KorAP: Find »[drukola/base=brândușă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...30 >

746 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379

asta? Știam din proprie experiență, că Obiectul avea și ea o brândușă. Și a ei se umfla când era atinsă. A mea era Însă mai mare, mai expansivă În sentimente. Brândușa mea avea inima la vedere. Caracteristica esențială era aceasta: brândușa nu avea o gaură În vârf. În mod sigur, nu așa ceva aveau băieții. Pune-te În locul meu, cititorule, și spune la ce concluzie ai fi ajuns despre sexul tău dacă ai fi avut ce aveam eu, dacă ai fi arătat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Îi simțeam căldura Între picioare În timp ce mă apăsa și mă Împungea. În primele câteva minute m-am concentrat la lampa circulară, dar până la urmă, trăgându-mi bărbia În piept, m-am uitat În jos și am văzut că Luce ținea brândușa mea Între degetul mare și arătător. O Întindea cu o mână, iar, cu cealaltă o măsura. Apoi lăsă rigla și scrise niște observații. Nu părea șocat sau Îngrozit. De fapt, mă examina cu mare curiozitate, aproape cu pasiune. Vedeam pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900

în privința semnificației sale. Unii susțin că în REM ar fi un aparat infinit, un creier colosal care reglează și coordonează, după un anume plan și într-un anume scop, toate visele viețuitoarelor, de la visele de neconceput ale amibei și ale brândușei, până la visele oamenilor. Visul ar fi, după ei, adevărata realitate, în care se revelează voința Divinității ascunse în REM. Alții văd în REM un fel de caleidoscop în care poți citi deodată întregul univers, cu toate amănuntele din fiecare moment

Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768

pe care el, tînăr singur, a curtat-o asiduu. Îl atrăsese la ea, din prima clipă, vocea domoală, maternă aproape, rostind cuvintele cu pronunțate inflexiuni ardelenești, ceea ce i-a amintit de doamna cu care discuta de un timp, la Valea Brîndușelor, problemele de plan; cea pe care, mai apoi, cînd o întîlnea în stația de autobuz sau pe alee, o saluta simplu, colegial aproape, dar cu mult respect. În ultima vreme, începuse să observe că femeia îi răspundea binevoitoare, ba chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
să-l intereseze anume, vreodată. O trecuse deja la capitolul inaccesibile, cum fusese, pe vremuri, în studenție, acea superbă doamnă Ella, și cum, de altfel, o consideră acum pe fiica acesteia, fermecătoarea Doris. Și-apoi, atunci, el venise la Valea Brîndușelor să obțină transfer, să plece în redacția vreunei reviste; nici nu concepea să lucreze mai mult de doi-trei ani într-o uzină. Ajuns la cursul acela, vocea colegei din Ardeal l-a acaparat. Apoi s-au împrietenit. Ba a existat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
mai evada -, i-a mulțumit Lilianei, tardiv, cu scuzele necesare. Și din nou au trecut ani, Mihai a mai fost prezent la televiziune sau la radio cu piese de teatru, în librării cu alte cărți, iar la Combinatul Chimic Valea Brândușelor se preocupa și se preocupă de aceleași probleme tehnice, zi cu zi. Uneori și noaptea, cînd trebuie să dea libere șefilor de schimb, lucru binevenit de altfel, pentru că-i rămîne ziua, să poată sta acasă cu fetița, s-o ducă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
că directorul nostru lipsește azi, dar... Eu zic să încheiem noi amîndoi actul acela, insistă Mihai obosit. Oricum, discuția cu directorul n-ar ajuta la nimic. Totuși... ați fost așteptat! Nu dumneavoastră personal, ci vreun inginer de-acolo, de la Valea Brîndușelor. Erați singura speranță. Din import nu mai primim. De cîteva luni, mergem cîrpind bucăți din filtrele vechi, dar pierdem la calitate. În zona de îmbinare, filtrarea e defectuoasă. N-am livrat un gram de îngrășămînt la export anul ăsta. Atunci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
țăranilor din satul meu natal... Ce sat? Sînzieni. Ce județ? întreabă inginerul în timp ce pune mîna pe telefon și formează un număr pe interior. Măi Feri, spune el celui care răspunde, uite, schimbă inginerul tonul, a venit domnul Vlădeanu de la Valea Brîndușelor în problema filtrelor fine... Nu-l putem refuza, te rog! Și ce dacă n-ai direcție spre Iași luna asta?! Îl rog eu pe director mîine să semneze expediția. No, servus! Domnule... încearcă Mihai o intervenție. Tibor e numele meu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
din cauza unei napolitane mîncate la chioșcul din fața combinatului, așa că nu-și dorește decît să termine odată și să plece acasă. Îl convinge pe inginerul Tibor să încheie o minută, în care consemnează ce a văzut și precizează că la Valea Brîndușelor nu produc și nici nu au în plan așa ceva, iar la insistențele celuilalt adaugă că își va informa superiorii de necesitatea instituirii unui plan de cercetare în vederea asimilării acestui sortiment. Coboară din tramvai în centru, merge la agenția CFR să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
chemarea. Imediat ce am un rezultat promițător, vin. Atunci, îți urez succes! Dar succesul nu vrea să se arate. Chiar și în ciuda faptului că de la minister, cunoscîndu-se necesitatea filtrelor fine, s-a trasat sarcină institutului de cercetări afiliat Combinatului Chimic Valea Brîndușelor să se ocupe de problema asta, iar doi cercetători își fac apariția cam la două zile o dată în instalație și-l întreabă pe Mihai: "Ceva nou?", la care el, invariabil, răspunde: "Se rupe". "Zona centrală, asta-i!" conchide unul dintre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
instalează o tăcere lungă. Reconfortat de cafea, încălzit de soba cu cărbuni din apropiere, Mihai închide ochii și se lasă pradă unei amintiri. A mai văzut filmul din seara asta, cu mulți ani în urmă, la cinematograful central din Valea Brândușelor. Mersese cu Teona. Întîi au stat cuminți în scaunele lor, dar pe parcurs Teona a încercat un gest de atingere cu palma, apoi și-au strîns mîinile. Acum, cufundat în fotoliu, cu ochii închiși, încălzit de sobă, Mihai simte o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
în sala de festivități a combinatului, după apariția unui roman al meu, s-a ridicat o femeie și-a acuzat cartea de mai multe păcate, dintre care cel capital ar fi fost că nu-i reprezentativă pentru Combinatul Chimic Valea Brîndușelor. Nu știu dacă femeia aceea a făcut-o cu bună intenție, sau atît înțelesese ea din menirea literaturii, că trebuie să fie ceva aducînd a reportaj despre locul unde trăiește autorul... Cum s-a terminat? tresare Liliana. Un critic plastic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
un tip de-o elocință rară, sprijinită pe o cultură solidă, prezent la masă chiar lîngă mine, m-a călcat pe picior, dîndu-mi de înțeles să tac. "Cine vrea să cunoască activitatea și realizările de prestigiu ale Combinatului Chimic Valea Brîndușelor are la dispoziție monografia tehnico-economică apărută anul trecut" a început el, punînd-o la punct pe femeia aceea cu o elocință care i-a făcut și pe invitații de la județ nu știu cine i-o fi invitat să ia cuvîntul și să-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
