934 matches
-
erau întoarse în afară și galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinți vizibili, ca niște așchii de os. Omul, a cărui vârstă desigur înaintată rămânea totuși incertă, zâmbea cu cei doi dinți, clipind rar și moale, întocmai ca bufnițele supărate de o lumină bruscă, dar privind întrebător și vădit contrariat. - Unchiul Costache? îndrăzni să deschidă gura tânărul, peurmă, intimidat, refăcu întrebarea: Aici șade domnul Constantin Giurgiuveanu? Bătrânul clipi din ochi, ca și când n-ar fi înțeles întrebarea, mișcă buzele, dar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
analiză critic-constructivă a schimbării globale, având șansa construirii unei teorii proprii a tranziției. Doar o examinare critică a opțiunilor asupra direcțiilor și strategiilor tranziției oferă sociologiei șansa construirii unei teorii proprii a societăților în tranziție. Observația bătrânului Hegel este actuală: „Bufnița Minervei (simbolul gândirii reflexive) se ridică în amurg”. În prezent, sociologia nu este pregătită să se pronunțe într-un mod global, integrat asupra procesului tranziției și a opțiunilor sale, ci mai degrabă să ridice întrebări critice, să stimuleze explorarea alternativelor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Gramatica Ortodoxiei Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Am primit prin poștă, în urmă cu un an, un volum intitulat Bufnița din dărâmături, de al cărui autor nu apucasem să aud până atunci - în pofida faptului că interesul meu pentru vocile tinerilor din generația lui a fost mereu cât se poate de viu. Titlul cărții nu mă făcea săi bănuiesc conținutul, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Grand Rapids, 2005. Milbank, John, The Word Made Strange. Theology, Language, Culture, Blackwell, Oxford, 1997. Milbank, John, Theology and Social Theory: Beyond Secular Reason, Blackwell, Oxford, 20052. Mühlenberg, E., Die Unendlichkeit Gottes bei Gregor von Nyssa, Göttingen, 1965. Neamțu, M. Bufnița din dărâmături. Insomnii teologice, Editura Anastasia, București, 2005. Neamțu, Mihail, „Between the Gospel and the Nation: Dumitru Stăniloae’s Ethno-Theology”, Archaeus. Studies in the History of Religions X (2006) 3, pp. 9-46. Neamțu, Mihail, „Liturghia Bisericii: sinteză eshatologică”, prefață la
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
un „pisicâine” etc.; ne întâmpină apoi o galerie de inși curioși, ca prietenul tatălui lui vasilescu, care în vacanță la mare se joacă cu mingea pe plajă, sau ca el midoff, gogo zagora, v. înnopteanu, (însoțit pretutindeni de „delicata lui bufniță blondă, înțelepciunea însăși făcută trup”), ca eseistul i. negoescu sau dr. cabalu 364. Toți aceștia au preocupări intelectuale, discută despre teoriile unor gânditori celebri (psihologul experimental Gustav Theodor Fechner, Georg Cristoph Lichtenberg, John Ruskin) sau despre operele unor artiști renumiți
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
tom complicat cu minunății despre evul mediu - și pete de cerneală pe degete, de mult ce-și scoate notițe). mopete din poemul pe care îl scrie el însuși și face închipuirile lui despre dânsul și crede că este independent - însă bufnițe - semne ale rațiunii - îl pândesc pe propria lui frunte, pentru că ele știu că el este doar o creație care depinde de orice măruntă aberație a lui mopete, când vrea să se încrunte fără motiv, și îl uită. mopete s-a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
imprudent: „Călător nenorocit, Fugi de-acele căi pocite...” Un tablou mai substanțial nocturn aflăm În Noaptea Sfîntului Andrii din ciclul Mărgăritarele. Descoperim un Bolintineanu mai puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii urlă cu ochii ațintiți la lună, cîmpul geme, arama rece din turn bate miezul nopții... Strigoimea, sub ochiul marelui Satan, Încinge o horă lingă turnul creștinesc. Din morminte ies sufletele blestemate: „Acum, iată, pe mormînturi, Clătinați, bătuți de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dăduse nicio atenție la venire îi erau complet necunoscute. Stâlpii de lumină arătau un bulevard larg, fără sfârșit. De o parte și de alta, blocuri înalte, identice, când și când câte o fereastră luminată care o privea cu ochi de bufniță. Trotuarele erau pustii, nu aveai pe cine întreba, asta în situația în care chiar ai fi știut ce anume să întrebi. Porni la întâmplare, strângându-și jacheta în jurul trupului. Abia la primul colț văzu mașina lui, însoțind-o, în ritmul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ce trăi... sunt oameni necăjiți... — Zău, cârtiță ? N-au din ce trăi... Și, dacă toți care n-au din ce trăi fac ca stârpitura asta, noi din ce-am mai trăi, boșorogule ? Nu te mai uita la mine ca o bufniță beată și taci dracului din gură... Iar tu spune-i soru-tii să te care de-aici. ăsta e locul meu. Aicea numai eu n-am din ce trăi. Eu și oamenii mei... N-ai decât să n-ai din ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
