1,635 matches
-
buletinelor pasionaților de ornitologie (de un fel sau altul) și a mișcătoarelor bilete de „Grabnică însănătoșire“ sosite de la vechi cititori de-ai mei care au pescuit de pe undeva informația falsă că îmi petrec șase luni din an într-o mănăstire budistă și celelalte șase luni într-un sanatoriu de boli mintale. Totuși, sunt conștient că mândria unui necititor - sau, în cazul de față, mândria unui ex-consumator de cărți - e chiar mai agresivă decât mândria anumitor cititori avizi, așa încât am încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Nu zic că nu avem și noi la birou oameni de modă veche, dar tot nu-ți era dat să vezi pe-acolo asemenea ritual. Dincolo de draperie era liniște și pace, dar mirosul apăsător de tămîie Îți sugera moarte. Preotul budist citea textul sfînt cu glas monoton. Pe fiecare dintre cele patru coroane scria „Asociația Yamato”. Înmormîntarea părea oricum una dintre cele mai ieftine. În față, la stînga și dreapta capelei, se afla o estradă pentru cei care luau parte la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Nimic. N-am găsit nimic. — Oare asta nu îți transmite un mesaj? a întrebat Nicholas. —Ce mesaj? Să nu faci nimic. —Și să fiu concediată? Nu prea cred. —Cum scoți o gâscă dintr-o sticlă? —Ce gâscă? — E o idee budistă. O gâscă e prinsă într-o sticlă - cum o scoți de acolo? Cum a intrat acolo, pentru început? a întrebat Mitch. Nicholas a râs. —Nu contează. Așadar, cum o scoți? —Spargi sticla, a zis Mitch. Nicholas a dat din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
spun... la început... mi-am zis, oh, Doamne, e dusă, ce-am făcut! Dar campania ta e grozavă. Absolut grozavă. Mami e foarte fericită. Capitolul 43tc Capitolul 43" —Hei, Nicholas, am strigat din capătul holului. Mulțumesc pentru sfatul tău năstrușnic budist cu gâsca. M-a ajutat să obțin campania. M-am apropiat îndeajuns cât să-l văd îmbujorându-se de mândrie. — Chiar n-ai făcut nimic? — Nu chiar. Dar am făcut o mare chestie din a face aproape nimic. Oh, oau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
își dorește cu înfocare schimbarea. Durerea nu-și dorește întotdeauna să stea pe capul tău, durând tot timpul. După o oră sau cam așa ceva, am trecut într-o stare de imparțialitate autohipnotică, de imponderabilitate: îmi amintea vag de fazele furiei budiste prin care mi se întâmplă și mie să trec atunci când descopăr (sau când, contra unui preț piperat, mi se aduce la cunoștință) un alt defect capital al Fiasco-ului. Pot să suport o farsă, mi-am spus eu, chiar dacă farsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fost un scriitor englez ce a prezentat într-o formă accesibilă o serie de informații din domeniul spiritualității orientale, printre altele vorbind și despre călătoriile astrale într-o manieră indită, bine integrată și structurată din punct de vedere al filosofiei budiste. Carte de referință: “Universuri tainice Inițieri ” (a se vedea bibliografia). BENEFICIILE CE POT FI OBȚINUTE PRIN PRACTICAREA DECORPORALIZĂRII CONȚTIENTE Călătoriile astrale trezesc în sufletul celor perseverenți un sentiment puternic de satisfacție ce apare ca urmare a depășirii unei bariere ridicate
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
Avea o religie proprie, făurită din împletirea budismului cu creștinismul ortodox. Când avea 25 de ani, tot Berlinul îi era la picioare și se credea atotputernic, nu mai intra pe nici o ușă, atât de mare îi era aureola. Un preot budist care îi devenise îndrumător spiritual i-a spus atunci că tot succesul e relativ, deoarece omul nu este decât o furnică în fața infinitului, și această învățătură l-a făcut pe Sergiu mai puțin vanitos. Eu îl tachinam spunându-i că
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
desăvâr șită, care nu fac nici un gest nelalocul lui, com por ta mentul e ca un strat de flori plivit de buruieni, acolo totul are rostul 101 lui, nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Vezi apoi câte un templu budist pe lângă care nu poți trece fără să te prosternezi în fața făpturii zeiești care îți surâde, parcă spunându-ți: „Nu te necăji, totul e tre cător.“ Vrei în Egipt? Stai cu gura căscată în fața giganticelor vestigii, între bându-te ce mâini