lui se oferă cu plăcere să testeze benzile aduse de Mihai. Directorul combinatului îl primește cu mîna întinsă, iradiind. Se întristează însă cînd află că nu s-a hotărît să se transfere la ei. Am putea copia instalația de la Valea Brîndușelor și-am executa aici filtrele necesare întregii țări. E totuși foarte mulțumit de progresul făcut în numai două săptămîni. La despărțire, după ce dă un telefon la cantina-restaurant, să comande o porție de protocol, strînge mîna lui Mihai, îi dorește poftă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
drum... Îți mulțumesc pentru ghiocei! Deși personajele tale preferă brîndușele... Nu erau, îmi pare rău! Trebuia să furi. Prietena mea are cîteva rînduri cu brîndușc în fața vilei: mov și galbene. Mi-a dat și mie niște rădăcini, arată Liliana cîteva brîndușe între doi brazi argintii, micuți. Mihai stă cu privirea ațintită îndelung pe cupele mov, ce tremură în adierea unui fir de vînt. Chiar de-ar fi văzut în oraș, nu i-ar fi cumpărat Lilianei brîndușe. Florile astea rămîn ale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
rădăcini, arată Liliana cîteva brîndușe între doi brazi argintii, micuți. Mihai stă cu privirea ațintită îndelung pe cupele mov, ce tremură în adierea unui fir de vînt. Chiar de-ar fi văzut în oraș, nu i-ar fi cumpărat Lilianei brîndușe. Florile astea rămîn ale unei singure vîrste, aceea de demult, și-ale unei singure femei: Teona. Pînă acum nu mi-au plăcut, spune Liliana. Dovadă că nici nu m-am îngrijit de rădăcinile sădite. Dar dacă rămîn, voi sădi și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
Pot urca? Bineînțeles. Te rog! O așteaptă la lift. Liliana se bucură. Altfel, ar fi trebuit să caute numărul camerei prin semiîntunericul de pe hol. În loc de bun găsit, intră în baie și se întoarce cu un pahar, în care stau cîteva brîndușe mov. Pentru tine! Mulțumesc! șoptește Mihai cu voce sugrumată. Liliana își pune singură pardesiul pe umeraș, apoi aprinde luminile din cameră și stinge televizorul. Suporți o cafea bună și fierbinte? întreabă rîzînd. Scoate imediat din poșetă un fierbător electric și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
Cînd observă că Mihai nu i-a gustat gluma, îl asigură: Nu i-am spus că știi, mi-era rușine. La plecare, m-a luat de braț și m-a condus. În curte, s-a oprit și a rupt cîteva brîndușe. S-ar putea să-i facă plăcere." Apoi i-a venit o idee. A alergat în vilă și, peste un timp, o văd ieșind din garaj la volanul mașinii. M-a adus pînă la hotel. M-a rugat să nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
plăcere." Apoi i-a venit o idee. A alergat în vilă și, peste un timp, o văd ieșind din garaj la volanul mașinii. M-a adus pînă la hotel. M-a rugat să nu-ți spun nimic, mai ales de brîndușe. Dar n-am putut. Vreau să mă cunoști bine... Odată cu ultimele vorbe, peste încăpere se instalează liniștea. O liniște de reculegere. Liliana și-a ridicat piciorul drept peste stîngul și descrie cu vîrful pantofului legănat ușor oscilații imaginare. Aș vrea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
Chiar dacă voi fi cel mai bun pictor din oraș ori din județ, la urma urmei, rămîn un provincial. Bătaia peștelui e în altă parte. Ce crezi ca faci tu dacă rămîi în uzină? Scrii! Ei și?! A, inginerul de la Valea Brîndușelor... La o adică, ești bun, vii din mediu muncitoresc, scrii despre asta, ți se solicită lucrări sau interviuri despre așa ceva. La alt adică, ești uitat sau amînat provincia, asta-i! Nici un critic literar nu te va revendica, pentru ca nu i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
a telefonat regizorul și a lăsat vorbă să se vadă mîine la șapte și jumătate. Apoi îl întreabă cu ce se ocupă și de unde este. Zău?! Ia te uită, sîntem vecini, se bucură cînd află că Mihai lucrează la Valea Brîndușelor. Eu sînt șofer la abatorul de curci din apropiere. Să știți că n-am vrut să vă jignesc cu bancnota, dar... Bagă mîna lîngă noptieră și scoate o sticlă de vodcă. Insistă, iar Mihai se duce în baie și-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
mai bine în mîna unui bărbat? Mihai o privește lung, întrebător, dar cînd Liliana clatină afirmativ din cap, dînd de înțeles că nu-i mai pasă de vecini, prinde hîrlețul și o urmează în curte. Se oprește lîngă cele cîteva brîndușe încă în viață, le admiră, apoi începe să sape unde-i arată Daniela. Imediat ce se reîntoarce în cameră, aude telefonul sunînd. Afară, Daniela țipă, speriată. Mihai renunță să ridice receptorul și aleargă să vadă ce s-a întîmplat. Cînd ajunge

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
a spus el odată lui Petre Graur. Da, dar n-ai fi realizat nimic! i-a replicat prietenul. Îți lipsește aderența la spiritele medii..." Apoi l-a invitat să-și reamintească venirea sa, cu 14 ani în urmă, la Valea Brîndușelor: voia negație, să meargă redactor la un ziar bucureștean, crezînd că un scriitor nu se poate realiza decît într-un atare context. (Avea sau nu dreptate? Încă nu și-a răspuns. Cert, e handicapat de distanța de centru.) Alt coleg

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
pe la tine. Îți dăm telefon și venim la combinat să te luăm, să bem o cafea în oraș, vrei? Teo e un om minunat, ai să vezi. După ce termină convorbirea, Mihai rămîne cu capul între palme, privind trist ilustratele cu brîndușe de sub sticla de pe birou. În noaptea cînd a aflat că Teona e la spital, a mers cu un taxi pînă lîngă baraj, a adunat un buchet de brîndușe, pe care i le-a dus. La plecare, cînd a venit în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]