1,259 matches
-
considerată o barieră climatică pentru partea de sud-est a țării. Acest imens corp de apă are rolul de a influența parametrii climatici și de a induce anumite particularități acestora: inerția termică a apei ce se reflectă în temperatura aerului, prezența brizelor, evaporația puternică realizată cu un consum caloric puternic, prezența fenomenelor atmosferice de risc, ploi torențiale cu agresivitate erozională ridicată, dar și un număr mai mare de zile senine și o durată mare de strălucire a Soarelui. Toate aceste caracteristici specifice
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
cu ajutorul scafandrilor. Activitățile de scufundare trebuie să se realizeze doar în perioadele cu vreme calmă, cu valuri de înălțime redusă, vizibilitate atmosferică mare (pentru evitarea accidentelor nautice) și claritate mare a apei (peste 5 m). Datorită periodicității și intensității brizelor, condițiile optime de scufundare se întâlnesc, în general, în prima jumătate a zilei. În general, deplasările în zona litorală se vor planifica pentru mai multe zile, astfel încât să existe certitudinea ca se pot efectua activitățile submerse în cazul în
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
îi străbătu trupul din creștet până-n tălpi. Instinctiv, întoarse capul spre locul unde se afla acel cavaler misterios, dar nu mai văzu pe nimeni. Se cutremură și îl strânse pe Wilhelm de braț. - Ce ai, draga mea? - Nimic! - șopti fata. Briza mării m-a răcorit nițel. Se întreba unde mai văzuse acel chip ciudat. Deodată tresări și o săgetă un fior. Fața acelui cavaler o zărise în loja Filarmonicii din Viena când apăruse ca din senin și apoi dispăruse asemenea. Repetarea
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
viață zâmbind la fel ca si cand zâmbetul ar fi floarea sufletului pe care nu trebuie să o lăsăm vreodată să se usuce poate așa ne vom bucură unii de alții cum se bucură valurile mării de vânt viața să fie o briză de mare într-o zi însorită în care inima este un vulcan pe cale să erupă. Să trecem prin viață ținându-ne de mână, zâmbitori să așteptăm răsăritul și să ne prindă mereu împreună târziu în noapte închiderea pleoapelor. Nu vă
SĂ TRECEM PRIN VIAȚĂ ZÂMBIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377339_a_378668]
-
viață zâmbind la fel ca și când zâmbetul ar fi floarea sufletului pe care nu trebuie să o lăsăm vreodată să se usuce poate așa ne vom bucura unii de alții cum se bucură valurile mării de vânt viața să fie o briză de mare într-o zi însorită în care inima este un vulcan pe cale să erupă. Sa trecem prin viață ținându-ne de mână, zâmbitori să asteptăm răsăritul și să ne prindă mereu împreună târziu în noapte închiderea pleoapelor. Nu va
SĂ TRECEM PRIN VIAȚĂ ZÂMBIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377413_a_378742]
-
viață zâmbind la fel ca si cand zâmbetul ar fi floarea sufletului pe care nu trebuie să o lăsăm vreodată să se usuce poate așa ne vom bucură unii de alții cum se bucură valurile mării de vânt viața să fie o briză de mare într-o zi însorită în care inima este un vulcan pe cale să erupă. Să trecem prin viață ținându-ne de mână, zâmbitori să așteptăm răsăritul și să ne prindă mereu împreună târziu în noapte închiderea pleoapelor. Nu vă
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
prin viață zâmbindSă trecem prin viață zâmbindla fel ca si cand zâmbetul ar fi floarea sufletuluipe care nu trebuie să o lăsăm vreodată să se usucepoate așa ne vom bucură unii de alțiicum se bucură valurile mării de vântviața să fie o briză de mare într-o zi însorităîn care inima este un vulcan pe cale sa erupă.Sa trecem prin viață ținându-ne de mână,zâmbitori să așteptăm răsăritul și să ne prindămereu împreună târziu în noapte închiderea pleoapelor.Nu vă temeți de
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
viață zâmbind la fel ca si cand zâmbetul ar fi floarea sufletului pe care nu trebuie să o lăsăm vreodată să se usuce poate așa ne vom bucură unii de alții cum se bucură valurile mării de vânt viața să fie o briză de mare într-o zi însorită în care inima este un vulcan pe cale să erupă. Să trecem prin viață ținându-ne de mână, zâmbitori să așteptăm răsăritul și să ne prindă mereu împreună târziu în noapte închiderea pleoapelor. Nu vă
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
prin viață zâmbindSă trecem prin viață zâmbindla fel ca si cand zâmbetul ar fi floarea sufletuluipe care nu trebuie să o lăsăm vreodată să se usucepoate așa ne vom bucură unii de alțiicum se bucură valurile mării de vântviața să fie o briză de mare într-o zi însorităîn care inima este un vulcan pe cale sa erupă.Sa trecem prin viață ținându-ne de mână,zâmbitori să așteptăm răsăritulși să ne prindă mereu împreună târziu în noapte închiderea pleoapelor.Nu vă temeți de
