11,764 matches
-
utilității colective și frontiera lui Pareto. O serie de lucrări ulterioare au permis precizarea formei matematice și a conținutului ce trebuie să caracterizeze o asemenea funcție, dacă se dorește, grație acesteia, clasarea tuturor alegerilor posibile și definirea celei care maximizează bunăstarea colectivă, ca medie aritmetică ponderată a satisfacțiilor individuale. Printre contribuțiile aduse în acest sens, o reținem pe cea a lui John Harsatiyi (în 1955), care a enunțat o teoremă despre forma F.B.S., asemănătoare cu cea propusă de Bergson și Samuelson
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se măsoară satisfacțiile individuale prin cantități de bunuri, de servicii sau alte lucruri. Cu toate acestea, rămîn încă suficiente elemente esențiale pentru a pune în evidență limitele unei abordări în termeni de F.B.S. b) Imposibila definire a unei funcții a bunăstării sociale Dacă F.B.S. trebuie să fie o medie ponderată a utilităților individuale, cine va defini ponderea atribuită fiecărui individ și pe baza cărui criteriu? În lipsa unui răspuns obiectiv la această întrebare, teoria eco-nomică rămîne incapabilă să definească o soluție unică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ponderată a utilităților individuale, cine va defini ponderea atribuită fiecărui individ și pe baza cărui criteriu? În lipsa unui răspuns obiectiv la această întrebare, teoria eco-nomică rămîne incapabilă să definească o soluție unică și socialmente optimală de îndată ce se pune problema repartiției bunăstării. Teoremele lui Kemp, Ng și Parks implică de altfel faptul că conținutul teoretic necesar al F.B.S. este fie imposibil, fie inacceptabil. O F.B.S. democratică este imposibilă, dacă ea presupune indivizi capabili să dea o valoare cifrată nivelului lor de bunăstare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
bunăstării. Teoremele lui Kemp, Ng și Parks implică de altfel faptul că conținutul teoretic necesar al F.B.S. este fie imposibil, fie inacceptabil. O F.B.S. democratică este imposibilă, dacă ea presupune indivizi capabili să dea o valoare cifrată nivelului lor de bunăstare. Ea este inacceptabilă dacă nu ține cont decît de elemente cantitative, bunăstarea individuală nedepinzînd decît de acumularea de bunuri și servicii cuantificabile. Dar dacă este imposibil de măsurat și de comparat bunăstarea indivizilor, nici un calcul nu permite efectuarea unui oarecare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
conținutul teoretic necesar al F.B.S. este fie imposibil, fie inacceptabil. O F.B.S. democratică este imposibilă, dacă ea presupune indivizi capabili să dea o valoare cifrată nivelului lor de bunăstare. Ea este inacceptabilă dacă nu ține cont decît de elemente cantitative, bunăstarea individuală nedepinzînd decît de acumularea de bunuri și servicii cuantificabile. Dar dacă este imposibil de măsurat și de comparat bunăstarea indivizilor, nici un calcul nu permite efectuarea unui oarecare arbitraj și determinarea soluțiilor la problemele de repartiție. Singură funcția preferințelor unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să dea o valoare cifrată nivelului lor de bunăstare. Ea este inacceptabilă dacă nu ține cont decît de elemente cantitative, bunăstarea individuală nedepinzînd decît de acumularea de bunuri și servicii cuantificabile. Dar dacă este imposibil de măsurat și de comparat bunăstarea indivizilor, nici un calcul nu permite efectuarea unui oarecare arbitraj și determinarea soluțiilor la problemele de repartiție. Singură funcția preferințelor unui dictator permite tranșarea problemei și deschiderea către alegeri publice coerente. Dar această soluție este pe cît de posibilă, pe atît
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ales că procedura de alegere colectivă îndepărtează toate soluțiile ce nu sunt optimale, în sensul lui Pareto. Soluțiile ineficace trebuie într-adevăr unanim respinse, deoare-ce este oricînd posibil să le fie substituită o alegere care ameliorează satisfacția tuturor sau ameliorează bunăstarea unora fără să o afecteze pe a altora; Postulatul nr. 2: Absența dictaturii. Nici un individ și nici un grup de indivizi nu-și poate impune preferințele colectivității; Postulatul nr. 3: Tranzitivitatea alegerilor colective. Dacă societatea estimează că A>B și B
