4,786 matches
-
În decembrie 1936 i-a mărturisit lui Sebastian, care l-a vizitat a doua oară, că s-ar sinucide dar, țintuit cum e în patul cu rotile, n-are cu ce. Apoi, în martie 1937, a fost internat în sanatoriul bucureștean Saint Vincent de Paul și, după alte suferințe atroce, în martie 1938 moartea l-a izbăvit. Secțiunea de corespondență din această ediție a d-nei Mădălina Lascu e răvășitoare iar prefața eruditului domn Ion Pop lămurește cum se cuvine tot ce
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
sărbătoarea colindând, după capitală, și prin alte centre culturale - francofone, francofile și, bineînțeles, cinefile - ale țării: Timișoara, Brașov, Cluj (7-8 oct.), Iași (14-15 oct.) și Constanța (21-22 oct.). Desigur, așa cum era de așteptat și cum ne-am obișnuit deja - cinefililor bucureșteni li s-a rezervat "partea leului" (adică nouă filme în premieră pe marile noastre ecrane). Organizatorii (Ambasada Franței - Serviciul cultural și Institutul Francez din București) - merită toată lauda pentru selecția prezentată, variată prin tematică, stil, genuri și personalități creatoare, așadar
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
De altfel, finalul filmului - cei doi obligați să se despartă tocmai datorită regulilor impuse de "ficțiunile" lor (ea inventând minciuni din mitomanie, iar el din dragoste) - este unul dintre cele mai comico-tragice finaluri văzute într-un film contemporan. Pentru cinefilii bucureșteni "sărbătoarea filmului francez" s-a terminat. Dar, nu peste mult timp, va începe cea a filmului spaniol, urmată îndeaproape de cele ale filmului elvețian, italian și britanic. Lungă și bogată se anunță această toamnă cinematografică!
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
știe că, de fapt, potrivit uzanțelor vremii, gazetarii (deci și Eminescu) nu-și semnau articolele, despre autorul lor neștiind decît cîțiva apropiați oameni politici și gazetarii. Iar Timpul era o gazetă de partid cu un tiraj redus (vezi tirajele gazetelor bucureștene publicate într-un articol din Telegraful din 1884, Timpul nefiind menționat pentru că, în martie 1884, dispăruse contopit fiind cu Binele public și în locul lor apărînd ziarul România), citit tot de gazetari (pentru a se asocia sau disocia de articolele lui
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
forța de a da direcția unui fenomen. Mi-aș dori ca la anul pe timpul acesta să recunosc că m-am înșelat, că teatrul, măcar el, a pășit altfel într-un nou mileniu. Deocamdată însă, cele câteva premiere în care teatrele bucureștene au deschis stagiunea, nu fac eforturi să mă contrazică. De exemplu, spectacolul Cu capu' de nicovală, o adaptare după Fierarii dramaturgului sârb Milos Nicolic (o traducere de Veronica Lăzăreanu), spectacol în regia lui Horațiu Mălăele pe scena Teatrului Nottara. Aflat
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
supralicita dimensiunea religios creștină a operei sale. Eseul despre N. Paulescu demonstrează concepția spiritualistă a lui Paulescu. Cînd Paulescu a publicat scrierile sale violent antidarwiniste, Maiorescu l-a invitat pe prof. Dimitrie Voinov să răspundă în Convorbiri literare, deși profesorul bucureștean era cunoscut pentru opiniile sale social-democrate. Apoi a intervenit și dr. N. Leon, profesor la Iași. Încît afirmația autorului nostru potrivit căreia Titu Maiorescu, raționalistul, a fost numai încîntat de reacția lui D. Voinov e inexactă. În realitate a și
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
interculturale din zonă - interesează și impresionează atît prin informație, cît și prin adevărul uman relatat nemijlocit, cu o autenticitate pe care doar banda de magnetofon o poate conserva. * Despre proaspăta carte de la Paideia, care n-a ajuns încă în librăriile bucureștene, aflăm din recenzia Otiliei Hedeșan că, fiind "o treabă nemțească", adică făcută după toate rigorile științifice, conține, în afara interviurilor, și trei studii de factură antropologică și de imagologie etnică, semnate de Rudolf Gräf, Valeriu Leu și de coordonatoare. Orizont ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
se înlănțuiesc adevăruri și neadevăruri, ducîndu-se - unele pe altele - în spinare, redate, fabricate după rețete și tehnici de sorginte marxist-leninistă, alcătuind un curriculum vitae ingenios țesut (un fel de autobiografie demnă de o cauză mai bună, justițiară). Într-o revistă bucureșteană de specialitate se explică recent, absolut întemeiat: "În toată lumea civilizată, educația informatică este o prioritate a oricărui guvern... Gravitatea izolării sistemului educativ comunicațional față de partenerii internaționali induce o imagine din nou proastă despre România și despre ce se întîmplă într-
