875 matches
-
pentru fostul lui învățător și mai ales gândul că va avea prilejul să învețe noi cântece la vioară, au cântărit mai mult decât dorința de a petrece câteva ore la joc, împreună cu fata pe care-o îndrăgise. îndreptându-se spre brutăria lui Iosub își aminti că el era încă în doliu după moartea lui văru-său Costică iar acest fapt putea să-l motiveze față de Profira de ce nu poate să meargă la Gârceni la joc. Are s-o întrebe și pe mamă-sa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
după moartea lui văru-său Costică iar acest fapt putea să-l motiveze față de Profira de ce nu poate să meargă la Gârceni la joc. Are s-o întrebe și pe mamă-sa când se va întoarce acasă se gândi el, ajuns la brutărie. Se schimbă în hainele de lucru că urmau cîteva ore bune de lucru. Janeta, soția lui Kisel intră în brutărie să cumpere pâine și dând cu ochii de Gheorghiță, întreabă pe Iosub: − Ăsta n-a fost cu a’ lui Abaci
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Gârceni la joc. Are s-o întrebe și pe mamă-sa când se va întoarce acasă se gândi el, ajuns la brutărie. Se schimbă în hainele de lucru că urmau cîteva ore bune de lucru. Janeta, soția lui Kisel intră în brutărie să cumpere pâine și dând cu ochii de Gheorghiță, întreabă pe Iosub: − Ăsta n-a fost cu a’ lui Abaci când au făcut stricăciunile în prăvăliile noastre, de zeci de mii ? − Nu, madam Kisel, băieții lui Costache Gheorghiu nu fac
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o prietenie mai veche, din timpul școlii; am vorbit eu cu Costache care mi-a spus că Gheorghiță s-a lepădat de Costică Abaci și de prostiile lui legionare, a încheiat discuția Iosub, petrecând-o pe madam Kisel până la ușa brutăriei. Gheorghiță își vedea de treabă dar era cu urechea atentă la ce se discuta despre el și fostul lui prieten. La un moment dat era gata să intervină , dar auzind cât de bine îl apără Iosub de aceste acuzații neadevărate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mult mai buni pentru a trage mâța de coadă. În Nicorești Târg problema stătea puțin mai altfel, fiindcă altfel nu-mi explic de ce aveam atâția negustori de toate națiile. și-i scriu aici direct cu pixul pe frații Țurea : Luigi - brutărie, Mitică și Năstase - băcănie, Costică - cârciumă. Mai erau Fotache ștefăniu, negustor și cămătar, frații Ghiță și Alecu Gheorghiu, negustori specializați în pește apoi, după primul război mondial, Mitriță Ciubotaru - băcănie și textile, Costică Drăgan - articole de lux între care nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o agricultură destul de performantă în acea zonă agricolă de deal. În cele două sate mai mari, de la șosea, erau magazine unde se vindeau produse diversificate de strictă necesitate. În incinta acestor cooperative de consum era și câte un restaurant spațios. Brutăria din centrul satului Ghiduleasa, care aparținea de C.A.P., asigura pâinea necesară mesei mecanizatorilor, dar și celor care nu făceau pâine acasă. Șoseaua era parțial asfaltată, iar în rest era pietruită și oarecum întreținută. Pe marginea șoselei erau șanțuri, care
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
avea să-i fie însă de scurtă durată. Între cele două sate mari ale comunei erau circa șase kilometri, distanță pe care am parcurs-o lejer în cinsprezece minute. Ne-am oprit câteva minute la magazinul din centrul satului, la brutărie pentru a lua o pâine caldă și am mers spre școală. Când să cobor din mașină, lângă școala unde era secția de votare, în fața mașinii a apărut soția șefului de post zburlită, cu părul negru ondulat vâlvoi, căzut peste ochi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
sovieticii cu ei, deși românii fiind în genere și tot atât de lași cât sunt de nedisciplinați, vor sfârși să joace și ca ursul în lanț, dacă li se va cere!). Îmbulzit în grămada celor două-trei sute de oameni adunați în fața unei brutării, încercam [20] și eu să mă strecor, doar-doar îmi va veni rândul. Dar până să ajung la tejghea, purtat în dreapta și în stânga de valurile mulțimii ce se zbătea și uneori chiar se bătea de-a binelea, pâinea se termina. Și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
