3,109 matches
-
să... Nicio problemă, îți pun și eu meci dacă vrei! Bine, dar ce zice părintele? Poate că dumnealui are alte preferințe. Părintele nu se prea uită, că dé, are teoriile lui, dar și dacă se uită adoarme curând în fața ecranului buștean. Și el și preoteasa adorm pe canapea, unul cu capul pe umărul celuilalt, cu pisoii în brațe, ca doi copii. De fapt, eu îmi văd emisiunile preferate la televizorul portabil pe care-l țin în camera mea. Ce zici?... Ariel
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
bolnavă de epilepsie pe care o vindeca sfanțul Nicodim. Mai apoi, acesta îndemnat de intriganții suitei sale, îi cere să facă o probă a focului, promițând în caz de reușită să adere la ortodoxie. Se face un foc imens de bușteni, sfanțul Nicodim se rogă la Dumnezeu după care intră în foc împreună cu dascălul sau Agaton (care nu era altul decât tânărul care pierduse turmă de porci și care apoi i-a devenit ucenic). Și amândoi ies nevătămați din foc. Atunci
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
Avea acolo mai mulți muncitori forestieri din comuna vecină, Breaza. Aceștia, deși cam neștiutori de carte, erau, în schimb, muncitori de nădejde. Aveau topoare mari, bine ascuțite, erau vrednici la muncă. Când era vreme ploioasă se organiza corhănitul, adică împingerea buștenilor tăiați la vale, folosind doar țapine, cu care îi rostogoleau până în pârâu, aproape de movile, de unde era mai ușor de încărcat în remorci. Se făcea astfel economie de manoperă de tras buștenii cu calul. Muncitorii care făceau corhănitul buștenilor strigau mereu
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
Când era vreme ploioasă se organiza corhănitul, adică împingerea buștenilor tăiați la vale, folosind doar țapine, cu care îi rostogoleau până în pârâu, aproape de movile, de unde era mai ușor de încărcat în remorci. Se făcea astfel economie de manoperă de tras buștenii cu calul. Muncitorii care făceau corhănitul buștenilor strigau mereu: Varda, Varda! ca alții să audă și să ocolească acel loc primejdios. În vara când am lucrat și eu la Hasiuc, ca măsurător, se făcea o tăiere rasă, completă, a unui
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
adică împingerea buștenilor tăiați la vale, folosind doar țapine, cu care îi rostogoleau până în pârâu, aproape de movile, de unde era mai ușor de încărcat în remorci. Se făcea astfel economie de manoperă de tras buștenii cu calul. Muncitorii care făceau corhănitul buștenilor strigau mereu: Varda, Varda! ca alții să audă și să ocolească acel loc primejdios. În vara când am lucrat și eu la Hasiuc, ca măsurător, se făcea o tăiere rasă, completă, a unui parchet întins. Venea mai întâi drujbistul, cel
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
o tăiere rasă, completă, a unui parchet întins. Venea mai întâi drujbistul, cel care tăia copacii cu drujba. După ce copacii erau doborâți, veneam eu, măsurătorul, puneam o prăjină de patru metri și făceam semne pe unde trebuie secționați copacii pentru bușteni. Apoi veneau muncitorii care tăiau crengile, decojeau copacul, încât rămâneau buștenii albi, fără coajă. Când era vreme ploioasă, se făcea corhănitul buștenilor, încărcatul în remorci sau camioane. Astfel buștenii erau transportați la Fabrica de Cherestea din Moldovița. Odată era s-
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
drujbistul, cel care tăia copacii cu drujba. După ce copacii erau doborâți, veneam eu, măsurătorul, puneam o prăjină de patru metri și făceam semne pe unde trebuie secționați copacii pentru bușteni. Apoi veneau muncitorii care tăiau crengile, decojeau copacul, încât rămâneau buștenii albi, fără coajă. Când era vreme ploioasă, se făcea corhănitul buștenilor, încărcatul în remorci sau camioane. Astfel buștenii erau transportați la Fabrica de Cherestea din Moldovița. Odată era s-o pățesc în meseria mea de măsurător. Tocmai măsuram niște copaci
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
veneam eu, măsurătorul, puneam o prăjină de patru metri și făceam semne pe unde trebuie secționați copacii pentru bușteni. Apoi veneau muncitorii care tăiau crengile, decojeau copacul, încât rămâneau buștenii albi, fără coajă. Când era vreme ploioasă, se făcea corhănitul buștenilor, încărcatul în remorci sau camioane. Astfel buștenii erau transportați la Fabrica de Cherestea din Moldovița. Odată era s-o pățesc în meseria mea de măsurător. Tocmai măsuram niște copaci căzuți, iar deasupra mea drujbistul tăia alți copaci încurcați. Când a
