7,603 matches
-
am trezit și eu din somnul ce m-a furat în hurducăiala căruței. La ferestrele caselor pe lângă care treceam, a început să se aprindă becurile. Aici nu mai era ca la țară, iluminarea cu lampa cu petrol și fitil din bumbac. Prin curți se auzeau câinii lătrând, simțind prezența cățelei noastre, care s-a vârât cu coada între picioare sub căruță,mergând în ritmul cailor. Când am ajuns la Obor care se afla în centrul Constanței, se luminase bine. Tata s-
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
ochiul, îmi dădea un coșuleț și eu alergam să strâng ouăle din cuibare, în cotcodăcitul găinilor mândre de isprava lor. Mai târziu, când soarele sorbea roua dimineții, cu șorțul bunicii prins în brâu, trăgeam o raită prin grădină și strângeam bumbacul alb din capsulele deschise, apoi adunam într-o strachină din lut ars, roșii și castraveciori proaspeți, pentru masă. Înainte de ora prânzului mai trăgeam o fugă până la cișmea să aduc apă rece pentru masă. În drum, mă opream la baba Iana
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
sfârșit tragic, în natură. În Turkmenistan am văzut un șarpe gri-vînăt lung de câtiva metri, ce traversa autostrada. Dimensiunile lui m-au îngrozit. Ajuns la parapet s-a ridicat asemenea unei cîrje prelingându-se apoi ca apa în cultura de bumbac. În altă zi, întorcându-ne de la un ștrand am văzut în mijlocul șoselei, față în față, doua cobre unduindu-și amenințătoare corpul, cu gâtul umflat, având capetele ca o cagulă cu ochelari. Chiar de curând, am avut un vis în care
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
în acea vreme, respectiv opincile, se țeseau obiele specifice, în culori diferite, așa zise obiele pestrițe. După cum spune Alexandru MOISI în Monografia comunei Coronini, citat; ,,Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negri, încingându-se cu brăciri mult împodobite cu ciucuri de diferite culori. Bărbații se încing cu cureauă, brăciri sau chimir. Iarna poartă cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă în sus obielele negre cu alb
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
decât esofagul, permițând mâncării și acidului să alunece spre gât. Când stați întinși pe stânga, stomacul este mai jos decât esofagul și gravitația lucrează în favoarea dumneavoastră. 5. Cum să nu vă mai curgă sânge din nas. Puneți o bucățică de bumbac pe gingia de sus, sub vârful buzei, si apăsați cu putere pe bucată de material. "Sângele provine în special din partea anterioară a septului. Apăsând aici, veți opri sângerarea", apreciază medicii. 6. Cum să scăpați de amețeala. Ați băut câteva pahare
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+9): DE MĂRŢIŞOR... DE LA LELEA SAFTA REDIVIVUS! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345582_a_346911]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > ABE ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Abe ! În pânza mlaștinilor de pe plantații De bumbac, de in, de tutun, de cânepă Lacrima unei răni neînchise Aprinde făclii de papură Pentru a nu bâjbâi cale Presărată cu mii de morți La Vicksburg pe Mississippi La Fort Sumer, la Richmond La Appomatox, pe văile Aleganilor Appalachilor, la
ABE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352136_a_353465]
-
amintire, pe firul gândului, până în “Grădina cu pruni: Parcă mă văd cum alergam desculță / Prin iarba-nrourată ce-mi răcorea piciorul! / Eram pe-atunci decât o copiliță / Ce nu știa ce-i grija și ce-i dorul. / În cămășuța de bumbac ‘nălbit / Ce mi-o strângeam pe lângă trupul crud, / Mă așezam pe-un bulgăr înverzit, / Grădina fremătând să o aud”. Alături de imaginea copilei alergând printre pomii înfloriți, poeta vede și chipul mamei care-i cânta cu un glas neasemuit. Dorul “de
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
noi, oamenii, nu suntem, dar ajungem păpuși. Nu cred, sunt sigur! Păpușile nu se fac din material tare, din oțel, din beton, ci din ceară, din gelatină,din cârpe, din câlți, din plastic, din cauciuc,din lemn, din lână, din bumbac. Dacă nu suntem îndeajuns de moi, suntem frământați de către malaxoarele guvernării, până devenim cocă, aluat, frișcă. Suntem fragile și manevrabile, ascultătoare și tăcute. Păpușarii, sforarii, panglicarii ne joacă pe degete, ne pupă precum pupăza,ne alăptează ca pe niște papă-lapte
PĂPUŞI de JANET NICĂ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356008_a_357337]
-
mult pe o așa marfă îndoielnică. Ahmed s-ar fi târguit și el, nu încape vorbă, însă cu cine să te târguiești dacă pe o așa caniculă nu vezi țipenie de turist? Doar localnici în sandale, qandrissi ori djellaba din bumbac și cămăși din pânză deschise la culoare. Plictisit de moarte, copilul începu să-i urmărească cu privirea. Printre motoretele ce treceau încontinuu pe drumul plin de colb, un vlăjgan trăgea după el căruț încărcat cu tablă, doi copii se certau
