1,239 matches
-
a lăsat vreo ulcică în spuza* sobii, căci la din contra, s-ar putea căpăta buboaie pe șezut. Apa în care s-a scăldat copilul nou-născut nu se aruncă spre sfîntul soare, ci spre miezul nopții, căci altfel copilul face bube pe corp. Să nu te uiți cînd cineva își arată buboaiele care le are, ca să nu se ia de tine. Cînd îi iese cuiva un buboi, apoi să știe că are să-i iasă nouă, că buboiul are nouă vițe*. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd cineva își arată buboaiele care le are, ca să nu se ia de tine. Cînd îi iese cuiva un buboi, apoi să știe că are să-i iasă nouă, că buboiul are nouă vițe*. Dacă are vreo femeie sau fată niște bube pe trup, apoi se vindecă spălîndu-se cu apă neîncepută, care apoi trebuie a o turna înainte de răsăritul soarelui în crucile drumului; dacă trece peste acea apă mai întîi o vită sau un cîne, apoi boala aceea nu se prinde de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însă un om, apoi se prinde de dînsul. Buboaiele să se vindece, dacă se ia într-o zi de post apă neîncepută și pune într-însa piele de la un ciur părăsit să mocnească și apoi se spală în acea apă. Buba rea se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joia Mare. Perjele strînse în ziua de Ziua Crucii sînt bune de bubă rea. Bubele rele și urcioarele nu se isprăvesc pînă ce nu ies cei nouă pui ai celui întîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și pune într-însa piele de la un ciur părăsit să mocnească și apoi se spală în acea apă. Buba rea se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joia Mare. Perjele strînse în ziua de Ziua Crucii sînt bune de bubă rea. Bubele rele și urcioarele nu se isprăvesc pînă ce nu ies cei nouă pui ai celui întîi. De bubă neagră se despică pielea puiului cu pene cu tot și o pune la bubă. După ce se răcește, pune pielea de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-însa piele de la un ciur părăsit să mocnească și apoi se spală în acea apă. Buba rea se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joia Mare. Perjele strînse în ziua de Ziua Crucii sînt bune de bubă rea. Bubele rele și urcioarele nu se isprăvesc pînă ce nu ies cei nouă pui ai celui întîi. De bubă neagră se despică pielea puiului cu pene cu tot și o pune la bubă. După ce se răcește, pune pielea de la alt pui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joia Mare. Perjele strînse în ziua de Ziua Crucii sînt bune de bubă rea. Bubele rele și urcioarele nu se isprăvesc pînă ce nu ies cei nouă pui ai celui întîi. De bubă neagră se despică pielea puiului cu pene cu tot și o pune la bubă. După ce se răcește, pune pielea de la alt pui. Cînd se presupune că bolnavul ar avea dalac*, atunci se ia o broască vie și se alipește de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de Ziua Crucii sînt bune de bubă rea. Bubele rele și urcioarele nu se isprăvesc pînă ce nu ies cei nouă pui ai celui întîi. De bubă neagră se despică pielea puiului cu pene cu tot și o pune la bubă. După ce se răcește, pune pielea de la alt pui. Cînd se presupune că bolnavul ar avea dalac*, atunci se ia o broască vie și se alipește de bubă. Dacă broasca moare, atunci s-a încredințat că e dalac. Cînd intri într-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
neagră se despică pielea puiului cu pene cu tot și o pune la bubă. După ce se răcește, pune pielea de la alt pui. Cînd se presupune că bolnavul ar avea dalac*, atunci se ia o broască vie și se alipește de bubă. Dacă broasca moare, atunci s-a încredințat că e dalac. Cînd intri într-o capiște* și ai bolfe*, să te lovești la ele de trei ori cu un ciolan de mort și-ți trece. Bucate Cînd umblă negustori după bucate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trece peste mormintele strigoilor. (Gh.F.C.) Contra omizilor, pune în par o tigvă* de cal. (Gh.F.C.) Căpățîna de cal pusă-n parii gardului te apără de holeră. (Gh.F.C.) Untura de cal e bună la reomatism. (Gh.F.C.) Cu boașe* de cal vindeci buba rea și oftica. (Gh.F.C.) Ficatul de cal cu țuică e bun la amețeală și nebunie. (Gh.F.C.) Cană Dumineca să nu te speli pe ochi din cană ori din ulciorul din care bei apă, căci apoi va mirosi urît. Candelă Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face cuiva sugel la deget, se zice că e bine să vîre degetul degrabă în uncrop* - ș apoi se tămăduiește. Dacă i se face cuiva păr la deget, apoi e bine a pune acolo pepene murat și se-ntoarce acea bubă. Deochi Se crede că copilul odată înțărcat și întors iar la piept, cres cînd mare, va deochea orice va vedea frumos. Se crede că deoache numai oamenii cu ochi albaștri care sînt născuți strigoi, adică la naștere ies cu un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie fermecător. îndată ce un copil se naște, să se cîntărească, ca să nu se lipească farmecele