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
patru metri și făceam semne pe unde trebuie secționați copacii pentru bușteni. Apoi veneau muncitorii care tăiau crengile, decojeau copacul, încât rămâneau buștenii albi, fără coajă. Când era vreme ploioasă, se făcea corhănitul buștenilor, încărcatul în remorci sau camioane. Astfel buștenii erau transportați la Fabrica de Cherestea din Moldovița. Odată era s-o pățesc în meseria mea de măsurător. Tocmai măsuram niște copaci căzuți, iar deasupra mea drujbistul tăia alți copaci încurcați. Când a tăiat un buștean, acela pornise la vale
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
remorci sau camioane. Astfel buștenii erau transportați la Fabrica de Cherestea din Moldovița. Odată era s-o pățesc în meseria mea de măsurător. Tocmai măsuram niște copaci căzuți, iar deasupra mea drujbistul tăia alți copaci încurcați. Când a tăiat un buștean, acela pornise la vale, spre mine. Norocul meu a fost că, în ultima clipă, acel buștean s-a oprit într-o cioată. Slavă Domnului! Am avut noroc! De-atunci mi-a fost interzis să stau mai la vale de drujbistul
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
o pățesc în meseria mea de măsurător. Tocmai măsuram niște copaci căzuți, iar deasupra mea drujbistul tăia alți copaci încurcați. Când a tăiat un buștean, acela pornise la vale, spre mine. Norocul meu a fost că, în ultima clipă, acel buștean s-a oprit într-o cioată. Slavă Domnului! Am avut noroc! De-atunci mi-a fost interzis să stau mai la vale de drujbistul care tăia. Veni vremea inventarului de bușteni din parchet. Operațiunea asta era foarte importantă, atât pentru
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
Norocul meu a fost că, în ultima clipă, acel buștean s-a oprit într-o cioată. Slavă Domnului! Am avut noroc! De-atunci mi-a fost interzis să stau mai la vale de drujbistul care tăia. Veni vremea inventarului de bușteni din parchet. Operațiunea asta era foarte importantă, atât pentru maestru de parchet, cât și pentru muncitori. Atunci era ora adevărului, câtă treabă a făcut fiecare muncitor. Vreo două săptămâni am tot umblat zilnic prin parchet la inventariere, împreună cu un om
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
din mine, să arate cine e domn și cine nu. Conștient de starea de spirit al lui Feduca, am suportat cu mult stoicism acel frecuș caraghios la care m-a supus. La sfârșitul zilei, ne-am așezat amândoi pe un buștean, eu vesel, iar el trist. Care va să zică eu o să fiu domn de atunci înainte, iar el o să se chinuie toată viața prin păduri! De, ce să-i faci, fiecare cu meseria lui! Hasiuc ăsta era șahist amator foarte talentat. Odată, dormind
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
Nicu îl considera pe Kemet protejatul său. Duminicile sau când avea timp liber, Nicu îl lua pe Kemet la meciurile de rugby, la fotbal, sau la diverse manifestații ale elevilor de la profesională. Astfel, când s-a organizat o excursie la Bușteni, Dinu l-a inclus și pe Kemet în grupul lor, pentru a se familiariza cu familia sa. La Bușteni au staționat undeva lângă grădina zoologică din apropierea vilei scriitorului Cezar PETRESCU. Soția lui Dinu cu o parte din familie au rămas
KEMET, PRIETEN CU NICU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365825_a_367154]
-
meciurile de rugby, la fotbal, sau la diverse manifestații ale elevilor de la profesională. Astfel, când s-a organizat o excursie la Bușteni, Dinu l-a inclus și pe Kemet în grupul lor, pentru a se familiariza cu familia sa. La Bușteni au staționat undeva lângă grădina zoologică din apropierea vilei scriitorului Cezar PETRESCU. Soția lui Dinu cu o parte din familie au rămas în tabăra improvizată, iar o parte dintre cei mai tineri, în frunte cu Dinu, a plecat să vadă cascada
KEMET, PRIETEN CU NICU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365825_a_367154]
-
apariției primelor două numere din anul acesta.Cu aleasă considerație,Ion IANCU VALEredactor șef7 aprilie 2014Adresa redacției principale:... X. ION IANCU VALE - ODĂ SFINXULUI, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014. „Poarta Bucegilor”, orașul Bușteni, ni s-a „deschis”, în acel glacial 28 noiembrie 2013, zi în care, după cum se știe, în fiecare an, deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