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
mese mergând spre rai în muzici andaluze, septembrie își poartă chipul printre hergheliile de nuci căzând dintr-un cer nautic, o simfonie își scutură notele peste marea sală a naturii îmbrăcată într-un galben de vis, dansează haotic frunzele sub briza dulce a vântului, prin geamuri plopii albaștri își scutură armurile printre păsările care sfâșie cerul, cad amfore din cer care nasc oceane de mărgăritare, frnzele murmură prin părul tău, ca vaerul dulce printr-un Levant de poveste, numai ochii mei
CROMOGRAFII DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377612_a_378941]
-
Eram răscolit până la ultima celulă vie din trupului meu fierbinte. La un moment dat, îngerul meu se întoarse pe o parte și își sprijini capul în palma mâinii stângi, privindu-mă în ochi. Pletele blonde îi fluturau ușor, adiate de briza mării. M-am întrebat atunci dacă aripile de pe spatele ei aveau aceeași culoare cu ale mele. Nu. Ale ei erau roșii, sângerii ... Referință Bibliografică: PERMUTABILELE IUBIRI CARE UCID ÎN UNIVERSURI FĂRĂ SPAȚIU ȘI TIMP / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PERMUTABILELE IUBIRI CARE UCID ÎN UNIVERSURI FĂRĂ SPAȚIU ŞI TIMP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378302_a_379631]
-
-i galben deja timpul, Se scorojește nucul, murmură-o rugăciune, Natura-și țese-n aur totul,.. E-o minune, S-o vadă vântul cum o-nfoaie anotimpul! Păsările-s grăbite ... Bolta ostenită, Un pâlc cu frunze roșii așteaptă-n drumul brizei Și-și pierde iarba umbra, de doruri năpădită, Soarele surâde, deși,-i în gura crizei! În vechiul sfeșnic arde iarăși, vremea frântă... Prin sângele fierbinte droguri de lumină Aleargă-n vis, acum când vântul mai cuvântă Pe răstignirea frunzelor în
VĂL SCĂMOŞAT DE TOAMNĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378350_a_379679]
-
parcă să mi arate că teritoriul le aparține. Îmi scăldam privirea în scânteierile de smarald ale valurilor și-mi încărcam sufletul cu energia binefăcătoare, oferită de priveliștea nemărginită a mării, de soarele ce-și înălțase fața din valuri, surâzător, de briza ce-mi răvășea ușor părul, și-mi alinta făptura, de aerul răcoros, înviorător, totul la un loc creându-mi o stare de beatitudine. Mă simțeam recunoscătoare domnului, pentru atâta frumusețe și atâtea senzații minunate.Mă simțeam liberă, fericită și îmi
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
recunoscătoare domnului, pentru atâta frumusețe și atâtea senzații minunate.Mă simțeam liberă, fericită și îmi simțeam spiritual descătușat. Simțeam din nou, că viața e frumoasă. Mergeam în direcția portului turistic de-a lungul mării, bucurându-mă de alinturile răcoroase ale brizei, ascultam distrată cântecul tumultos al valurilor verzi, ce-mi veneau până aproape încercând iar și iar să-mi îmbrățișeze picioarele în undele-i reci. Cu coada ochiului le urmăream jocul continuu ferindu-mă să nu le reușească vreuna din tentative
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
în apropiere de țărm de proprietarii lor și la un moment dat m-am oprit, așezându-mă pe marginea uneia din ele si privind departe în larg. Se vedeau în depărtare, vase mici cu pânzele velelor albe întinse în bătaia brizei. Când s-a apropiat momentul să merg la întâlnire, am ieșit pe Riviera, am traversat și am apucat pe strada potrivită, îndreptându-mă către agenție căci mai era puțin până la ora 10. Ajunsesem mai devreme. La scurt timp, a apărut
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
ascultăm muzica stelelor la început de noiembrie! Cântecul nou al ierbii îngălbenite și-al vântului rece plin de semințele ciulinilor, cuvântul nașterii din veșnicie în veșnicie, o respirație a cerului din inimile noastre lipite! Sub ochii limpezi ai infinitului o briză ușoară îndepărtează trecutul. Un vis de toamnă, un spațiu și-un sigiliu de fum în culori de anemone! Inima ta e tot ce ai, dac-o împarți cu tine ai sensul vieții, iubește-te, iubind lumea din tine regăsești totul
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
repetă crisalida, în timp ce durerea ți-e greu de suportat. Prin focul trezit, trecători suspendate în spațiu, se îndepărtează cu fiecare popas. Pentru ea, visul tău zăbovește, adâncit în zidurile sfinte din inima ta. Nisipul, strălucitor ca diamantele, respiră în așteptarea brizei ce va spăla lacrimile tale. Și totuși visul continuă, te afli la jumătatea drumului spre râul ce curge în oceanul de lumină, doar pădurea de cuvinte tremură de teamă, îngrădită în noapte. Numeri orele durerii și secundele chinului prin care