înjurătură cu blocul ? Poftim înjurătura ! — Chiar așa, își aminti Maca. Tocmai ce-mi lipsea. Asta ar fi, cum s-ar zice, ziua a șasea. — D-apoi vezi, spuse bărbatul, întinzând mâna. Motanul negru i se înfoie pe umăr, ca o bufniță. — Nu mai am nicio țigară, spuse Maca. Ți le-am dat pe toate. De ce simt toți nevoia să-mi ceară o țigară ? — Dacă nu mai ai, îți dau eu. Da’ mai caută-te... Își duse totuși mâna la buzunarul de la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vedea încă-nevăzutul, de la zeița care nu este doar polymetis, ci și glaukopis. Glaukos înseamnă "strălucitor", așa cum, de pildă, strălucitoare sânt marea, astrele și luna. Privirea (ops), ochiul Atenei este glaukos, este das glänzend-leuchtende Auge, este "ochiul ce luminează strălucind", iar bufnița, glaux, este emblema Atenei tocmai pentru că ochiul ei incandescent poate străpunge noaptea "făcînd vizibil ceea ce altminteri este invizibil"4. Atena polymetis, "sfătuitoarea în varii ocazii", al cărei sfat presupune cunoașterea ce se bazează pe privirea-prealabilă, este deopotrivă glaukopis, dotată cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se găsesc: rața sălbatică (Anas platyhyncos), gâsca sălbatică (Anser anser), lișița (Tilica atro), barza (Ciocania ciocania
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cât se poate de evident, imaginea grădinii zoologice reflectă, de altfel, imaginea Rusiei întregi lipsite de libertate în perioada stalinistă. Comentariile lui Kostoglotov în fața inscripțiilor prin care sunt prezentate animalele din cuști sunt revelatoare pentru experiența sa de fost deținut: "Bufnițele albe suportă greu privarea de libertate". Deci, o știu! Și, totuși, le întemnițează! "Viața porcului spinos se desfășoară noaptea". Las'că știm noi: te cheamă la nouă jumate seara și nu-ți dă drumul decât la patru dimineața 219. "Bursucul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
detaliu atestă, în concepția criticului francez, și o adevărată "febră de realism"332 manifestată de Soljenițîn. Diferența de percepție dintre Rusanov și Kostoglotov devine și mai clară atunci când privirea lor se îndreaptă spre același "obiect". Astfel, pentru Rusanov, Șulubin este "Bufnița", "cu ochi răuvoitori, umflați", "huhurezul acela nesuferit", în timp ce pentru Kostoglotov interesantă la el este tocmai "fața asta atât de deosebită". Statutul de obiect al focalizării pentru cele două personaje aflate la poli opuși subliniază și faptul că Șulubin este plasat
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
jucător. Acesta trebuie să aibă un cartonaș cu numele unui organism de care are nevoie pentru a trăi organismul de pe propriul său cartonaș. Fiecare jucător trebuie să încerce să-și găsească locul într-unul din lanțurile care se formează. Exemplu: bufniță - șoarece - grâu lup - iepure varză 4) Un tablou Împărțiți în echipe, copiii adună timp de 5 minute, diverse obiecte din natură pe care le găsesc pe jos. Li se amintește că nu vor rupe crengi, frunze, flori. Conducătorul acordă alte
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
fără a trezi foșnetul frunzelor și trosnetul crengilor. Sunt adulmecați de urși și lupi, care pândesc, răbdători. Mârtani sălbatici și râși perfizi dau târcoale cocoșilor de munte cocoțați în arbori. Jderi râvnesc la pârși care țopăie pe crengi. Din scorburi, bufnițe ochesc cu agerimea lor spre hârciogi speriați. Ferocitatea răzbate în natură din întunecimea adâncurilor. Din păduri se aude zgomotul surd și prelungit de oase zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor flămânde. Ajunși în desișuri, găsim colți de mistreți, oglindiți în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
