1,132 matches
-
care constituie mijlocul principal de realizare a sarcinilor educației fizice și sportului.” Exercițiul fizic nu trebuie înțeles numai ca o repetare stereotipă, ci ca o posibilitate de adaptare permanentă la condițiile interne și externe. În acest context, Dragnea A. și Bota A. (1999) susțin că: „exercițiul fizic nu presupune doar o repetare sistematică, ci și posibilitatea de a construi, de a asambla, pe baza mișcărilor învățate, o conduită motrică proprie subiectului care a asimilat anumite cunoștințe motrice, pe care le exteriorizează
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în aceleași condiții se automatizează asigurând un randament superior (precizie, rapiditate, coordonare, ușurință) cu un consum redus de energie nervoasă și musculară.” Barta, A. și Dragomir, P., (1995) Zapan, G., Popescu-Neveanu, P. și Roșca, Al. citați de Dragnea, A., și Bota, A., (1999) caracterizează deprinderea motrică ca: „rezultând din consolidarea prin exercițiu și învățare a anumitor operații.”. Radu, I., (1991), citat de Lozincă, I. și Marcu, V. (2005) definesc deprinderile sub trei aspecte, astfel: 1. Sub aspect procesual, deprinderile sunt: „acțiuni
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și adaptarea rapidă la situațiile variate, conform specificului fiecărei ramuri de sport sau al altor deprinderi motrice de bază și aplicative.” Dragnea A. - „Antrenamentul Sportiv”,1996. Deși, în 1996, Dragnea A. folosește termenul de îndemânare, odată cu anul 1999, autorul împreună cu Bota A., folosește termenul de capacități coordinative, definindu-le ca: „un complex de calități preponderent psiho-motric care presupun capacitatea de a învăța rapid mișcări noi, adaptarea rapidă și eficientă la condiții variate, specifice diferitelor tipuri de activități, prin restructurarea fondului motric
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
capacități coordinative, definindu-le ca: „un complex de calități preponderent psiho-motric care presupun capacitatea de a învăța rapid mișcări noi, adaptarea rapidă și eficientă la condiții variate, specifice diferitelor tipuri de activități, prin restructurarea fondului motric existent.”. Dragnea A. și Bota A. - „Teoria activităților motrice”,1999. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de „aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări” (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu „priceperea motrică simplă”. Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
bază, Iași, 1995 „Tehnica de joc este un sistem de mișcări integrate sau o înlănțuire de mișcări parțiale (acte, gesturi, priceperi, deprinderi) specializate și automatizate, cu ajutorul cărora rezolvăm scopul și sarcinile de atac și apărare ale jocului .”. Colibaba-Evuleț D. și Bota I., Jocuri sportive - teorie și metodică , București, 1998 „Tehnica reprezintă un sistem de structuri motrice specifice fiecărei ramuri de sport efectuate rațional și economic, în vederea obținerii unui randament maxim în competiții.”. Dragnea, A. Antrenamentul sportiv, București, 1996 Mârza D.D., în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pot fi neglijate (sensul restrâns al noțiunii).”. Noi spunem că: „tehnica este o activitate în care se utilizează rațional mijloace dintre cele mai variate, în funcție de adversari și situațiile de joc, în scopul obținerii victoriei.”. Citându-i pe Colibaba-Evuleț D. și Bota I. putem afirma că: „În esență, tehnica conturează structura motrică a fiecărui joc sportiv în parte, iar diferența ei este direct legată de capacitatea performanțială a fiecărei echipe (jucător) în parte.”. Dar, ținând seama de obiectul acestei lucrări, considerăm necesar