la tejghea, purtat în dreapta și în stânga de valurile mulțimii ce se zbătea și uneori chiar se bătea de-a binelea, pâinea se termina. Și atunci, bătând din picioare și suflând în palme de frig, stăteam afară, dârdâind rezemat de tejgheaua brutăriei, așteptând și privind cum înăuntru se făcea focul, până se încingea cuptorul și până ce punea pâinea la și, în sfârșit, până ce se cocea. Toate aceste migăloase operații, nu tocmai distractive când așteptai pe un ger de minus 10-15 grade, încălzindu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cînd prezența lui Landon Donovan la Malibu pe plajă trece neobservată. Dacă n-ar fi hispanicii din sudul Californiei care să țină cu Mexicul lui Marquez - fotbalistul, nu scriitorul -, atunci, pentru americani, Weltmeisterschaftul ar trece drept ștrudel nemțesc scos în fața brutăriilor la preț redus în happy hours. Acum patru ani, America a bătut Portugalia cu 3-2 (după o jumătate de oră, era 3-0 pentru stars&stripes), a scos Mexicul în optimi și a pierdut greu în sferturi în fața Germaniei. Și ce
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
au trecut prin reeducare... Și alții, Suhajda Géza și băieții din Viștea, tot la Gherla au ajuns... No, și să vedeți, câteodată omul are noroc inexplicabil: Suhajda. El a scăpat. A fost un băiat tânăr ca noi, a lucrat la brutărie și n-a trecut prin acest lucru diabolic... Despre restul nici acuma nu știu precis, că băieții din Viștea au pățit așa ceva sau nu... Orice caz, e cert că Drohobeczky Attila și Hájek au trecut prin reeducare la penitenciarul Gherla
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
una de aprozar nu-mi fac poftă, nici chiar în aceste timpuri de „criză mondială” (ea e vinovată, vezi bine, de halul în care am decăzut!). În schimb, pofta mi se trezește de fiecare dată cînd trec pe lîngă o brutărie sau o librărie. Prezența pîinii și a cărții îmi pune în mișcare, mai mult decît orice, simțurile și-mi amintește că sînt om. *Obicei vechi, din ședințe rețin numai frazele cu caracter de „panseu”, formulările greșite, pretențioase, „eclovente” (vorba cuiva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
noi categorii de bunuri și anume: 3. Decretul-Lege pentru interpretarea și completarea Decretelor-Legi din 5 Octombrie și 17 Noembrie 1940, din 2 Mai 1941 - Monitorul Oficial No.102. Prin această nouă Lege se mai expropriază prin interpretarea Decretelor anterioare: fermele, brutăriile, instalațiile de prelucrat pastele făinoase sau orice alte industrii anexe morilor. Se expropriază de asemenea următoarele bunuri evreești: a. - fabricile industriale de spirt, rafinăriile de alcool de orice fel, distileriile; b. - cazanele de orice categorie pentru fabricarea rachiurilor și țuicii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
apartenența la comunitatea respectivă și, implicit, accesul la bunul respectiv. Să presupunem, În continuare, că respectiva comunitate a inclus În lista bunurilor publice și pâinea. Acum, să ne imaginăm că un antreprenor privat din afara comunității se oferă să Înființeze o brutărie care să furnizeze pâine acelei comunități, la un cost inferior celui la care membrii comunității Își produc individual pâinea. Alternativa ar fi ca membrii comunității să realizeze În comun o brutărie. În aceste condiții, care ar fi alegerea Înțeleaptă? Pe
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
antreprenor privat din afara comunității se oferă să Înființeze o brutărie care să furnizeze pâine acelei comunități, la un cost inferior celui la care membrii comunității Își produc individual pâinea. Alternativa ar fi ca membrii comunității să realizeze În comun o brutărie. În aceste condiții, care ar fi alegerea Înțeleaptă? Pe termen lung, membrii comunității ar fi mai avantajați dacă s-ar baza pe furnizarea de către piață a bunului public sau dacă ar demara o acțiune colectivă pentru a furniza acel bun
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pâinea respectivă la cel mai mare preț posibil, care ar face-o totuși cea mai avantajoasă alternativă disponibilă; mai precis, va oferi pâinea respectivă la prețul de 1,4 lei, iar pentru membrii comunității va fi rațional să cumpere de la brutăria privată, În loc să-și producă pâinea În gospodărie. Mai mult, antreprenorul privat va menține prețul de 1,4 lei chiar dacă ar deține mijloacele necesare de a supraviețui pe piață, În situația ideală de echilibru (de exemplu, dacă ar putea obține profit
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pâinea la un preț de 0,9 lei, pentru a putea oferi cea mai convenabilă alternativă. Odată intrat pe piață, comunitatea va putea chiar să Înceteze să producă pâine la prețul de 1,0 lei, cu condiția de a păstra brutăria proprie În stare de funcționare. Iar această posibilitate de a furniza În orice moment pâine la prețul de 1,0 lei Îl va obliga pe antreprenorul privat să se mulțumească cu profitul obținut de pe urma vânzării la prețul de 0,9