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un spațiu dat prezintă un avantaj competitiv față de alte zone și promovează, de cele mai multe ori cu succes, creșterea și dezvoltarea economică. Un complex industrial atrage capitalul, mînă de lucru calificată și tehnologii, dezvoltînd o productivitate a muncii ridicată și sporind bunăstarea socială, ridicînd veniturile celor implicați. Aceasta conduce la formarea spiritului antreprenorial, care asigură dezvoltarea pe termen lung. Districtul industrial presupune o dezvoltare locală bazată pe o rețea de activități economice specializate, implicînd un număr de firme aparținînd unei ramuri economice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dirijată poate înlătura, pe termen scurt, disparitățile economice teritoriale, dar ea conduce la privilegii artificiale, în special de natură politică, defavorizînd sectorul privat și pe cel public deopotrivă. Aceasta duce la dezvoltarea economiei paralele, sau subterane, și handicapează șansa creșterii bunăstării în viitor. Deficitele se acumulează, datoria publică crește, ceea ce reduce investițiile, reduce creșterea veniturilor, îngustează baza fiscală și ambalează inflația. Astfel, dirijismul bazat pe redistribuiri între persoane sau între comunități va conduce, pe termen lung, la opusul intențiilor inițiale, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
către servitute, Humanitas, București,1994; > Hayek Friedrich von, Constituția libertății, Institutul European Iași, 1996; > Hoanță Nicolae, Economie și finanțe publice, Polirom, Iași, 2000: > Holcombe Romdall, Public Sector Economics, Wadsworth Publishing Company, California, 1988; > Ișan Vasile, Cocriș Vasile, Sectorul public iluzia bunăstării generale, Ankarom Iași, 1998; > Keynes John Maynard, Teoria generală a utilizării mîinii de lucru, a dobînzii și a banilor, Publica, București, 2009; > Kolm Serge-Cristophe, Philosophie de l'économie, Seuil, Paris, 1986; > Krugman Paul, Întoarcerea economiei declinului și criza din 2008
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Mercantilism și democrație 160 4.1.1. Există o piață a votului? 161 4.1.2. Și totuși, democrația 162 4.1.2.1. De la homo oeconomicus la homo contractor sau de la utilitate la reducționism metodologic 163 4.2. Economia bunăstării și alegerilor colective 166 4.2.1. Deficiențele pieței 167 4.2.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă 167 4.2.1.2. Efectele externe (externalitățile) 168 4.2.1.3. Bunurile colective 170 4.2.1.4. Teoria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
2.1.2. Efectele externe (externalitățile) 168 4.2.1.3. Bunurile colective 170 4.2.1.4. Teoria optimului de rang secund 172 4.2.2. Imposibila definire a unui optim social 173 4.2.2.1 Problema repartiției bunăstării 173 4.2.2.2. Funcția bunăstării sociale 174 4.2.2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow și Sen 177 4.2.2.3.1. Teorema imposibilității a lui Arrow 178 4.2.2.3.2. Teorema imposibilității a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
4.2.1.3. Bunurile colective 170 4.2.1.4. Teoria optimului de rang secund 172 4.2.2. Imposibila definire a unui optim social 173 4.2.2.1 Problema repartiției bunăstării 173 4.2.2.2. Funcția bunăstării sociale 174 4.2.2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow și Sen 177 4.2.2.3.1. Teorema imposibilității a lui Arrow 178 4.2.2.3.2. Teorema imposibilității a Iui Sen 179 4.3. Teoria organizațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Von Hayek, Drumul către servitute, Humanitas, București, 1994. 20 John A. Rawls, A Theory of Justice, Harward University Press, 1971. 21 A.Downs, An Economic Theory of Democracy, Harper and Row, 1957. 22 Vasile Ișan, Vasile Cocriș, Sectorul public, Iluzia bunăstării generale, Ankaron, Iași, 1997. 23 V.Ișan, V.Cocriș. op. cit., p.130. 24 Yehudi Menuhin, "Les Echos", 14 dec. 1998. 25 Maurice Duverger, Finances publiques, P.U.F. , Paris, 1978. 26 D.I.Trotman-Dickenson, Economics of the Public Sectors, Macmillan, 1996
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
des activités publiques", în Recherches économiques et sociales, nr. 13-14, 1985. 32 "Science administrative, management public et analyse des politiques publiques", in Revue française d'administration publique, nr. 24, 1982. 33 Preluat din V.Ișan, V.Cocriș, Sectorul public. Iluzia bunăstării generale, Ed. Ankarom, Iași, 1998, p. 144. 34 W.E.Oates, Fiscal Federalism, New York, Harcourt Brace Jovanovich, 1972. 35 Alecu Russo, Cîntarea României, Bucovina, Iași, 1997, p. 19. 36 Susan Strange, în The Retreat of the State. The Diffusion of