la un semnal, aproape de penultimul stâlp al telefericului am intrat, parcă, într-un alt fel de spațiu. Cerul s-a luminat brusc și soarele a năvălit în interiorul cabinei printr-o puzderie de săgeți calde, ... Citește mai mult „Poarta Bucegilor”, orașul Bușteni, ni s-a „deschis”, în acel glacial 28 noiembrie 2013, zi în care, după cum se știe, în fiecare an, deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare transdisciplinară) - nivel liceal E. EXEGESIS 1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Dincolo de vitralii (eseistica literară); 2. Gheorghe A. Stroia - Dincolo de albastrele ploi (critică și eseistica literară). F. FANTASY 1. Petru I. Szabό (Bușteni, Prahova) - Misiune printre stele (jurnal SF); G. LIRIK 1. Andreea Maria-Dănilă (Șugag, Albă) - Femeia de zăpadă; 2. Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: CORNEL BOTEANU [Corola-blog/BlogPost/364804_a_366133]
-
tutungerie, C. D. Gherea a concesionat restaurantul de la Gara de Sud din Ploiești, I.L. Caragiale restaurantul gării din Buzău și se aproviziona cu vin din podgoria tatălui Agathei Bacovia de la Tohani-Mizil, Ioan Slavici a pus bazele unui „stabiliment balnear” la Bușteni. În hotărârea sa de a se ocupa de afaceri cu apele minerale, Slavici s-a inspirat, poate, din faptul că presa vremii făcea multă reclamă, la începutul veacului al XX-lea, apei gazoase de la Bușteni. Puțini știu că zona Comarnic
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
bazele unui „stabiliment balnear” la Bușteni. În hotărârea sa de a se ocupa de afaceri cu apele minerale, Slavici s-a inspirat, poate, din faptul că presa vremii făcea multă reclamă, la începutul veacului al XX-lea, apei gazoase de la Bușteni. Puțini știu că zona Comarnic, Sinaia, Bușteni era cunoscută atunci pentru izvoarele de ape minerale existente. Pentru a porni afacerea, Slavici a contractat un împrumut de 6000 coroane de la Banca „Victoria” din Arad, fiind girat de Roman Ciorogariu, profesor la
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
hotărârea sa de a se ocupa de afaceri cu apele minerale, Slavici s-a inspirat, poate, din faptul că presa vremii făcea multă reclamă, la începutul veacului al XX-lea, apei gazoase de la Bușteni. Puțini știu că zona Comarnic, Sinaia, Bușteni era cunoscută atunci pentru izvoarele de ape minerale existente. Pentru a porni afacerea, Slavici a contractat un împrumut de 6000 coroane de la Banca „Victoria” din Arad, fiind girat de Roman Ciorogariu, profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad și de către asesorul
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
împrumut de 6000 coroane de la Banca „Victoria” din Arad, fiind girat de Roman Ciorogariu, profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad și de către asesorul consistorial Gerasim Serb, fost coleg de clasă la Liceul din Arad. Slavici a cumpărat două loturi la Bușteni, puse în vânzare de Domeniul coroanei și s-a apucat să sape puțuri. Apa minerală de Bușteni se vindea bine la București, dar vremea fiind cam rece, nu a putut realiza câștiguri și a intrat de pe acum în dificultăți financiare
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
teologic-pedagogic din Arad și de către asesorul consistorial Gerasim Serb, fost coleg de clasă la Liceul din Arad. Slavici a cumpărat două loturi la Bușteni, puse în vânzare de Domeniul coroanei și s-a apucat să sape puțuri. Apa minerală de Bușteni se vindea bine la București, dar vremea fiind cam rece, nu a putut realiza câștiguri și a intrat de pe acum în dificultăți financiare. În anul 1902, a mai cumpărat două loturi și în octombrie se interesa dacă banca din Arad
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
în legătură cu I. Brancovici, un fabricant de ape gazoase, care urma să-i cumpere cu 20 de bani litrul și să desfacă cel puțin 300 litri de apă gazoasă pe zi. I. Slavici, încrezător în succesul afacerii sale, a adus la Bușteni pe o rudă a sa, Bordea, să supravegheze lucrările și a săpat tri puțuri adânci de 12 metri, mărind debitul de apă la 2000 de litri pe zi, cantitate insuficientă pentru băi, motiv de a se pregăti pentru cumpărarea de
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
acorda avantajele prevăzute de lege pentru exploatarea izvoarelor de ape minerale: scădere de 50% la transportul pe calea ferată și scutire - care la alte ape minerale se plătea - de 7 bani la sticlă. În vara anului 1903, Slavici avea la Bușteni, în urma cumpărărilor succesive de loturi, o suprafață de 4000 m2. Făcuse garduri împrejmuitoare, canalizări, puse țevi smălțuite, instală o cadă de marmură și două de tuci. Societatea lui Slavici figura în Almanahul Industriei și Comerțului, care a apărut din anul
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]