767 matches
-
prezent citesc viața lui Ibrăileanu, așa cum ar putea fi cetite și memoriile D-lui Ciurea. Noi avem o viață mai ștearsă din punct de vedere artistic și cultural, dar ne menținem sănătatea În aerul ozonat de aci, În splendoarea peisagiilor brașovene. Foarte mulți vizitatori străini, care admiră pitorescul brașovean! Vă mulțumesc pentru interesul care-l puneți pentru activitatea mea modestă. Vă dorim, și eu și soțul meu, multă, multă sănătate și elan mai departe În ceea ce faceți. Uitam să vă mulțumesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fi cetite și memoriile D-lui Ciurea. Noi avem o viață mai ștearsă din punct de vedere artistic și cultural, dar ne menținem sănătatea În aerul ozonat de aci, În splendoarea peisagiilor brașovene. Foarte mulți vizitatori străini, care admiră pitorescul brașovean! Vă mulțumesc pentru interesul care-l puneți pentru activitatea mea modestă. Vă dorim, și eu și soțul meu, multă, multă sănătate și elan mai departe În ceea ce faceți. Uitam să vă mulțumesc pentru felicitări și să vă comunic cele mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de aci, care a asistat la conferința Dvs. foarte documentată și plăcută, au rămas mirați de viața bogată În manifestări culturale, a orașului Fălticeni. Până acum nu era prea cunoscut, În special pentru ardeleni (...). Nu știu dacă și impresia naturii brașovene v-a Încântat; eu cred că tocmai aceasta a salvat buna dispoziție a Dvs. (...). Pentru noi, ascultătorii, conferința, cu tot ce am văzut, a fost o revelație (...). Cateluța mi-a răspuns că a fost Încântată de ideea Dvs. de a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Andrei Bodiu, ca de fiecare dată inspirat în momentele când frontiera dintre sublim și ridicol e abia sesizabilă, spune în limba rusă: Ia balșoi poăt pastmadern!, o rusă de tot hazul, „însușită” de la studenții basarabeni care au trecut pe la filologia brașoveană. Un ziarist francez mă întreabă ce țară reprezint și dacă am mai fost la Paris. Nu, n-am fost. Am construit comunismul, n-am avut timp pentru călătorii. Îl invit să vadă cum arată visul lui Lenin în Republica Moldova... Ziaristul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dela Vaslui Meșteri fauri țigani domnești și boierești. Meșteri de arcuri și săgeți; de suliți. joc de flăcăi dela munte: Haideți, flăcăi după mine, Că știu calea-n codru bine... Secuii au adus Domnului săbii de Brașov și închinarea negustorilor brașoveni. Ciobanii au venit cu turmele îndată după Sâmedru, lăsând taberei oile canarale; în schimb Domnul le dă dezlegare să meargă la pășunile Dunării și Deltei; iar Vrâncenilor le dă scutire de orice dajdie. Au venit soli dela craii leșilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de a ralia boierimea la noua domnie, documentele emise de cancelaria voievodului, între 1457 - 59, ni-l înfățișează pe Ștefan ca bun gospodar al țării sale. Încă din primul an de domnie - prin octombrie-noiembrie 1457 - Ștefan îi încunoștințează pe negustorii brașoveni că vor putea veni cu mărfurile lor în Moldova. În martie 1458, el întărea acestor negustori privilegiul pe care îl aveau de la Alexandru cel Bun. Acest document ne îngăduie să schițăm parțial aria legăturilor comerciale pe care Moldova le întreținea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Moldova. În martie 1458, el întărea acestor negustori privilegiul pe care îl aveau de la Alexandru cel Bun. Acest document ne îngăduie să schițăm parțial aria legăturilor comerciale pe care Moldova le întreținea în secolul al XV-lea. Prin intermediul negustorilor brașoveni pe piața târgurilor moldovenești se desfăcea, printre altele, postavul de Colonia și de Louvain, care era cel mai scump și după aceea postavul de Buda și din Cehia. Amănuntele acestea ni se par sugestive dintr-un anumit punct de vedere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
își continuau ofensiva în Serbia, cucerind în anul 1458 Golubațul, iar în anul următor Semendria, una dintre cele mai importante cetăți de pe Dunăre. La începutul domniei, Moldova a avut relații bune cu regatul ungar, așa cum o arată privilegiile date negustorilor brașoveni, în 1457 și 1458. La 27 mai 1460, se mențineau aceleași relații. După tratatele încheiate de Ștefan cu Polonia, relațiile cu regatul ungar se înrăutățesc subit. O cauză a constituit-o refugierea lui Petru Aron în Transilvania. În cursul anului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
17 sate și 2 iezere, iar la 15 septembrie 1447, dă un alt privilegiu aceleiași mânăstiri. În cele două privilegii nu apare Sfatul Domnesc. Roman, care se afla la Brașov, dă și el, la 4 august 1447, un privilegiu negustorilor brașoveni, pe care îi anunța că “ne-a ajutat Dumnezeu și am dobândit moșia noastră adevărată”. Roman devine stăpân pe întreaga țară la 18 februarie 1448, când dă din Suceava un privilegiu prin care îi întărea unui boier satul Storojineț. De