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
optim pentru adaptarea socială a acestuia. Așadar, jocul are o semnificație funcțională esențială și nu este un simplu amuzament. Jocul de mișcare sau dinamic, este un exponent al jocurilor didactice aplicate în domeniul educației fizice și sportului. Colibaba-Evuleț, D. și Bota, I. (1998) susțin că acesta are o mare eficiență educațională (instructivă), o structură preponderent motrică, care desfășurată sub formă de întrecere, provoacă bună dispoziție tuturor participanților ce se angajează cu toată plenitudinea forțelor pentru a câștiga. Colibaba - Evuleț, D. și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
I. (1998) susțin că acesta are o mare eficiență educațională (instructivă), o structură preponderent motrică, care desfășurată sub formă de întrecere, provoacă bună dispoziție tuturor participanților ce se angajează cu toată plenitudinea forțelor pentru a câștiga. Colibaba - Evuleț, D. și Bota, I. (1998), consideră că se pleacă de la ideea că în orice joc există o zonă de instrucție prin care pute influența sau modela gândirea, aptitudinile intelectuale, capacitatea de investigație, însușirea de noi cunoștințe, deprinderi și priceperi motrice etc. În același
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Prosper Mérimée, Amantul Venerei, București, [1921]. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 423-428, X, 35-39; Simbolismul în literatura română, coordonator Mircea Tomescu, București, 1967, 43, 76-77, 235-236, 330, 351-352, 389; [D. Karnabatt], în Antologia poeziei simboliste românești, îngr. și pref. Lidia Bote, București, 1968, 149-150; Ciopraga, Lit. rom., 441-442; Mihail Cruceanu, De vorbă cu trecutul, București, 1973, 71-72, 86-87; Scarlat, Ist. poeziei, II, 300-302; Iliescu, Poezia, 50, 76, 78-97, 110-116, 213, 257-258; Emil Manu, Cafeneaua literară, București, 1997, 22-25; Pamfil Șeicaru, Scrieri
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
Le Symbolisme, în Histoire des littératures, II, Paris, 1956, 212-236; Carlo Salinari, Miti e coscienza del decadentismo italiano, Milano, 1960; ed. (Miturile și conștiința decadentismului italian - D’Annunzio, Pascoli, Fogazzaro, Pirandello), tr. Constantin Ioncică, București, 1971; Micu, Literatura, 196-306; Lidia Bote, Simbolismul românesc, București, 1966; H. Zalis, Simbolismul în literatura română. Contribuții bibliografice (în colaborare cu D. Copilu și C. Pompilian), pref. Mircea Tomescu, București, 1967; Adriana Iliescu, „Literatorul”, București, 1968; Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
de la République Socialiste de Roumanie, Bucarest, 1969, p. 195 (nr. 3383 / 4), p. 209(3419), p. 229 (3462 / 4: „Acul din claia cu fân”). 438. Vezi Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumänischen Märchen..., Helsinki, 1928. 439. Vezi, între altele, colecțiile: Ioan Bota, Povești bătrânești, adunate de pe la sate și iarăși sătenilor date, vol. I, Orăștie, 1923; Biblioteca poporală a „Tribunei”, Sibiu, 1887 (cu apariții semnate, în acel an, de G. Coșbuc, I.P. Lazăr, I. Moța, P. Dulfu); Petre Ispirescu, Snoave sau povești populare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
