii provincii bosniace, precum Kiprowatz (în nord-vestul Bulgariei), Kopilowatz, Xelešna și Klisura. Din aceste centre misionare au pornit franciscanii care au activat în Episcopia de Sofia (condusă de către episcopi franciscani observanți între 1601-1691). În Valahia centrele lor catolice au fost la București, Râmnicu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
8 iunie Sultanul a acordat amnistia completă insurgenților din Bosnia și Herțegovina. În București este neliniște din cauza știrilor din afară. Telegrame din Cetinge 62 anunță că prințul Nikita a ordonat să se cheme sub drapel toți supușii din străinătate. Insurgenții bosniaci au respins amnistia și războiul cu Turcia urmează. Insurecția este încurajată, se zice, nu numai de Rusia, dar chiar de Austria. Un om cu mare vază, un om la ordinea zilei este I.D. Ionescu, cântărețul bucureștean. Canțonetele lui politice sunt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Acasă, cuvântarea funebră a rostit-o Vasile Boerescu. Până la carul funebru l-am dus pe umeri patru studenți de-ai lui. Eu eram unul din cei patru. Gheorghe Costa-Foru a murit de uremie. Știrile de peste Dunăre sunt rele pentru insurgenții bosniaci și pentru sârbi. Deși rușii au trimis sârbilor mult material de război, mulți voluntari și ofițeri, aceștia sunt învinși. În ultima luptă de la porțile Belgradului, sârbii au suferit o grea înfrângere, iar voluntarii ruși, cari s-au bătut cu mult
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unele eșecuri, succese răsunătoare în bătăliile de la Niksić, Bar, Skadar, care au uimit întreaga Europă, cucerindu-și astfel, prin lupte înverșunate în „Marele război“, independența (Ciachir, Independența, pp. 188-190). Intervenția grabnică a armatei ruse este cerută. Căci într-altfel, atât bosniacii și herțegovinenii, cât și muntenegrenii vor fi zdrobiți. N.T. Orășanu, vestitul umorist care a scris ani întregi în Ghimpele, Dacicul, Nechipercea etc. și care e mai mult cunoscut sub numele de Nechi percea decât sub numele său de Orășanu, scrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Jellačić" . Într-un manifest al liderului croat, din septembrie 1848 (tradus, nu Întâmplător, tot atunci și În română, pentru a le oferi ardelenilor noi argumente antimaghiare), se afirmau următoarele: Pentru a se duce treaba la extrem, emisari maghiari Îndeamnă pe bosniaci să intre cu hoardele lor sălbatice și să aducă moarte și foc Într-o țară ai cărei locuitori au păzit, cu onestitate și credință, secole de-a rândul, cu sângele lor, granițele Imperiului și le păzesc și astăzi, pentru ca Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mai târziu făcea haz că fusese ultimul maghiar care a părăsit cu arma în mână Transilvania. Sosise la timp pentru a lua parte la răscoala din vestul Ungariei: căpitanul Maderspach, la începutul toamnei 1921, în fruntea ostașilor săi - adică a bosniacilor căliți în războiul mondial, care i se alăturaseră -, a luat parte la luptele duse împotriva jandarmilor austrieci. Puțin mai târziu, a luptat de partea celor din partida regelui ungar Carol al IV-lea, în lupta de la Budaörs. După referendumul popular
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de Nord a fost ridicat încă pe vremea lui Raufenberg, filipinezul venit cu o bocceluță pe mare și a ajuns părintele națiunii, primul rege vandan. Inițial clădirea a fost construită din lemn pe un brâu din piatră adusă tocmai de la bosniaci. Fiind conceput ca o cetate ca un castru roman, după cum afirmă J. M. Rabendock -, edificiul a fost înconjurat cu apa provenită din râul Borta Mare, deviat în acest scop. Se spune că, de-a lungul vremii, Palatul Rakavanda Nouă36 a
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
sud-estul Europei în favoarea Rusiei, consecință a evenimentelor militare din anii 1877-1878, amintitul congres din capitala Germaniei, luând în considerare numai parțial drepturile la autodeterminare ale națiunilor din Balcani, a conturat în schimb focarele unor tensiuni și ciocniri prin crearea problemei bosniace și a celei macedonene"6. Așadar, principalele inițiatoare ale congresului, direct amenințate prin penetrarea Rusiei în Balcani și la Dunăre, au fost Anglia reginei Victoria și Austro-Ungaria lui Franz Joseph. Țară gazdă, Germania kaiserului Wilhelm I și a cancelarului Otto