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Avea o religie proprie, făurită din împletirea budismului cu creștinismul ortodox. Când avea 25 de ani, tot Berlinul îi era la picioare și se credea atotputernic, nu mai intra pe nici o ușă, atât de mare îi era aureola. Un preot budist care îi devenise îndrumător spiritual i-a spus atunci că tot succesul e relativ, deoarece omul nu este decât o furnică în fața infinitului, și această învățătură l-a făcut pe Sergiu mai puțin vanitos. Eu îl tachinam spunându-i că
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
tețe desăvâr șită, care nu fac nici un gest nelalocul lui, com por ta mentul e ca un strat de flori plivit de buruieni, acolo totul are rostul lui, nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Vezi apoi câte un templu budist pe lângă care nu poți trece fără să te prosternezi în fața făpturii zeiești care îți surâde, parcă spunându-ți: „Nu te necăji, totul e tre cător.“ Vrei în Egipt? Stai cu gura căscată în fața giganticelor vestigii, între bându-te ce mâini
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ne duce pe o altă cărare, care ajunge la Grădina Păcii și Longevității. Este prima oară când văd arbori pippala adevărați. Sunt gigantici și frunzele lor sunt la fel de verzi ca iarba crudă. Am mai văzut poze cu ei în manuscrisele budiste și în frescele templelor. Sunt considerați simbolul lui Buddha și sunt rari. Aici, asemenea copaci, bătrâni de sute de ani, sunt peste tot. Frunzele lor coboară până la pământ ca niște draperii verzi. În grădină sunt aranjate pietre mari, frumoase, formând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
adormit. Îmi șterg transpirația, dar rămân în poziție de plecăciune, pentru orice eventualitate. Ochii mei privesc dintr-un colț în celălalt. Templul e plin cu zeități de toate soiurile. Pe lângă zeul manciurian oficial, care se numește Shaman, există zei taoști, budiști și zeul popular chinez, Kuan Kong. — A fost odată un prinț care în timpul rugăciunii a descoperit că armăsarul din argilă al zeului chinez transpira, vorbește pe neașteptate călugărul, de parcă m-ar fi spionat tot timpul. Prințul a ajuns la concluzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a devenit o figură importantă pentru credincioșii din Orașul Interzis. — De ce fiecare zeu stă în propria-i cabină? îl întreb eu. — Deoarece merită atenție pentru ceea ce sunt, răspunde călugărul. De exemplu, venerabilul Tsongkapa a fost părintele fondator al Sectei Galbene budiste. Este cel care stă pe un jilț de aur pe peretele acela, împreună cu o sută de exemplare mai mici ale lui însuși. La picioarele sale e o sutra budistă în manciuriană. Privirea mea se îndreaptă spre capătul îndepărtat al sălii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
De exemplu, venerabilul Tsongkapa a fost părintele fondator al Sectei Galbene budiste. Este cel care stă pe un jilț de aur pe peretele acela, împreună cu o sută de exemplare mai mici ale lui însuși. La picioarele sale e o sutra budistă în manciuriană. Privirea mea se îndreaptă spre capătul îndepărtat al sălii, unde este expusă o pictură verticală din mătase. E portretul împăratului Chien Lung într-o robă budistă. Îl întreb pe călugăr dacă Chien Lung, bunicul meu prin alianță, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
exemplare mai mici ale lui însuși. La picioarele sale e o sutra budistă în manciuriană. Privirea mea se îndreaptă spre capătul îndepărtat al sălii, unde este expusă o pictură verticală din mătase. E portretul împăratului Chien Lung într-o robă budistă. Îl întreb pe călugăr dacă Chien Lung, bunicul meu prin alianță, a fost credincios. Călugărul mă informează că acesta era nu numai un budist fervent, ci și un adept al religiei Mee Tsung, care inițial a fost o ramură a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
făcut din lemn roșu și e sculptat cu bujori, vinete, roșii, banane și cireșe, care sugerează organele sexuale bărbătești și femeiești. Draperiile sunt albe și parfumate. Pereții laterali au rafturi încastrate pe care sunt expuse sculpturi în miniatură, majoritatea zeități budiste în toiul împerecherii. Acțiunea este înfățișată măestrit, iar pozele sunt elegante. Femeile stau deasupra bărbaților în poziții de meditație. Ochii amanților sunt fie doar pe jumătate deschiși, fie închiși. Între membrii fiecărui cuplu sunt așezate farfurii cu câte un bujor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a fi obsedată de ideea vieții de după moarte, punându-și toate speranțele în viața următoare. Eunucii vorbesc despre revenirea ca „bărbați întregi“, în vreme ce concubinele abia așteaptă să aibă propriii lor soți și copii. Viața de apoi face parte din studiile budiste ale lui Nuharoo. E o