III, 81, 85-86; Munteano, Panorama, 265; Călinescu, Ist. lit. (1941), 622-623, Ist. lit. (1982), 701-702; Al. Bilciurescu, „Cortegiul amintirilor”, „Bacăul”, 1943, 2 000; D. Karnabatt, „Eșarfe de mătase”, „Capitala”, 1943, 2 202; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 259-261; Bote, Simbolismul, 343, passism; Ciopraga, Lit. rom. 413-416; Micu, Început, 469-470; Radu Boureanu, Stamatiad, ARG, 1972, 8; Șerban Cioculescu, Albumul lui Al. T. Stamatiad, RL, 1973, 36; Ungureanu, Contextul, 107-115; Micu, Modernismul, I, passim; Mihai Zamfir, Eternitatea ratată, RL, 1985, 22
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
T. Stamatiad, Doi dispăruți: Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, București, 1915, 9-15; Davidescu, Aspecte, 221-226, 392-395; Perpessicius, Opere, II, 221-227; Densusianu, Opere, III, 725-727; Călinescu, Ist. lit. (1941), 608, Ist. lit. (1982), 686; D. Karnabatt, Bohema de altădată, București, 1944, 101-111; Bote, Simbolismul, passim; Romulus Vulpescu, Iuliu Cezar Săvescu, ATN, 1967, 6; Ciopraga, Lit. rom., 359-360; Micu, Început, 426-428; Dicț. lit. 1900, 767-768; Anghelescu, Scriitori, 179-190; Micu, Modernismul, I, passim; Rotaru, O. ist., III, 423-424; Ion Popescu-Sireteanu, Iuliu C. Săvescu inedit, ALIL
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
1939, 30; Radu Gyr, Jertfa lui Săulescu, UVR, 1939, 37; C. Pârlea, Mihail Săulescu (poem), București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 631, Ist. lit. (1982), 710; Camil Petrescu, Mihail Săulescu, „Fapta”, 1947, 855; Ov. S. Crohmălniceanu, „Opere”, CNT, 1947, 56; Bote, Simbolismul, 53, passim; Ciopraga, Lit. rom., 325-329; Micu, Început, 475-476; Elena Gronov, Mihail Săulescu, pref. Victor Eftimiu, București, 1970; Doinaș, Poezie, 59-62; Rotaru, O ist., II, 195-197; M. N. Rusu, Mihail Săulescu nu este autorul unei singure piese de teatru
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
Sadoveanu, Jean Bart. Revista i-a avut printre colaboratori pe reprezentanții „generației Unirii” - Iorgu Tudor, Pan Halippa, Ion Buzdugan, Anton Luțcan, Sergiu V. Cujbă, în sumar intrând și versuri de Al. T. Stamatiad, George Tutoveanu, proză de Al. Cazaban, George Bota, V. Lazăr. Publicistica îi are ca autori pe Liviu Marian, Ștefan Ciobanu, Vasile Harea, I. Duscian ș.a. Editorialele sunt scrise de Nicolae Dunăreanu, Pan Halippa (și rubrica „Îndrumări politice”), Liviu Marian, Ștefan Ciobanu (și actualitatea școlară și culturală), Vasile Harea
SOARELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289740_a_291069]
-
și Tiberiu Chiș), Reșița, 1998; Neputința de-a închide cercul, Timișoara, 1999; Provinciile cerului, Reșița, 2000; La Paradisul mineral Gruescu, Reșița, 2001; De o sută de ori Banat (Patima și pătimirile unui publicist în pustie), Deva, 2003. Repere bibliografice: Ionel Bota, Între mitemul romantic și postmodernism, „Semenicul”, 1995, 1; Dan Silviu Boerescu, Poemul ca o decență inutilă, LCF, 1995, 37; Victor Cubleșan, „Cochetăria cu fulgerul”, ST, 1996, 3; Geo Galetaru, „Ascultând ceasornicul în baie”, PSS, 1998, 100; Bitte- Chiș-Sârbu, Dicț. scriit
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
37; Victor Cubleșan, „Cochetăria cu fulgerul”, ST, 1996, 3; Geo Galetaru, „Ascultând ceasornicul în baie”, PSS, 1998, 100; Bitte- Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 235-237; Adrian Alui Gheorghe, „Neputința de a închide cercul”, CL, 1999, 10; Ruja, Parte, II, 207-208; Ionel Bota, Visul și Inorogul (Eseu asupra poeziei lui Nicolae Sârbu), Reșița, 2000; Vasile C. Ioniță, Omul, piatra, poezia, „Reflex”, 2002, 1-3; Alex Ștefănescu, Ceva care seamănă cu literatura, București, 2002, 20-21. O.D.