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
această optică mi s-a părut chiar împiedicat în desfășurarea vocală de excesul de acțiune. Căldura glasului bogat în armonice, muzicalitatea educată în eleganța liniei, îl desemnează ca o piesă importantă pe tabla de șah a distribuțiilor viitoare ale Operei bucureștene, cu condiția să-și respecte natura vocii și să nu plece spre alte zări. În rolul lui Figaro, Sever Barnea, cu dezinvoltura scenică ce-i este proprie a întruchipat personajul cu brio. Dar cântul îngrijit, muzicalitatea nu îl susțin îndeajuns
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
de 2h4o', numai bun pentru perioada electorală în care se află acum America. Rămîne de văzut ce va spune marele public, ale cărui reacții nu rimează, de obicei, cu cele ale criticii. Apropo de reacțiile publicului: după ce mai mulți cronicari bucureșteni au dat maximum de stele (e mult!) Omului din lună, al lui Milos Forman, am avut surpriza să văd, la o oră de prînz, la un cinematograf ultracentral și renovat (Luceafărul), cum filmul nu a reușit să adune decît 5
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
definitiv în atenția publică. Cîteva exemple: "În vreme ce Paul Goma zăcea într-o închisoare pentru a fi luat apărarea drepturilor omului, Marin Sorescu găsea nimerit să exalte - mai liric chiar decît în poemele sale - dreptul de-a beneficia de cultura umanismului bucureștean. "Dreptul - scria el în articolul său din Scînteia - dreptul și mai ales putința de a beneficia larg de cultură, dreptul la cunoașterea a tot ce s-a creat mai valoros pretutindeni, este o cucerire de preț a revoluției noastre socialiste
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
istoria, nu le putem însă cere să nu sesizeze o adevărată sărbătoare a firii. Mai ales că ei transformă întreaga natură într-o ședință de partid, supun elementele spre a i le oferi sărbătoritului". Ca și: "Suveranitatea echitabilă a mito-marxistului bucureștean este "umanismul comuniștilor". După Ion Ianoși, un atare umanism e "articulat și vertebrat". "Articulat și vertebrat" de cine? De partidul comunist român, care, la rîndul lui, nu este numai "articulat și vertebrat", ci investit de istorie să realizeze irealitatea românească
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
morții, care îl ține încleștat. E o poezie greu lizibilă și fără fior. Poate că și-ar fi găsit un drum al său spre împlinire. Din păcate, în 1942, Fîntîneru, cu mintea întunecată, e internat într-un spital de specialitate bucureștean. Se povestește că, prin 1944, era văzut pe străzile Capitalei, tot cu mintea dusă, în zdrențe, încălțat cu bocanci desperechiați și neras de săptămîni de zile. E meritul lui Camil Petrescu de a fi intervenit să i se acorde lui
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
sa mai există astăzi doar cîțiva artiști, iar încă activi, cu atît mai puțini, toți ceilalți ilustrează clar, de pe poziții mărturisite sau nu, tendința spiritualistă din pictura noastră de astăzi, coagulată, în cea mai mare parte a ei, în jurul grupărilor bucureștene Prolog și, mai apoi, Anastasia/Catacomba. Deși Ileana Micodin, Ilie Boca, Doru Ulian și Teodor Rusu nu fac parte nemijlocit din această grupare, în esență ei sînt perfect compatibili cu ea, atît prin estetica implicită, cît și prin gîndirea lor
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
operatorul (același pentru toate filmele, Sergiu Babără ) sunt toți născuți în Moldova și (de-)formați în ultimii ani la Academia de Teatru și Film din București. "(De-)formarea" nu se vrea o glumă despre eventualele scăderi ale Școlii de Film bucureștene. Menționând-o, aduc în discuție un aspect care mi se pare interesant de remarcat în legatură cu filmele: echilibrul pe care îl degajă (cu atât mai mult cu cât vin din partea unor realizatori foarte tineri). Lipsește răceala, aproape a-emoționalitatea remarcată
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
el și după insolența purtării sale din urmă cel mai demn lucru e să nu-l mai primești". Să se fi petrecut episodul amoros cu Iuliu Roșca (vag dramaturg, cu o piesă reprezentată la Naționalul bucureștean, și frecventator al Junimei bucureștene), care anunță că se căsătorește cu Veronica, tot în acest interstițiu al ruperii relațiilor dintre Eminescu și Veronica? Să presupun, deși n-am probe documentare la îndemînă. Dar ofițerii de care se lăsa înconjurată, îi tolera, oare, numai cît nu
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