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
țineau în apropierea orașelor porturi la Dunăre . Mărturii foto documentare arată că la bazarul de la Sililistra se comercilizau diferite produse finite sau în diferite faze de lucru( piese de port, țesături, etc. ) Abaua, alageaua (matasea învărgată - citul )pânză orientala de bumbac în vergi, cu ornamente în textura ,bazeaua sau demicotonul, atlazul, taftaua (genfes sau ghizie - bumbac sau mătase era procurata de la Mosul -Asia Mică - , gazul -muselina de la la Brusa în secolul XIX , fota -material în dungi - toate acestea fiind erau materiile
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
Sililistra se comercilizau diferite produse finite sau în diferite faze de lucru( piese de port, țesături, etc. ) Abaua, alageaua (matasea învărgată - citul )pânză orientala de bumbac în vergi, cu ornamente în textura ,bazeaua sau demicotonul, atlazul, taftaua (genfes sau ghizie - bumbac sau mătase era procurata de la Mosul -Asia Mică - , gazul -muselina de la la Brusa în secolul XIX , fota -material în dungi - toate acestea fiind erau materiile predilecte ale otomanilor, care le-au folosit și insulari la vestimentația lor . De asemenea covorul
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
minunatul nostru ghid prin lumea broderiei - și nu oricine stăpânește tehnica originală pentru a ajunge la nivelul superior al creației; cele mai multe lucrătoare știu cum s-o facă, dar unele... doar improvizează.” La început, broderia se lucra pe o pânză de bumbac, mai groasă, produsă la nivel local, apoi pe o țesătură din import, subțire numită „hases” și fir de bumbac - „bakaris”. Mai târziu, firul folosit pentru brodat a fost din mătase. Distinsa doamnă Maria ne-a prezentat uneltele folosite în broderie
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
creației; cele mai multe lucrătoare știu cum s-o facă, dar unele... doar improvizează.” La început, broderia se lucra pe o pânză de bumbac, mai groasă, produsă la nivel local, apoi pe o țesătură din import, subțire numită „hases” și fir de bumbac - „bakaris”. Mai târziu, firul folosit pentru brodat a fost din mătase. Distinsa doamnă Maria ne-a prezentat uneltele folosite în broderie - o pernuță pe care este fixată o placă din lemn, de 20x30 centimetri, câteva bolduri (ace) speciale pentru prinderea
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
prepară? Mâncarea tradițională a maorilor se numește „hangi” și se pregătește în decursul unei ceremonii foarte îndelungate. Se sapă niște gropi în pământ, în care se pun pietre încinse, iar mâncarea se pune acolo în tăvi, acoperită cu prosoape de bumbac îmbibate în apă, lăsându-se să se prepare în aburi și căldura emanată de pietre. Se gătesc diferite sortimente de carne, îndeosebi porc, pui, miel și legume, cum ar fi dovleac, kumara (un fel de cartof dulce), morcovi, ceapă, varză
AM INVATAT DE LA NOUZEELANDEZI VALOAREA RELATIILOR UMANE BAZATE PE INCREDERE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356780_a_358109]
-
fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt model de catrință este țesută din lână de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal are rânduri de flori geometrizate
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
albă, altiță cu șiruri de flori negeometrizate, mai ales trandafiri în culori vii: roșu, maro, negru, albastru. Catrința este asemenea celei din costumul femeilor. Costumul bărbătesc este format din pălărie cu pană de fazan, cămașă pe pânză de casă de bumbac, albă, la gât cu ciupag (guler sub forma unei bentițe înalte) pe care se află flori negeometrizate, cusute cu mătase care nu se decolorează, cu nuanțe de maro și frunzele cu nuanță de verde și mov. Cămașa despicată un pic
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
am povestit au trăit și ele momentele nostre de încântare și de bucurie. Timpul a trecut, am terminat școala profesională, ne-am angajat ca muncitoare în fabrici, Angela și Pușa la Buzău la Filatură, eu la București la țesătoria de bumbac Aurora, Rodica la Pașcani. Corespondam între noi și la un moment dat primesc o scrisoare de la Angela. Pe o coală albă,(o am și acum) autograful lui Adrian Păunescu pe care ea l-a copiat și ni l-a trimis
CENACLUL FLACĂRA LA MĂGURA BUZĂULUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355615_a_356944]
-