hulub (2); înălțare (2); de înger (2); mașină (2); mînă (2); de pasăre (2); rîndunică (2); sprijin (2); văzduh (2); visător (2); de vultur (2); -; aerodinamic; albină; anexă; arbitru; aripă; aripioară; aviator; de avion; ban; barză; boacă; bolnavă; brațul păsării; bufniță; caldă; carne; cădere; căldură; cîntă; cîrd; claviculă; clătită; cocoș; copil; corp; curcan; de curcan; defect; dorință; emoție; facultate; far; fermecată; de fier; fluturaș; fraged; fragilă; frică; friptă; friptură; frînt; frumoase; frunză; fulg; fulgi; gene; grătar; grijă; gripă; hrană; încredere; îngeraș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); călătorie(2); cip-cirip(2); copilărie(2); creangă(2); dimineața (2); firavă(2); furculiță (2); gingașă(2); liber(2); păsărele(2); puritate(2); toamnă(2); țările calde(2); V (2); zbura(2); Andreea; aprig; aripă; atmosferă; balcon; barză; blîndețe; bogat; bufnița; bufniță; bun; bunătate; cald; casă; cărți; cioară; cioc; cîrîit; codru; copii; corb; cu nuci de cocos; cunoaștere; curată; delicat; delicate; delicatețe; dezgust; drăgălaș; drăgălășenie; drăguță; durabil; eleganță; Eminescu; familie; fasole; finețe; finuță; firav; firimituri; floare; fluture; fragilă; fragilitate; frumușică; gard
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
călătorie(2); cip-cirip(2); copilărie(2); creangă(2); dimineața (2); firavă(2); furculiță (2); gingașă(2); liber(2); păsărele(2); puritate(2); toamnă(2); țările calde(2); V (2); zbura(2); Andreea; aprig; aripă; atmosferă; balcon; barză; blîndețe; bogat; bufnița; bufniță; bun; bunătate; cald; casă; cărți; cioară; cioc; cîrîit; codru; copii; corb; cu nuci de cocos; cunoaștere; curată; delicat; delicate; delicatețe; dezgust; drăgălaș; drăgălășenie; drăguță; durabil; eleganță; Eminescu; familie; fasole; finețe; finuță; firav; firimituri; floare; fluture; fragilă; fragilitate; frumușică; gard; gălăgie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spre bucătărie) Pînă mă-ntorc, dați-i drumul cu o mînă moartă. (lumina se mută în sufragerie; se deschide ușa și intră Val) Val: (pare că a băut ceva mai mult după mers; e amuzat) Bau-bau! Da' ce stați ca bufnițele, pe întuneric?! Irina: (îmbrățișîndu-l) Val! Val: Nici o grijă, iubito, te iubesc. Asta voiai știi, nu? Irina: Da' unde Dumnezeu ai stat atîta?! Val: Am stat mult? (rîde) Maria: Noi stăm ca pe ace și dumnealui rîde! "Am stat mult?" Val
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
este imaginea ornitomorfică a sufletului care rătăcește tot în Lumea aceasta, în moartea aparentă sau după moartea reală până la trecerea în Lumea cealaltă".238 Aceste "păsări mitice" au fost grupate în două categorii: păsările mesagere care anunță moartea (corbul, cucul, bufnița) și păsări care reprezintă diverse aspecte ale sufletului mortului (păsări reale columbeii, porumbeii, sau fantastice Pasărea Măiastră, Pajura). În mitologia morții, pasărea-suflet are multiple semnificații: alter ego al sufletului, apotropeu al mormântului, trofeu asupra morții, emblemă funerară, ornament somptuar, prăjitura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un câne. Ea când merge cu pădurarul prin pădure, cârâie și arată unde e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua) care anunță nenorocirea sau moartea, dar și vremea ploioasă sau vremea roditoare. Pasăre nocturnă, bufnița simbolizează înțelepciunea, reflecția, știința, misterul, moartea 274: "Cucoveaua e din vadană. Traia cu un om și el o bătea, că tot în urma lui îmbla
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua) care anunță nenorocirea sau moartea, dar și vremea ploioasă sau vremea roditoare. Pasăre nocturnă, bufnița simbolizează înțelepciunea, reflecția, știința, misterul, moartea 274: "Cucoveaua e din vadană. Traia cu un om și el o bătea, că tot în urma lui îmbla și-l temea. Bătând-o el așa, ea striga "vau! vau!" Și Dumnezeu a prefăcut-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
teroare și, pentru unii dintre ei, de a asupraviețui. Tatăl meu mi-a spus că una dintre cele mai impresionante poezii ale lui Nechifor Crainic, era “ Unde sunt cei ce nu mai sunt? , care se încheie cu versurile: “Intrebat- am bufnița cu ochiul sferic, Oarba care vede-n întuneric Tainele necuprinse de cuvânt: Unde sunt cei care nu mai sunt? Zis-a bufnița: Când va cădea Marele-ntuneric, vei vedea”148 sau “Pictez icoane noi de sfinți ce vor să vie
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
lui Nechifor Crainic, era “ Unde sunt cei ce nu mai sunt? , care se încheie cu versurile: “Intrebat- am bufnița cu ochiul sferic, Oarba care vede-n întuneric Tainele necuprinse de cuvânt: Unde sunt cei care nu mai sunt? Zis-a bufnița: Când va cădea Marele-ntuneric, vei vedea”148 sau “Pictez icoane noi de sfinți ce vor să vie Izbesc în stâncile fierbinți și-aștept o nouă apă vie” 149 Nichifor Crainic, care era și un mare orator, ținea lecții de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]