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
mine, cea de dincolo de timp. Cu zâmbetul cald mă privește adânc, devoalând lumina de chihlimbar din lumina oglindită. Uitând de mine, călătorim în teritorii vaste, spulberând materia și umbrele ei. Timpul suspendat își revine, alert o ia la fugă, în briza serii năluca se pierde, întind mâna s-o prind, în zadar încerc să rețin acest eu profund. În nicio oglindă n-o voi putea striga, în nicio oglindă n-o voi putea privi. Un regret intens străbate ultimele acorduri ale
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
și mergi mai departe, nu te opri, evoluția asta înseamnă, mergi înainte, un nou cerc de lumină te-așteaptă! Spiritul poate să accepte provocările sau, doar, să se opună lor, asemeni bujorilor roșii și galbeni, ce ies în evidență, în briza vântului, din aceeași tulpină, rubine din picăturile inimilor însângerate ale celor care-au trecut pe-acolo. Un conflict intern prin care soarele învinge în culoarea lor. Un om și o femeie dorită de om... O șoaptă-i iubirea lor, ca
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
măsuță este un carnet cu coperți aurii. Îl deschid, nu înțeleg niciun cuvânt, doar niște semne frumos pictate. Lângă carnet, o pană de scris. În fața ferestrei stau desculță, într-o cămașă albă, subțire și largă, ușor transparentă, legănată de adierea brizei, șuvițele rebele ce-mi cad pe umerii dezgoliți sunt în completarea undelor sonore ce curg din claviatură, parcă se joacă și ele în adierea caldă. Simt miresmele primăverii, schițez un zâmbet, îmi place. Acel sunet albastru, inconfundabil, mă pătrunde, mă
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
de clipele care vin și trec prin noi din clepsidra veșniciei, de muzica ce lasă să curgă timpul în inimile noastre, ca un foc ascuns în exilul unui destin, răscolind tot universul, de pierderea mâinilor noastre ce-alunecă liber în briză și culoare, de fascicolul sărutului ce trece prin lumina stelelor, de interludiul parcurs de ceața ce-adună praful nopții, lăsând, în urmă, o dâră a tăcerii și melancoliei. Dacă tu ești Cerul, atunci mâna mea e întinsă spre lumina din
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
domeniul trecutului. A fost frumos la început, ca un vis, dar a trecut. Doar prezentul și viitorul contează în această lume sălbatică și rea.. Restul este palid și șters ca un fum iluzoriu de țigară ieftină. Soarele dogorea puternic, iar briza mării îmi răscolea părul, la fel de duios ca o mână gingașă de femeie. Ea își întinsese cearșaful la câțiva pași de mine, zâmbindu-mi vinovat, parcă își cerea iertare pentru că-mi violase intimitatea prin prezența ei unduitoare, ca un val de
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
Eram răscolit până la ultima celulă vie a trupului meu fierbinte. La un moment dat, îngerul meu se întoarse pe o parte și își sprijini capul în palma mâinii stângi, privindu-mă în ochi. Pletele blonde îi fluturau ușor, adiate de briza mării. Mă întrebă brusc, cu un aer curios: - De unde sunteți? - Din Valea Jiului, i-am răspuns cu o voce stinsă. Dar dumneavoastră ? - București ... Pronunță cuvântul cu un aer de mândrie, parcă dorind prin asta să arate o anume doză de superioritate
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
un flacon în amintirea zilei tale care-a fost, și unul pentru cea care vine. Și te-am ascultat. Parfumul îți va fi urarea,căci glasul tău s-a stins. Mirosul va fi mângâiere în zilele de martie, va fi briză în nopțile de vară încinse. **** .ארבע שבע אחת אחת מרס.יום הולדת. תמיד אותו הבושם הגשת לי ,מרענן,אהוב על בשרי. אחר-כך לא התראינו ובארץ, מזמן חסר הבושם.. טיפות אחרונות מבקבוקך נספגו על עורי. ואתה,הלכת מכאן ,בחטף... ערב בחנות
PATRU MII ȘAPTE SUTE UNSPREZECE-ארבע שבע אחת אחת-VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379846_a_381175]
-
prin sat... Cu vorbele astea, copilului îi mai veni inima la loc. Deci, se poate umbla în liniște prin sat, pe timp de zi. Merseră așa la deal, mai cu greu, mai vorbind, până se văzură aproape de culmea muntelui. O briză răcoroasă de seară îi făcu să uite de oboseală și să se bucure de minunata priveliște din jur. Copilul, văzând câtă iarbă și câte flori cresc pretutindeni pe pajiști, prinse puteri și deveni deodată dornic să vadă și să cerceteze
PRIMA ZI LA MUNTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379959_a_381288]