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prezentul proces-verbal în triplu exemplar unul ramânând părintelui stareț. Delegat al marelui Cartier, ss. Al. Tzigara-Samurcaș Superiorul Sf. Mânăstiri, ss. Ieromonahul Eustațiu Andreescu. Toate aceste obiecte au fost așezate în racla cea veche a Sfintelor Moaște și într-o ladă brașoveană. ss. Al. Tzigara-Samurcaș ss. Ieromonahul Eustațiu Andreescu PROCES-VERBAL Nr. 7 Astăzi, 21 octombrie 1916. Subsemnatul, delegat al marelui Cartier General al Armatei, în puterea Înaltului Ordin nr. 30 din 11 octombrie 1916, prin care sânt însărcinat a ridica Tezaurele mânăstirilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tuturor a fost deosebită. Intrarea se făcea prin salonul de dans, care la capătul opus făcea legătura cu sala de mese. Și salonul de dans era ornat, dar sala de mese a depășit toate așteptările. Prin colegul Runceanu și studenții brașoveni Mircea și Rodica am intrat În relație cu Întreprinderea de sere Codlea, care În dimineața zilei respective a inundat mesele cu ciclame multicolore, pe care le-am admirat acasă În fiecare toamnă, mulți ani după aceea, Îngrijindu-le cu sfințenie
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
60 pentru a conserva rezultatul, iar gălățenii nu au izbutit egalarea, suferind prima înfrângere a sezonului. De menționat că, în minutul 82, oaspeții au solicitat penalty la o intrare a lui Bamba asupra lui Blănaru, fază grea, judecată de arbitrul brașovean Kiuță în favoarea gazdelor. Victorie grea, dar prețioasă a echipei lui Ciprian Panait, care-și continuă cursa de urmărire a concitadinei FCM. S.C. BACĂU: Satco - Răduțoiu (min. 46 Banu), Bamba, Matei, Dobârceanu - Pintea, De Grood (min. 56 Doicaru) - Vasiliu, Petrea (min.
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
proteste, decizie luată cu prea multă ușurință de arbitrul brașovean Kiuță fiindcă, dacă ar fi eliminați toți cei care protestează în timpul meciului, nu s-ar mai termina niciun meci. Conform celor auzite din tribună, se pare că pe sensibilul fluieraș brașovean l-ar fi oripilat interpelarea “”câți bani ai luat?”. Așadar, succes in extremis al gazdelor, lipsite de inspirație în multe momente, în timp ce oneștenilor le vine mănușă zicala “atunci când îți propui puțin, obții puțin”. În cazul de față, nimic. S.C. BACĂU
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
și vopsirea firelor de mătase ca fiind ocupații tradiționale evreiești. Mătasea a ajuns să fie cunoscută sub numele de „mătase evreiască”. Cu acest nume apare prețioasa marfă În registrele vamale din 1500, ea fiind adusă de negustori evrei la manufacturile brașovene <endnote id="(43, p. 184)"/>. În secolul al XVII-lea (document din 1631), În Transilvania, mătasea era denumită „pânză evreiască” <endnote id="(5, p. 94)"/>. În spațiul românesc, preocuparea de a crește viermi de mătase este atestată În secolul al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
case jefuite, prăvălii devastate, sinagogi profanate. Așa s-a Întâmplat, de exemplu, la Galați, În zilele de Crăciun ale anului 1846, În timpul și după jocul ritual cu măști „Turca”. Iată un fragment din descrierea acestor „ecscesuri urâte”, preluat din publicația brașoveană Gazeta Transilvaniei (nr. 5, 1847) : „Moldovenii Întărâtați se aruncară asupra caselor evreești, le sfărâ mară prăvăliile, le prăpădiră mărfile, călcându-le cu picioa rele. Persoanele evreești Începură a fi rău tratate, fără osebire de secsu și de vârstă. Către seară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
hârtii. ... Gata Don Batista?! Gata?! îl îndeamnă Ștefan. Presto, subito, Serenissime! cuvântă Don Batista executând câteva arabescuri "artistice" cu briciul. O pricină de jaf, continuă Tăutu. Banda de lotri a tâlharului Scorobete, la drumul Siretului, a jefuit chervanele unui neguțător brașovean... Ceee?!?! sare mânios Ștefan împroșcând cu clăbuci. Tâlharii?!... Iar?!... Unde-i spătarul Mihail?! Adastă afară... Să dea socoteală! Chiribuță, ce stătea "turcește" pe perinuța lui, a și zbughit-o pe ușă. Ștefan, cu jumătate de obraz ras, gonește cu pași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de obraz ras, gonește cu pași mari, stropind cu clăbuci. Don Batista după el, cu briciul: Barba! Illustrissimi!... Barba! Serenissimi! Ștefan, mânios, își smulge șervetul de la gât și-l aruncă cât colo: Am dat al treilea salvconduct cu privilegii neguțătorilor brașoveni: "Liberi sunt să facă negoț bun, cu câștig. Pot veni în Moldova cu inima ușoară, că n-au a se teme de vreo sminteală: drumurile-s sigure, vămile după pravilă, și negoțul cinstit"! Mi-am pus obrazul!... Și iată! Măria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
