830 matches
-
fenomen care datează de mai bine de 200 de ani. Rusia a fost colonizată, exploatată, guvernată de Germania.” Începând cu secolul al XVIII-lea, se scria în editorial, ”Germanii sunt pe tron; în jurul tronului; generalii sunt germani, miniștrii la fel, brutarii - germani, farmaciștii - germani. Cât privește pe femeile germane, ele au monopolul funcțiilor în suita împărătesei, sunt moașe și așa mai departe”. În cunoașterea extraordinarei desfășurări germane de forțe pentru răsturnarea rânduielilor imperiale din Rusia, contribuția hotărâtoare a avut-o acțiunea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
înființarea fabricii Primele semnale ale unui „industrii” ieșene pot fi plasate abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Despre indicii mai vechi, cu greu se poate vorbi în capitala Molodovei. Mai înainte îi descoperim pe meșteșugari. Orașului nu-i lipsec brutarii, croitorii, cavafii, cizmarii, lemnarii, berarii, pantofarii, lumânărarii, morarii, caretașii, butnarii, cojocarii, ș.a. Iașii, cu “uliți” prăfuite, oferă ambianța necesară desfășurării unor asemenea activități economice, aproape exclusiv axate pe servicii, în detrimentul producției. Cu toate acestea, se prefigurau și excepții. Nicolae Iorga
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ca atât alimentele necesare trupelor, cât și furajele pentru cai, să fie procurate numai pe bază de rechiziție și să fie achitate ulterior prin bonuri de tezaur. Cele mai multe produse s-au rechiziționat de la țărani. Încă de la începutul lunii aprilie 1877, brutarii din Huși au pus la dispoziția armatei 30.000 ocale de pâine. La 9 aprilie, prefectul județului Fălciu, N. A. Holban, comunica Ministerului de Interne că brutarii din Huși pot fabrica pâine pentru armată, așa cum se solicitase. La 30 aprilie 1877
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tezaur. Cele mai multe produse s-au rechiziționat de la țărani. Încă de la începutul lunii aprilie 1877, brutarii din Huși au pus la dispoziția armatei 30.000 ocale de pâine. La 9 aprilie, prefectul județului Fălciu, N. A. Holban, comunica Ministerului de Interne că brutarii din Huși pot fabrica pâine pentru armată, așa cum se solicitase. La 30 aprilie 1877, Prefectura județului Fălciu raporta Ministerului de Interne că nu a primit încă ordin pentru rechiziționarea de cereale: „La acest județ, nu s-au primit încă nici un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și boabe de măceși, tescuiau jirul fagilor pentru grăsime, scoteau fibrele de urzici pentru țesut. Tot era exportat în Germania. Era natural să rechiziționeze, dar](Ediția I, 1937, p. 54. ) procedeurile ce întrebuințau erau așa de brutale, încât revoltau. Dădeau brutarilor făina pe trei zile și declarau pe urmă că cinci zile nu vor mai primi alta. Carne nici cu cartel nu se împărțea decât la germani și evrei, sau în casele locuite de dânșii și unde erau tratați ca amici
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Poporul sărac era mai omenos. Trecând prin Șos. Ștefan cel Mare, văzui un convoi de prizonieri, zdrențăroși, palizi și scheletici. O cărciumăreasă chemă pe băiatul din mica ei prăvălie, tăie la repezeală 10 pâini și le împărți; tot atunci, un brutar le trimise cele cinci pâini ce-i mai rămăseseră și o femeie tânără, ieșind dintr-un debit, le dete pachete de tutun. Copiii din mahala le ajutau. Cu vorbe bune toți îi mângâiau. Nu erau decât oameni modești, care nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Libere. Bineînțeles, nici un răspuns. Plictisiți trebuie să fi fost domnii Argetoianu și N. Ottescu față de prefecți, de con ferențiari și de... mine. septembrie 1939. asasinarea lui armand călinescu. ministerul argeșanu Eram la Bălcești când, trecând prin Râmnic într-o excursie, brutarul ne-a anunțat asasinarea lui Armand Călinescu. Impresia a fost teribilă. Toate vinile lui din acea nefastă guvernare au fost uitate și nu ne mai reaminteam decât acele calități ce avusese. Hotărâsem să pornesc la București, neștiind ce măsuri de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în spital. * Nu toate încăperile pot fi aerisite prin deschiderea ferestrelor. * Dacă vrei să alegi, trebuie să ai ce și din ce. Revendicări... și altele * Pietrele Doamnei sunt revendicate de o prințesă antică. * Baia de Aramă este revendicată de un cazangiu. * Un brutar regal revendică Vatra Dornei. * Gura Humorului este revendică de un umorist din Evul Mediu. * Un muzicant care nu știe să cânte la vioară, dar joacă după cum îi cântă alții, vrea Stradivariusul iui Ion Voicu. * Dunărea este revendicată de Munții Pădurea