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
orice moment pâine la prețul de 1,0 lei Îl va obliga pe antreprenorul privat să se mulțumească cu profitul obținut de pe urma vânzării la prețul de 0,9 lei. Prin urmare, efectul foarte interesant al construirii de către comunitate a unei brutării este că simpla păstrare a investiției inițiale la un nivel funcțional va aduce un profit de 0,5 lei pentru fiecare pâine (diferența dintre cei 0,9 lei ceruți acum și cei 1,4 lei pe care antreprenorul privat i-
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
la un nivel funcțional va aduce un profit de 0,5 lei pentru fiecare pâine (diferența dintre cei 0,9 lei ceruți acum și cei 1,4 lei pe care antreprenorul privat i-ar fi cerut În cazul În care brutăria comunală nu ar fi existat). Acest exemplu arată că acțiunea colectivă se poate substitui cu succes rolului jucat de competiția ideală În cazul dinamicii pieței libere. Acțiunea colectivă poate să Împiedice cu succes eșecurile pieței, situațiile În care antreprenorii privați
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pământurile de exploatare, fără ca ei să poată opri vitele țăranilor de a se adăpa din iazurile respective. Ei însă rămâneau datori să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau trebuinței pentru adăpătoare. Monopolul băuturilor, căsăpii, brutării și alte asemenea se desființau din toată întinderea vetrelor de sat și târguri, rămânând în proprietatea absolută a țăranilor. Clăcașii nevolnici sau văduvele foștilor clăcași care se aflau în comunele rurale și care nu aveau pământ de hrană, rămâneau proprietari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de benzină ușoară, 0,10 lei la litrul de vin, 5% din încasările asupra spectacolelor, la teatre, cinematograf, circari și orice serbare, baluri etc., 0,50 lei la l kg. de ulei pentru mâncare. Urmare, se propunea ca în consecință, brutăriile să fie scutite de aplicarea timbrului agricol de l leu la pâinea albă și 0,50 lei la pâinea neagră. Banii încasați puteau fi utilizați și la lucrările edilitare necesare noului cartier ce se înființa în orașul Bârlad pe Dealul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la care se adăugau aproape 150 de diverși meseriași, circa 35-40% din populație era analfabetă, iar asistența sanitară total insuficientă. Anul 1948 găsește Vasluiul cu un inventar al întreprinderilor naționalizate foarte mic, rezumându-se la câteva mori, prese de ulei, brutării, fabrici de teracotă și cărămizi, mici ateliere, neutilate, insalubre. Din 1968 când Vasluiul devine reședință de județ, zestrea sa sporește neîncetat. Intrată în producție la 1 martie 1967, fabrica de confecții, profilată pe producerea raglanelor bărbătești și de damă, costume
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
70b-71. 134 Polițistul Gheorghe Tănase XE "Tănase, Gheorghe" a declarat că primarul târgului l-a trimis să predea trei butoaie cu apă la gară, după care i s-a spus să-l anunțe pe secretarul primăriei „să se ducă la brutăria din târg și să aducă câteva pâini pentru Însoțitori” (declarația polițistului Gheorghe Tănase XE "Tănase, Gheorghe" la Tribunalul Poporului din București, 1945, ibidem, p. 55). 135 Prima depoziție a lui Aurel Totoescu XE "Totoescu, Aurel" (vezi supra, nota 70), p.
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
redeschide Piața Veche, pentru comerțul alimentar, unde țăranii vor putea să-și desfacă produsele alimentare până ce Primăria va fi în măsură să organizeze și să desfacă produsele sale proprii sau achiziționate. d). Să se pună în funcțiune 2 sau 3 brutării de fiecare sector, pentru alimentare cu pâine a populației evreiești. e). Să se organizeze pe grupe de lucrători, bărbați separat și femei separat, de câte 50 inși, care să fie folosiți la munci comunale, județene sau de stat, la cerere
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
etuveze locuințele și efectele populației evreiești în special a celei sărace Să se deparaziteze întreaga populație. Să avizeze asupra surselor de apă ce pot fi folosite, pentru consumul zilnic Serv. Economic al Municipiului să verifice și să pună în funcțiune brutăriile din Sector. Să le asigure igiena și încadrarea cu personal și aprovizionarea cu făină pentru pâine. Să înființeze gherete sau prăvălii pentru desfacerea produselor alimentare, comunale, sau achiziționate, cât mai curând posibil, pentru ca pe urmă populația creștină să nu mai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]