de el niciodată. Se crede că este bine a se cîntări de mai multe ori; astfel făcînd, va fi scutit de molipsire cu boale, felurite bube și vrăji. în ziua de Sf. Gheorghe, oamenii se cîntăresc, ca să nu se lipească far mecele de ei. Fetele care voiesc să fie întîi la joc iau fire de toaie*, bat trei metanii, apoi le sărută și zic: „Toaie cinstită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pripas. Să nu dormi în ziua de Sf. Gheorghe, că iei somnul mieilor. Miercuri Miercuri nu se spală cămeși, că pe ceea lume bei zoala. Cine se spală miercurea capătă durere de cap. Dacă opărește ceva prin casă, face bube. (Gh.F.C.) Minciună Se crede că cel care spune minciuni trebuie ori să-și muște limba, sau și fără de aceea să-l doară limba. Omul care are la ceafă groapă adîncă e mare mincinos. Cînd cineva nimerește să facă ouăle cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zi, căci dai norocul afară. Cînd faci noițe albe pe unghii, ai noroc. Cine are albituri pe unghie cică are noroc de oi. Pecinginile sînt semn de noroc. Cînd te speli, să nu te ștergi pe picioare, că ștergi norocul. Bubele roz-galbene din cap sînt semne de noroc. Dacă i se bate cuiva fruntea între gene, apoi se crede că acela va avea noroc de avere. Oamenii cu mustețile mari au noroc la murături. Omul care are doi colaci în creștetul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alăturea cu copturile și că rnurile Paștilor, și apoi se afumă cu păcișele* de in pe partea cea bolnavă - și durerea încetează. Osînză Osînza de porc netopită e bună de răni, iar de o mănînci e rea de gură [faci bube la gură]. Oțet în ulciorul fără toartă și cu buzele rupte se face oțetul tare. Ou Din ouăle care sînt ascuțite la vîrf vor ieși cocoși, iar din cele rotunde, găini. De-ți fură din ouăle paserilor, rău îți merge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
afară, crezînd că se vor ținea puii la un loc. Ouăle de sub cloșcă să fie în număr fără soț: 19, 21, 13ă (Gh.F.C.) Ouăle mici de găină nu sînt semn bun. (Gh.F.C.) Dacă arunci coji de ou în foc, faci bube. (Gh.F.C.) Pagubă Mălai să nu dai împrumut, căci ai pagube. La lăsările de post mari, ca Paști și Crăciun, toate oalele sara, după masă, se pun cu gura în jos, de pagubă. Masa cînd va trăsni trebuie sfărmată sau arsă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se lungesc picioarele ori capeți slăbăciuni de picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din mînă e semn că vei păți ceva; însă dacă-l vei șterge îndată de-o petică, nu-ți va fi nimic. „Plesniți“ sînt la oameni crăpături la limbă și provin din faptul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cap, că faci chelbe*. Sita să nu o lași să doarmă prin sat. De împrumuți ciurul sau sita sara prin sat, s-o acoperi cu pestelca sau altăceva, că-i cu primejdie. Să nu te uiți prin sită, că faci bube. Sîmbătă Sîmbăta să nu începi nici un lucru, că nu ajungi să-l isprăvești. Sîmbăta să nu se mănînce de dimineață, căci în această zi se împărtășește îngerul. Sîmbăta nu se unge, nici se văruiește, căci la din contra, s-ar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aibă lapte ca izvorul; apoi vii de la pîrîu cu apă și cu nisip. Vacilor care se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie, ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care fierb ouă, căci ies bube pe țîțele vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată vițea. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe, femeile mînjesc cu găinaț vacile, ca să le apere laptele. (Gh.F.C.) Vacile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Andrei - 30 noiembrie Sf. Varvara - 4 decembrie Zilele (sabele) bubatului - 4-6 decembrie (sărbătoare populară) Sf. Sava - 5 decembrie Sf. Nicolae - 6 decembrie Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana - 9 decembrie Ignatul / Sf. Ignatie - 20 decembrie Crăciun - 25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub gît cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face nevoile filigean - ceșcuță fără toartă foc viu - bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nețesută de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană - partea morii prin care curge făina vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dar mai puține erbivore care intrau, în mod curent, printre animalele preferate la vânătoare: 45 cai, 31 bizoni, 16 mufloni, 12 reni, 9 bouri, 7 cerbi din specia Megaceros, 2 cerbi, 4 cervidee, 2 exemplare de bour moscat, o bufniță (Bubo bubo), cu precizarea că pentru 78 de reprezentări zoomorfe nu s-a putut stabili specia. Au fost identificate numeroase mâini pictate pozitiv și numai 5 negativ, toate în roșu, alte aproximativ 500 de semne de mâini sau puncte, uneori organizate
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]