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Stațiunii, fost ofițer de cavalerie cu tangențe la Garda Regală (!?!) și mulți alții. Am avut parte de un moment „vesel” când mai târziu, fiind nemulțumit de nepunctualitatea livrării unor pâini necesare unei misiuni mai îndelungate prin deltă, le-am spus brutarilor din Maliuc, că voi depune o reclamație contra lor. Au izbucnit în hohote sălbatice de râs, m-au arătat cu degetul unul altuia și mi-au spus așa: „amice, noi am fost aduși aici disciplinar. Fă-ne o reclamație că
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
care-și face o jucărie din oameni și din destinul lor. Tacit, Anale PE LA ÎNCEPUTUL ACESTUI VEAC, DÂMBOVIȚA TĂIA ÎN două mahalalele copilăriei mele, Mihai Vodă și Izvorul de o parte, Brezoianul și Gorganul de alta, cu cârciumarii lor albaneji, brutarii și băcanii epiroți, meseriașii nemți, unguri și evrei, bărbierii țigani, funcționarii, militarii și prosti tuatele de nație autohtonă; mahalale din care se revărsau, În serile cu zăduf, ca să se bălă cească În gârla cu cântecul dulce și apele murdare și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Udricani, cu mură turile Înfundate de șoimăsul sinagogii din Sticlari, mai-marele peste toți pepenașii, castraveții, gogoșarii, pătlăgelele, gogone lele și merele murate din lume, și cu pâinea, cea mai bună din tot Bucureștiul, a lui Steinberg, fost morar și acum brutar pe Văcărești (fiindcă, Îmi spunea Max Herdan, este necesar ca orice brutar să Înceapă prin a fi morar); astea toate, cititorule, sunt lucruri, te rog să mă crezi!, nu numai esențiale pentru „bunul meșteșug al vieții noastre“, dar și memorabile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toți pepenașii, castraveții, gogoșarii, pătlăgelele, gogone lele și merele murate din lume, și cu pâinea, cea mai bună din tot Bucureștiul, a lui Steinberg, fost morar și acum brutar pe Văcărești (fiindcă, Îmi spunea Max Herdan, este necesar ca orice brutar să Înceapă prin a fi morar); astea toate, cititorule, sunt lucruri, te rog să mă crezi!, nu numai esențiale pentru „bunul meșteșug al vieții noastre“, dar și memorabile În amin tirea brutală și fanfaroană a unuia ca mine și a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
au băut totuși apă toată viața lor - sau, poate, au fost toată viața lor bolnavi fiindcă au băut numai apă, despre care, adaugă românul, că nu-i bună nici În cizme. Aș așeza vinul și pâinea - pâinea caldă „coltuc“ a brutarilor mai de la margine, sau cea „nemțească“ a lui Gagel și Müller, cum și de secară cu boabe de chimen, sau franzelele, jimblele, cor nurile și „kaiserele“ lui Matache Theodorescu - printre cele mai generoase descoperiri, devenite, de aceea, simboluri crești nești
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a orăcăitului ei. La fel mă supraestimase și pe mine florăreasa cu câteva minute mai târziu. De câte ori până acum n-a trebuit să răspund în Germania la întrebarea de unde vin! La chioșcul de ziare, la croitoreasă, la cizmar ori la brutar, la farmacie. Intru, dau bună ziua, spun ce doresc, vânzătorii mă servesc și-mi spun cât costă - și-apoi, mai înghițind o gură chioară de aer: „De unde veniți?“. Cât durează să pun banii pe tejghea și să-mi iau restul, le
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de apoi reprezentată, de pildă, În pridvorul bisericii Mănăstirii Hurezi, ctitorită În 1693 de domnitorul muntean Constantin Brâncoveanu. Pe lângă „regii tirani”, „bogatul”, „hoțul”, „cârciumarul” etc., În „Râul de foc” se zvârcolesc suferind și oameni cu profesii altfel foarte onorabile (morarul, brutarul, băcanul, cizmarul ș.a.). Pentru țăranul român din epocă, să fii mic negustor sau meseriaș era - prin chiar acest fapt - un păcat major, suficient ca să arzi În „flăcările Iadului” <endnote id="(896)"/>. Nu este deci de mirare că locul acestor profesii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cunoștință ca câtă cantitate de pastramă și cârnați uscați este În acest orașu spre a se requisiționa rămânând ca asemine lămurire să o dea D-l Buznea”. Oarecum, tot rechiziție se putuse numi cererea armatei române privind necesarul de patru brutari și doi măcelari care ar fi urmat să plece pe front. În adresa nr.7178/18 august 1877, prefectul cerea polițaiului Alexandrescu următoarele: „Conform telegramei ce am primit dela Domnul Ministru de Interne (...) prin cari cere 4 brutari și 2