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
personalități ierarhice, pentru că astfel s-ar recunoaște fenomenul de o manieră indirectă. Contextul local este unul complicat din punct de vedere geopolitic. Urmele războiului nu s-au șters complet, Mešugorje (localitatea) este situată într-o enclavă etnică croată din teritoriul bosniac ; pelerinajul de la Mešugorje creează și menține ethnic borders nu doar fizice, ci și mentale și spirituale între diverse grupuri etnice și religioase din zonă. Mešugorje constituie un interesant studiu de caz pentru a cerceta tensiunile dintre „local” versus „național” și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ea nu are nici un alt sprijin. Dependența în care ea se află față de noi se bazează pe considerente politice, naționale și economice; iar această dependență este cu atât mai strânsă cu cât relațiile noastre cu Rusia sunt mai intime. Criza bosniacă a furnizat dovada acestui fapt. De la contele Beust 23, niciun ministru vienez nu ne-a mai fost un adversar atât de hotărât, în afară, poate, de contele Aerenthal 24 în ultimii ani de viață. O politică germană bine condusă și
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
astfel niște taxe grele contribuabililor ei. În ciuda tuturor eforturilor făcute, situația ei în lume s-ar fi găsit compromisă dacă politica noastră lăsa să se prevadă posibilitatea unor complicații internaționale. Și exact acestea au survenit, o dată cu criza marocană și chestiunea bosniacă. Londra își luase partea ei din progresele realizate de flota germană. Fără îndoială, englezii mai păstrau câte ceva din capriciile inițiale și acesta a fost unul din motivele, însă nu unicul și nici măcar cel mai important, al apropierii Germaniei de Franța
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
oameni. Ce laș s-a dovedit a fi! În loc să-și asume responsabilitatea în numele cohortei de lideri pe care o conducea, el le-a permis sârbilor, și i-a încurajat pe aceștia, să-i blameze pe ceilalți: pe albanezi, pe musulmanii bosniaci și pe croați. Și, bineînțeles, Miloșevici nu a fost singurul lider din regiune, majoritatea lor fiind foști comuniști, care a căutat ieșirea cea mai ușoară. Ca urmare, un model a fost creat, care s-a dovedit a fi greu de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Germania a aderat la tratatul prorogat, la 12/25 iulie 1902, iar Italia la 30 noiembrie/ 12 decembrie 1902 <ref id=59""> 59 35 anni, p. 438, nr. 392.</ref>. În relația cu Puterile Centrale, cel puțin până la consumarea Crizei Bosniace, România a rămas, În bună măsură, un „secund” loial al Austro-Ungariei și al Germaniei, ridicând prea puțin semne de Întrebare și de circumspecție. Sigur, „păcatele originare” ale alianței erau departe de a se fi șters, ba chiar dimpotrivă. Opinia publică
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
viscerali, Încă În fruntea guvernului și cu bătrânul Carol I ținând strâns frâiele politicii externe românești, cu greu putea fi altfel. Lipsa de preocupare și credința În loialitatea neștirbită a României au fost cât se poate de evidente pe parcursul Crizei Bosniace (1908-09). Ministrul de Externe austro-ungar, contele Aehrenthal, a fost sincer dispus să ia În considerare interesele tuturor puterilor afectate de anexare, ale Rusiei, Imperiului Otoman, Italiei, chiar și pe acelea ale Serbiei, - mai puțin pe acelea ale României, căreia nu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
survenit ca urmare a unui accident - respectiv boala mentală a celui dintâi <ref id="61">61 Carol I, Corespondența privată..., p. 456, Carol I către Maria de Flandra, București, 2/15 ianuarie 1909. </ref> - și nu ca efect al Crizei Bosniace (ori al deteriorării relațiilor austro-române). E drept, schimbarea produsă În structura unității de decizie ultime, căreia Îi revenea În fond responsabilitatea gestionării politicii externe, a favorizat pe termen mediu dezvoltarea curentului naționalist, fapt cu efecte inerente În cele din urmă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
schimbarea produsă În structura unității de decizie ultime, căreia Îi revenea În fond responsabilitatea gestionării politicii externe, a favorizat pe termen mediu dezvoltarea curentului naționalist, fapt cu efecte inerente În cele din urmă și În zona opțiunilor de securitate. Criza Bosniacă a indicat, de asemenea, cu o mare claritate divergența existentă Între politica balcanică a Austriei și aceea a României (filo-sârbă, În funcție anti bulgară). Divergența a devenit cronică În contextul crizei balcanice din 1912-1913, pe fondul unei isterizări fără precedent