m-a mângâiat, sunt plin de cucuie. Tu le ai de-a gata. Pleacă urechea la boier Țamblac, ai ce învăța de la el. Logofete, se întoarce spre Tăutu, spuneai ceva de o scrisoare... Cetește, să aflăm de sănătatea fârtaților noștri brașoveni. "Către Măria sa..." începe Tăutu. Sari peste predoslovie! Ce pohtește judele Brașovului de la noi? Tăutu, cu solemnitate căutată, citește: "Măria ta! Parcă ai fost ales de Dumnezeu pentru cârmuirea și apărarea Transilvaniei! Cu mare dor și multă dragoste, te rugăm, Măria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
comune. Ne-am apropiat oamenii, i-am făcut să înțeleagă rostul școlii în familiile lor. și totul mergea bine. La 1 octombrie Steluța aduce pe lume o fetiță. O botează Cezar Stratula, de unde și numele Cezara-Livia. Livia în amintirea chirurgului brașovean Liviu Câmpeanu. Totul mergea ca pe roate. Începusem să merg la vânătoare de iepuri în Ostrov. Iepuri erau destui, ba și rațe berechet. Împreună cu Nicu Radu ajutați de localnici scoteam pește cu prostovolul, pește care de regulă ajungea fie la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să fie destituit. Împreună cu fiul său trece în Moldova. Se pare că la Iași a avut o oarecare înrâurire asupra învățământului. Reîntors în Ardeal, în 1820 e iarăși protopop. Se înrudea cu scriitorul Ioan Barac și cu N. I. Ciurcu, editorul brașovean. Cunoscător de limbi străine, T. colaborează în 1802 la traducerea, din grecește, a Acaftistului Sf. Cruci. Lucrarea sa de căpetenie este însă Gramatică românească (1797), îndatorată lui Samuil Micu și lui Gh. Șincai, lui I. Piuariu-Molnar, dar și lui Ienăchiță
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
și o îmbogățește. În V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, o documentată monografie, sunt cercetate cu meticulozitate, prin raportare la situația și aspirațiile românilor din Transilvania înainte de 1915, direcțiile în care s-a afirmat cărturarul brașovean: educator, orator, istoric literar, îndrumător social, literat, promotor al culturii. SCRIERI: Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului, Arad, 1921; Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934; V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, introd. I.
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
prezent citesc viața lui Ibrăileanu, așa cum ar putea fi cetite și memoriile D-lui Ciurea. Noi avem o viață mai ștearsă din punct de vedere artistic și cultural, dar ne menținem sănătatea În aerul ozonat de aci, În splendoarea peisagiilor brașovene. Foarte mulți vizitatori străini, care admiră pitorescul brașovean! (...). 96 Memoriile lui Vasile Ciurea, cuprinzând date despre activitatea sa culturală, despre oameni de seamă și Întâmplări din epocă, n-au văzut lumina tiparului. El a plecat În lumea umbrelor cu această
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fi cetite și memoriile D-lui Ciurea. Noi avem o viață mai ștearsă din punct de vedere artistic și cultural, dar ne menținem sănătatea În aerul ozonat de aci, În splendoarea peisagiilor brașovene. Foarte mulți vizitatori străini, care admiră pitorescul brașovean! (...). 96 Memoriile lui Vasile Ciurea, cuprinzând date despre activitatea sa culturală, despre oameni de seamă și Întâmplări din epocă, n-au văzut lumina tiparului. El a plecat În lumea umbrelor cu această amărăciune. La Fălticeni nu mai erau tiparnițe, iar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aci, care a asistat la conferința Dvs.147 foarte documentată și plăcută, au rămas mirați de viața bogată În manifestări culturale, a orașului Fălticeni. Până acum nu era prea cunoscut, În special pentru ardeleni (...). Nu știu dacă și impresia naturii brașovene v-a Încântat; eu cred că tocmai aceasta a salvat buna dispoziție a Dvs. (...). Pentru noi, ascultătorii, conferința, cu tot ce am văzut, a fost o revelație (...). Cateluța mi-a răspuns că a fost Încântată de ideea Dvs. de a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
, INIMĂ ȘI LITERATURĂ, revistă socială și literară apărută săptămânal, ca supliment al „Gazetei de Transilvania”, la Brașov între 2 iulie 1838 și 24 februarie 1865. Din ianuarie 1837, I. Barac, ajutat de tipograful și editorul brașovean J. Gött, scoate „Foaia duminecii”, periodic în care se publică literatură moralizatoare și articole de popularizare din domeniul istoriei, pedagogiei, tehnicii etc. Revista încheindu-și bilanțul primului an nu numai cu un serios deficit bănesc, dar și fără efectul scontat
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]