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
Paginile rezervate traducerilor oferă versiuni din Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, Goethe, Mark Twain, I. S. Turgheniev, Alfred Hennequin, Heine, Vladimir Korolenko, Émile Zola ș.a. Traducători sunt I. Pop-Reteganul, D. Karnabatt, Margareta Moldovan, I. E. Prodan, Elena din Ardeal, Elena Pop Bota, Iulian Devale (pseudonim al lui Ion Băilă), Simion Henegariu. Dintre articolele, studiile și alte contribuții dedicate literaturii române sunt de reținut Manual de stilistică de I. F. Negruțiu, Discursul lui Al. Lahovari cu ocazia înmormântării lui Alecsandri, apoi Prima societate
TRIBUNA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290254_a_291583]
-
Celălalt, București, 1991; Tratat de înjurături (în colaborare cu Ion Barbu), I-II, București, 1997; Povestiri, București, 1999; Oameni normali, București, 2000; Momente. Schițe. Însemnări, București, 2002; Pictori români uitați, București, 2003; Proști, dar mulți, București, 2003. Repere bibliografice: Adrian Bota, „Noiembrie viteză”, CNT, 1976, 1; Valeriu Cristea, Sursele omenescului, RL, 1976, 2; Nicolae Manolescu, „Noiembrie viteză”, RL, 1976, 9; Val Condurache, „Noiembrie viteză”, CL, 1976, 3; A. George, „Noiembrie viteză”, „Îndrumătorul cultural”, 1976, 3; Voicu Bugariu, Fals roman polițist, LCF
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
Maramureș, tr. Alain Paruit, Paris, 2001; ed. (Maramureș), Cluj-Napoca, 2001; Destin cu popești. Șotroane, Cluj-Napoca, 2001; Prin gaura cheii, îngr. și pref. Nicolae Bârna, București, 2001; Clepsidra răsturnată. Convorbiri cu Ion Simuț, Pitești, 2003. Traduceri: Alain Robbe-Grillet, Gumele, pref. Lidia Bote, București, 1967, În labirint, postfața trad., București, 1968; Julio Cortázar, Sfârșitul jocului, București, 1969 (în colaborare cu Irina Ionescu); Albert Béguin, Sufletul romantic și visul, pref. trad., București, 1970; André Malraux, Saturn. Eseu despre Goya, București, 1970; Robert Pinget, Graal-Pirat
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Rug și flacără (1977), într-o oarecare măsură singura excepție de la genul mitic-parabolic anticipat în nuvele și povestiri, este cel mai apropiat de romanul realist-istoric, dar permițându-și evadări utopice. Interpretând liber biografia revoluționarului pașoptist Alexandru Bujor (devenit aici Alexandru Bota), autorul urmărește cronologic evenimente cunoscute, fantazând însă pe marginea lor, ca în pasajul cel mai insolit al cărții, dedicat inițierii masonice. Patriot ardelean, plecat să se înroleze în legiunile lui Garibaldi, protagonistul este convins de superiorul său să devină membru
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
de margine ale statelor rus și polono-lituanian, unde, în schimbul unor privilegii, era obligat să apere țara împotriva invaziilor doniță: vas făcut din doage de lemn, cu toartă (și capac), cu care se cară și în care se ține apa; cofă, botă; găleată de lemn (largă în partea de sus) în care se mulg vacile sau oile; șiștar scatiu: pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre sticlete: mică pasăre
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
până la moderată; sistem cardiovascular și respirator subdezvoltat; membre superioare și inferioare scurte, în raport cu trunchiul; echilibru deficitar; dificultăți de percepție; risc crescut de afecțiuni cardiace, leucemie, infecții respiratorii, îmbătrânire rapidă; risc crescut de Alzheimer la subiecții peste 35 ani (Teodorescu și Bota, 2005). Activitatea motorie a deficienților mintal constituie o particularitate a acestora ce decurge din starea de maturație a sistemului nervos și din gradul de dezvoltare fizică, iar tulburările care pot apărea la nivelul psihomotricității sunt cu atât mai pregnante, cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
propriu-zisă a cuvintelor. Acest fapt conduce la frustrări și la lipsa de atenție a acestor copii. Comportamentul de tip impulsiv reclamă o strategie educațională și de comunicare specială, care să nu faciliteze excluderea acestor copii din procesul formativ (Teodorescu și Bota, 2005). Aspectul clinic Morfologia mongoloidismului este atât de tipică, încât Marfan a afirmat că dacă ai văzut un caz Down i-ai văzut pe toți, ei între ei semănând mai bine decât cu frații lor. Capul este mic (microcefalic), diametrul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
este exercițiul fizic care urmărește fie creșterea forței musculare, fie mobilitatea articulară, fie coordonarea neuromotorie, fie rezistența locală musculară sau generală a organismului (Apostol,1998). Efortul fizic reprezintă prin definiție o solicitare motrică cu caractere bine definite, în funcție de parametrii lui (Bota 1993). De-a lungul timpului, mulți autori au încercat să formuleze definiții ale acestei noțiuni. Astfel, Avramoff arată că efortul fizic se reduce la o creștere a capacității de adaptare a organismului la acțiunea stimulilor fizici. Hollman și Hettinget consideră
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]