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
de asemenea nimic, sau aproape nimic în sârbește. Literatura noastră totuși a răzbit peste graniță în apus și departe în răsărit. Am întrebat pe un localnic om cultivat, expert în istorie și monumente vechi, dacă a cetit ceva de scriitorul bosniac Ivo Andrici. Nu-l cunoștea. Scriitorii vechi dalmați sunt mai bine cunoscuți întrucât sunt mai vechi; literatura nouă a rămas pentru ei opacă. Se află pe un munte lângă Durmitor, mormântul unui poet clasic Muntenegrean Ivan Petrovici Nieguș, care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vor trebui să se supună și să stea la locul ce le revine în Imperiu, de voie sau de nevoie"... Voi avea ocazia să revin asupra rolului jucat de Franz Ferdinand în politica internă și externă a monarhiei în timpul crizei bosniace care a fost prima tulburare a echilibrului oriental și care a deschis ușa Războiului Italo-turc din 1911, urmat de consecința sa imediată, Războiul Balcanic din 1912-1913 și care a sfîrșit cu Războiul din 1914. În primele momente ale șederii mele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
neloialitatea cancelarului austriac erau stigmatizate într-un potop de fiere. Astfel, prima încercare a lui Aehrenthal de a stabili legături cordiale de înțelegere cu Rusia, slăbindu-le pe cele care legau Austria de Germania, a fost ucisă în fașă. "Criza bosniacă" din 1909 termina de distrus ceea ce ar fi putut aduce între Petersburg și Viena apropierea dorită de Aehrenthal. Este de prisos să amintim felul în care anexarea Bosniei-Herțegovina, pe care, avînd în vedere evenimentele interne din Turcia, Austria o considera
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de a face cu opoziția conjugată a Arhiducelui Moștenitor și a Șefului de Stat major. Iar la Franz Ferdinand, opoziția se schimbă în ostilitate mai puțin disprețuitoare decît cea arătată nu demult "dansatorului monden" Goluchowski dar tot mai accentuată. Criza bosniacă duse antagonismul dintre Ballplatz și Marele Stat major la paroxism. Mîndru pe bună dreptate de o mobilizare care s-a făcut fără probleme într-un timp record, Conrad Hötzendorf îl asalta neîncetat pe Arhiducele Moștenitor cu același refren insistent: "Să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
încurajate de acest gest austriac de preluare oficială a unor teritorii turcești, iar pentru organizațiile teroriste sîrbești constituia un semnal ce provoca unificarea tuturor forțelor secrete împotriva monarhiei austro-ungare. Fără îndoială că mobilizarea Armatei Imperiale și Regale, cu ocazia crizei bosniace, a fost un succes. Operațiunea reușind pe deplin, Austria prezenta o fațadă impozantă în ochii adversarilor și aliaților. Îndărăt, însă, se dezvoltau acțiunile secrete care, cinci ani mai tîrziu, vor duce la dezertările masive, în plină bătălie a Lembergului, a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
presiunea zdrobitoare a inamicului ("übermächtiges feind...") produsese prima înfrîngere a Armatei Imperiale și Regale. Acesta va fi clopotul bătînd în dungă pentru monarhie, care venea la atît de scurt timp după dangătele triumfale din 1909. Dar deja, imediat după anexarea bosniacă, Italia se pregătea să aprindă cel de-al doilea fitil, prin războiul ei împotriva Turciei și luarea Cyrenaicei și a Tripolitaniei 96. Acest război italian avea cu ce să surprindă pe observatori. Italia făcea parte din Tripla Alianță. Germania, dirijor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în loc să se găsească în spatele unui copac dintr-o pădure deasă, cu pușca în mînă, înfruntînd inamicul rasei și aspirațiilor sîrbești în Macedonia. Iar acest inamic era, înainte de toate, bulgarul, după cum sesizasem cîndva, în timpul sejurului meu de la Salonic. Fără îndoială, criza bosniacă trezise un iredentism adormit față de Austria, dar această anexare nu adăuga decît un element în plus la ardoarea combativă a franctirorilor sîrbi ce munceau la realizarea Marii Serbii și al căror prototip exaltat era Spalaikovici. Mai tîrziu urma să se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]