păsări exotice adus din însorita Brazilie cu ani în urmă, la insistențele Leei și în care nu de puține ori își petrecuseră ore întregi, îmbrățișați, legănați de pasiunea și amintirile lor. Acum zăcea golit de gânduri, sentimente în culcușul de bumbac intens colorat, cu brațele și picioarele atârnate caraghios, asemeni unei păpuși bizare de cârpă. Asculta scâncetul valurilor ce se spărgeau de stâncile încremenite la câțiva pași de casa lui și o nouă dorință se alătură cuminte și irealizabilă, celei cu
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
a îngerului. Fiecare poem povestind ceva aduce în text condiția umană, astfel că la nivelul întregii cărți sunt colectate stările umanului cu relevanță pentru existența adesea nostalgică, insistând asupra tristeții cu sugestii metafizice. “Via Dolorosa” spune: “Despre cum / A înflorit bumbacul / Cântă trubadurii ferecați în cușca bestiei / Cu sângele-n spumă. Arena de luptă este tixită cu mame și / Cu prunci înfășați în flori de hârtie. / Poporul invocă din rărunchi și din buze / Dreptul la fericire. / Mai departe-i Păcatul.” Poemele
VIA DOLOROSA ,RECENZIE DE VICTOR STIR de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370848_a_372177]
-
colbul acela de pudră și ... jur că ești Eu în persoană, aia din vremea în care eram tânără, amorezată și fără minte destulă. Starul planetar abia acum simți un solz micuț și rece de teamă, alunecându-i pe sub cămașa de bumbac - vestimentație ecologică și la modă în vara aceea caniculară. Era aproape convinsă că țața obraznică i-ar fi putut citi, de ar fi vrut, în palmă, așa cum ea, Diva, își punea secretarea particulară să-i citească toate scrisorile sforăitoare, de
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
se remarcă print-o diversitate de produse: vase de ceramică, obiecte din lemn: butoaie din lemn de paltin, plosca tratată cu ceară de albine în interior și lac la exterior, covoare oltenești, confecționate din lână Țurcană 100%, cu urzeală de bumbac, toate în culori naturale: gri, bej, roșu, maro, bleu. Reprezentative pentru ceramica și artizanatul din Oltenia sunt și atelierul și casa familiei Paloș Ion și Paloș Mihaela, din localitatea Horezu. Domnul Paloș Ion a învățat meșteșugul olăritului de la socrii dumnealui
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
ci și în străinătate unde este câștigătoarea multor premii obținute la târguri și expoziții internaționale în America, Franța, Belgia, Germania, Austria, Ungaria, Olanda. Drugă Adrian, din Măneciu, județul Prahova, prezintă decorațiuni de interior alcătuite din tablouri realizate din fire de bumbac, colorate, asortate și așezate după o geometrie inspirată în mare parte și din simboluri: floarea vieții, ying și yang, spirala vieții, cornul abundenței, modele florale, labirinturi sau modele asimetrice (figuri geometrice combinate și asortate coloristic). Obiectele create de domnul Drugă
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
obiecte de îmbrăcăminte, lucrate în stiluri, materiale și culori felurite. Bogată și plină de semnificații este expoziția doamnei Nadu Antoneta din Bechet, județul Dolj, creator popular de covoare oltenești, țesute în război pe verticală și pe orizontală, din lână și bumbac, cu două fețe, cu motive florale, zoomorfe și antropomorfe. Lâna folosită este de culoare naturală sau vopsită cu extrase din plante și minerale, în general, predomină culorile vii, vesele. Modelele sunt luate de pe covoare foarte vechi, din zona de sud
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
a devenit învățătoare, nu a uitat meșteșugul țesutului și cusutului pe care l-a practicat în timpul liber, iar după 1990 l-a transformat într-o mică afacere de familie. Expune la târg fețe de masă, prosoape, sacoșe, din pânză de bumbac țesută în război, în cinci ițe, de culoare albă, cu motive tradiționale din zona Ardealului. Oproiu Ecaterina, meșter popular, din Breaza, județul Prahova, își dorește o întoarcere la obiectele de îmbrăcăminte tradiționale, fine și elegante, lucrate din fire naturale de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Autorului Unde retrasă înflorește menta sălbatică nopțile boreale devin curbe cum drumurile peste munți. Cu rotunde flăcări răsăritul se-aprinde sub genele apelor repezi, cascade în sărituri deschizând porți. Acolo trupul tău cu linii spirale se-mbracă-n rochii de bumbac vaporos și toamna privește ascunsă după culori. Ochii mei cu negru brodat în pupile, te visează-n ii de mătase cu florile albe ce-mi flurură-n brațe. Referință Bibliografică: Fluid și vaporos / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FLUID ŞI VAPOROS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370649_a_371978]