știe, ceva tot ar mai fi rămas în burta respectivului. Așa că era mai simplu, - pac-pac!... Și-l căutau direct înăuntru, după ce-i spintecau burta, și nici nu-l mai durea... * Din amintirile lui G.J. Cele două domnișoare din lumea înaltă bucureșteană, una din ele domnișoara Cancicov, fiica marelui cărturar, și prozatoare excelentă după maturitate, în plin regim comunist, și care se duc la Paris și locuiesc la Elysée, fiind fetele unor mari potentați români. Amândouă fac cumpărături extravagante. Șei arăbești cu
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
preschimbîndu-se prea repede. Apare parvenitismul știut, au loc oscilațiile urîte. Vezi țăranii pe cale de a se orășeniza. Vezi excelența unui autor ca Marin Preda, imbatabil în mediul țărănesc, și penibil la oraș, în mediul citadin neasimilat. Țărani pe bulevardul central bucureștean punînd un cablu gros într-un șanț abia săpat. Mormanele de asfalt răsturnat pe trotuar. E un cablu telefonic. Țipetele lor, strigătele, îndemnurile ca la țară cerînd spații întinse, nepotrivite aici în spațiul citadin restrîns. Cablul se desfășoară lent de pe
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
Nicolae Manolescu Într-un număr recent al Dilemei consacrat patriotismului (16-22 iunie), dl Cezar Paul Bădescu a apelat la elevii unei școli generale bucureștene ca să obțină o "definiție" a sentimentului patriotic. Copii au scris (cu multe greșeli de ortografie și de exprimare) ceea ce au învățat. Problema care mi-a atras atenția este aceea pedagogică: așa cum observă și autorul anchetei, există indicii serioase că spiritul
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
Eugenia Vodă A venit rîndul publicului bucureștean să se bucure de filmul lui Pedro Almodovar, Totul despre mama mea (multipremiat, considerat, din America pînă în Franța și în Italia "cel mai bun film străin" al anului 1999). Al 13-lea titlu al încă tînărului maestru spaniol Almodovar
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
veghe în lanul de secară al lui J.D. Salinger. Tinuț este un narator genuin (și nu prea) care relatează cu naturalețe, (auto)ironie, cinism, dar și sensibilitate întîmplări de la bloc, de la școală, din tabără sau de pe străzile din perimetrul (specific bucureștean) Eroilor Panduri Academia Militară. Senzația este de înregistrare pe bandă de magnetofon de pe care vocea naratorului răzbate natural, fără o cenzură a vocabularului, predominant fiind limbajul argotic și hazos. Iată un inventar minim al "fazelor": Tinuț este îndrăgostit de Hari
"Pe fază" by Bogdan Iacovu () [Corola-journal/Journalistic/16964_a_18289]
-
Iulia Popovici Anul trecut, Fundația Academia Civică a lansat prin presa bucureșteană o întrebare - Ce știu eu despre anii comunismului? - la care erau așteptați să răspundă adolescenții, cei care nu împliniseră încă zece ani în decembrie 1989. S-au primit peste o sută cincizeci de scrisori; au fost adunate într-un volum
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
multor contemporani ai săi, nu e desigur un model de puritate, dar ea n-a coborît niciodată la nivelul ilustrat mai sus. Catastihul amorului reprezintă, fără dubiu, o traducere. De precizat însă: o traducere localizată, care introduce elemente de topografie bucureșteană (Cișmegiu, Kiseleff, grădina Scufa, mănăstirea Sărindar, Bossel, Băneasa, Podul Mogoșoaiei, Lipscani) și referiri la viața culturală autohtonă (Misterele căsătoriei, Elena, Manoil, Catastrofa boierilor, Isachar, Grigore Vodă, pictorul Aman, reprezentația la Teatrul Național a piesei Fiamina...). Dar afirmația lui D. Bălăeț
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
Bossel, Băneasa, Podul Mogoșoaiei, Lipscani) și referiri la viața culturală autohtonă (Misterele căsătoriei, Elena, Manoil, Catastrofa boierilor, Isachar, Grigore Vodă, pictorul Aman, reprezentația la Teatrul Național a piesei Fiamina...). Dar afirmația lui D. Bălăeț că ar fi vorba de "mediul bucureștean specific începutului celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, [...] cu discrepanțele specifice civilizației noastre din acel timp", rămîne fără acoperire. Căci, revenind la reperele topografice, nici unul din ele n-are, cît de cît, o "aură" a sa
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
celuloză răscoaptă a atîtor opere clasice nemuritoare și în care s-au cuibărit demult ploșnițele atacîndu-l noapte de noapte pe imprudentul locatar, ele apărînd dintre filele țepene unde se ascundeau vii, active, lacome și implacabile în căldura toridă a verilor bucureștene... * * * S. ședea pe scaunul lui înalt cu două trepte pe care se urcă atunci cînd are de scos vreun volum din etajele superioare ale bibliotecii. În ziua aceea ședea cu Analele în mînă anume pregătite. Și fiindcă era răcit, răgușise
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]