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de patru brutari și doi măcelari care ar fi urmat să plece pe front. În adresa nr.7178/18 august 1877, prefectul cerea polițaiului Alexandrescu următoarele: „Conform telegramei ce am primit dela Domnul Ministru de Interne (...) prin cari cere 4 brutari și 2 măcelari necesari pentru trebuințele Armatei, subscrisul vă invită ca urgent să faceți cercetările cele mai serioase și Întinse În cuprinsul orașului și să constatați dacă, În afară de Moise sin Iancu (sin - fiul lui, n.n.) și Șloim sin Herșcu, ambii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să faceți cercetările cele mai serioase și Întinse În cuprinsul orașului și să constatați dacă, În afară de Moise sin Iancu (sin - fiul lui, n.n.) și Șloim sin Herșcu, ambii melițieni clasa a-I-a, mai sunt cari să esercite profesiile de brutari și măcelari și săi prezentați până În 24 ore, iar pentru contrar sămi raportați”. Nu se uscase bine cerneala documentului de mai sus că pe data de 10 septembrie 1877, armata avea nevoie iarăși de brutari dar de data asta numai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cari să esercite profesiile de brutari și măcelari și săi prezentați până În 24 ore, iar pentru contrar sămi raportați”. Nu se uscase bine cerneala documentului de mai sus că pe data de 10 septembrie 1877, armata avea nevoie iarăși de brutari dar de data asta numai de un maistru și două calfe (bărbați) care, după ce vor fi fost concentrați, să fie trimiși „...intendantului dela Turnu Măgurele”. Disperata rezoluție a polițaiului suna astfel: „Domnule Prefect, ceilalți brutari nu suntu În acest orașu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
armata avea nevoie iarăși de brutari dar de data asta numai de un maistru și două calfe (bărbați) care, după ce vor fi fost concentrați, să fie trimiși „...intendantului dela Turnu Măgurele”. Disperata rezoluție a polițaiului suna astfel: „Domnule Prefect, ceilalți brutari nu suntu În acest orașu iar cei care esistă suntu strictu necesari la brutăriile de aci. De asemine, cei doi nu figurează Între melițieni pentru a putea fi concentrați”. k. „(...) Căci trebuie să apreciați În ce timp se cere aseminea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
chirie și pentru negustori și pentru boier. După ce s-a pus pe picioare a continuat cu vechile îndeletniciri așa că în ziua când a primit telegrama că neamurile din Galați vor fi în gara Vaslui, el arvunise o chirie pentru Haim, brutarul. A plecat în zori cu căruța, a ridicat marfa pentru Haim, a așteptat în gară sosirea trenului apoi plecă încărcat spre Pungești. Trecând pe lângă groapa cea cu pricina, le povesti pățania și cât a fost nevoit să sufere din această
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în continuare de treabă. Muncea la frământat aluatul și la făcutul covrigilor, care se pregătesc după o rețetă specială, trebuiau mai întâi să fie fierți, apoi erau copți în cuptorul bine încălzit și supravegheați cu atenție, să se rumenească frumos . Brutarii dădeau mare atenție la pregătirea acestor covrigi, o marfă mult cerută pe la toate târgurile din Plopana, Băcești și Puiești. Gheorghiță știa bine acest amănunt, deoarece îl însoțea pe taică-su care făcea dese transporturi în chirie. Despre isprăvile cetelor de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Averescu, susținut prin gesturi de socrul său, domnul Obreja. și continuă: știm, domnule Mihai, că ești un om foarte interesat de cunoaștere. Ne-ai dovedit-o de când erai acasă; pe lângă meseriile în agricultură, mai lucrai și în alte domenii ca brutar și chiar învățând limba ebraică. și mai știm că în anii cât ai fost militar voluntar, dar și când erai militar în termen ai învățat și limba turcă, după cum am auzit, ceea ce iar ne-a plăcut. Acum lumea de la noi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
hectar de pământ, ceva vite. îți va mai da și statul român pentru care ai luptat, că așa i-a dat și lui taică-tu cele patru hectare, și îți întemeiezi o gospodărie frumoasă la noi, putând face și pe brutarul aici în Pungești, că te știu foarte priceput în această meserie. - Nu vreau să vă supăr și nici să vă stric planurile, dar deocamdată suntem în război iar eu fac serviviul în marina militară. De aici trebue să pornim în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tacâmurile de argint erau produse în Anglia, paharele de cristal erau fabricate de meșterii de Bohemia, bucătăria era dotată cu instalație automată care spăla 3000 de farfurii pe oră, cu filtre de apă și fuseseră aduși bucătari din Franța și brutari din Germania. Piria a murit la 86 de ani, la 3 ani după inaugurarea Hotelului "Argentinos", lăsând în urmă un oraș care-i poartă numele, o bogată istorie, o averea imensă și 50 de moștenitori fii, nepoți și strănepoți care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]