cunoscătoare în privința a ceea ce ni se va întâmpla după moarte. Ea spune că după ce va ajunge pe tărâmul de dincolo, fiecare persoană va fi interogată și judecată. Cei ale căror vieți au fost pătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de lotus, care reprezintă pacea; peștișori aurii pentru echilibru și grație; și, în sfârșit, insert simbolul de la pg 172 (v. p. 140 șpalt) , care înseamnă „infinit“. De la piept până la genunchi, e înfășurată într-o foiță de aur tipărită cu scripturi budiste. Pe pieptul Majestății Sale a fost pusă o oglindă cât palma. Se zice că ea protejează mortul de la a fi tulburat de fantomele rele: oglinda reflectă imaginea fantomelor și, deoarece majoritatea acestora habar nu au cum arată, ele se așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
maximum, entuziasmat și înspăimântat în același timp. În loc să mă salute pe mine dimineața, el îmi salută pântecul: — Bună dimineața, Tânăra Voastră Majestate. Solemn, face o plecăciune adâncă: Ce pot să vă aduc la micul dejun? Mă apuc să studiez manuscrise budiste. Mă rog ca pruncul meu să fie mulțumit și fericit înăuntrul meu. Mă rog ca dezvoltarea să nu-i fie tulburată de coșmarurile mele. Chiar dacă voi face o fată, tot am să mă simt fericită și binecuvântată. Diminețile stau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ca dezvoltarea să nu-i fie tulburată de coșmarurile mele. Chiar dacă voi face o fată, tot am să mă simt fericită și binecuvântată. Diminețile stau în camera scăldată de soare și citesc. După-amiaza îmi exersez caligrafia, parte a unui antrenament budist de cultivare a echilibrului și armoniei. Încep treptat să simt revenirea liniștii. De vreme ce eu am captat atenția Majestății Sale, el a vizitat-o pe Nuharoo doar de două ori. O dată - cu prilejul morții doamnei Jin. Apoi, după înmormântare, el s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
tatăl meu în Wuhu, atunci când câmpurile de primăvară au dispărut peste noapte. Nuharoo reușește să afișeze zâmbete superbe în public, însă bârfele eunucilor și ale doamnelor ei de onoare dezvăluie că este nefericită. Se adâncește tot mai mult în credința budistă și vizitează temple de trei ori pe zi, ca să psalmodieze cu maestrul ei. Împăratul Hsien Feng mă sfătuiește „să nu mă uit la oameni prin gaura acului de cusut“. Însă instinctul îmi spune să nu iau în joacă gelozia ascunsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în vârstă ale bunicului lui Tung Chih, Tao Kuang. Mi le amintesc bine pe aceste femei decrepite din Palatul Seninătății Binevoitoare. An-te-hai îmi zice: — Ar trebui să considerați prezența lor o onoare, doamnă. Ele se aventurează rareori în public, căci budiștii trebuie să cultive solitudinea. Doamnele sosesc în grupuri, îmbrăcate în bumbac subțire, de culoarea pământului. Cutiile lor de cadouri nu sunt roșii, ci galbene, împachetate în frunze uscate. Mai târziu voi descoperi că toate conțin același lucru, o statuetă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de fericire. În perioada lunilor în care împăratul Hsien Feng și cu mine pierduserăm șirul zilelor, Nuharoo devenise precum o fantomă ambulantă. Chipul ei trebuie să fi avut, cu siguranță, culoarea razelor de lună și trebuie să fi psalmodiat rugăciuni budiste ca să adoarmă. Gelozia ei s-a potolit acum, că nu mai sunt în grațiile împăratului și am devenit o concubină la fel ca și ea. Îi fac complimente lui Nuharoo pentru frumusețea și norocul ei și o întreb dacă îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
plin de praf. Ne oprim peste noapte într-un sat și mă întâlnesc cu Nuharoo. Sunt suprinsă de felul în care e îmbrăcată. Arată de parcă se duce la o petrecere. Roba ei e confecționată din satin auriu brodat cu simboluri budiste. Cât a ținut călătoria, Nuharoo a purtat aceeași robă. Mi-a luat ceva timp să-mi dau seama că era mai mult decât înspăimântată. „În caz că suntem atacați, mi-a spus ea, vreau să fiu sigură că voi intra în viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
miracol. E greu să te pui cu Nuharoo când îi intră ceva în cap. Tot ce reușesc să fac este să-l pun pe An-te-hai să-l strecoare pe Tung Chih la căpătâiul tatălui său atunci când Nuharoo se duce cu budiștii să psalmodieze sau se bucură de momentul de operă de la vremea ceaiului, de care s-a ocupat Su Shun și care se desfășoară în apartamentul lui Nuharoo. Spre dezamăgirea mea, Tung Chih nu vrea să fie cu tatăl său. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]