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Republicii Socialiste România și guvernul Canadei asupra relațiilor lor reciproce în domeniul pescuitului Guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Canadei, considerînd interesul ambelor guverne pentru administrarea, conservarea și utilizarea rațională a resurselor biologice ale mării și interesul guvernului Canadei pentru bunăstarea colectivităților sale costiere și pentru resursele biologice ale apelor adiacente de care depind aceste colectivități, recunoscînd că guvernul Canadei a extins jurisdicția să asupra resurselor biologice ale apelor sale adiacente conform principiilor pertinente ale dreptului internațional și exercita în interiorul unei
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
naționale, constatând că identitățile multiple și concentrice ale europenilor nu sunt discordante. Faptul că acum atât UE cât și Consiliul Europei încearcă, în mod deliberat, să construiască o identitate cu accent pe civism - democrație, drepturile omului, economia de piață, statul bunăstării, diversitatea culturală - acestea fiind considerate, pornind de la criteriile Copenhaga, valorile europene determinante, pe care orice stat care aderă la UE trebuie să le respecte, nu exclude, ba chiar face obligatorie cunoașterea diferitelor culturi europene. Despre acestea putem citi într-o
Personalități românești, spirit european by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/6994_a_8319]
-
divorț al lui Criști Borcea se finalizează cu un record. Ziarul a aflat că acționarul dinamovist va plăti o mega-pensie alimentară fostei soții, Mihaela, pentru întreținerea celor trei copii. 10.000 de euro pe lună va plăti Criști Borcea pentru bunăstarea lui Patrick (13 ani) și a gemenilor Antonia Melissa și Mihai Angelo (7 ani). Pe locurile 2-3 în topul Libertatea privind pensiile alimentare se situează Adrian Mutu și directorul executiv al lui Dinamo, Dragoș Săvulescu, care plătesc cate 5.000
Cristi Borcea plăteşte 10.000 de euro pe lună pensie alimentară () [Corola-journal/Journalistic/70023_a_71348]
-
și o dată cu ea a crescut și dorința oamenilor de-a înțelege mai bine acest domeniu. Un nivel mai ridicat de înțelegere înseamnă o abilitate mai mare de-a lua cele mai bune decizii financiare, iar acest lucru este important pentru bunăstarea și siguranța fiecăruia. Pentru a veni în ajutorul clienților noștri, ING Bank a dezvoltat și implementat constant instrumente de educație financiară într-un limbaj ușor de înțeles și accesibile", a declarat, în comunicat, Maria Cristina Matei, director executiv Retail Banking
Trei sferturi dintre români au cunoştinţe financiare reduse, dar peste 90% vor să le dezvolte-studiu () [Corola-journal/Journalistic/70401_a_71726]
-
mai bun? Sau să jenați industria concurenților mei? Sau să-mi împrumutați gratuit capitaluri pe care le-ați luat posesorilor lor? Sau să-mi creșteți copiii pe bani publici? Sau să-mi acordați prime de încurajare? Sau să-mi asigurați bunăstarea când voi avea cincizeci de ani? Prin acest mijloc, voi ajunge la scopul meu în toată liniștea conștiinței, căci legea însăși va fi acționat pentru mine și voi avea toate avantajele spolierii fără a avea nici riscurile, nici odiosul ei
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
ar trebui să credem despre un popor care nu pare să creadă că jaful reciproc e mai puțin jaf, pentru că e reciproc; că nu e mai puțin criminal pentru că e executat legal și cu ordine; că nu adaugă nimic la bunăstarea publică; că dimpotrivă, o diminuează prin tot ceea ce îl costă pe acest intermediar costisitor pe care îl numim stat. Și această mare himeră am plasat-o, pentru edificarea poporului, pe frontispiciul Constituției. Iată primele cuvinte ale preambulului: "Franța s-a
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
am plasat-o, pentru edificarea poporului, pe frontispiciul Constituției. Iată primele cuvinte ale preambulului: "Franța s-a constituit în Republică pentru ș...ț a chema toți cetățenii săi la un grad întotdeauna mai ridicat de moralitate, de lumină și de bunăstare". Astfel, Franța sau abstractizarea este cea care îi cheamă pe francezi sau realitățile la moralitate, la bunăstare etc.? Nu înseamnă asta să ne cufundăm în această bizară iluzie care ne îndreaptă în a atinge totul cu o altă energie decât
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
constituit în Republică pentru ș...ț a chema toți cetățenii săi la un grad întotdeauna mai ridicat de moralitate, de lumină și de bunăstare". Astfel, Franța sau abstractizarea este cea care îi cheamă pe francezi sau realitățile la moralitate, la bunăstare etc.? Nu înseamnă asta să ne cufundăm în această bizară iluzie care ne îndreaptă în a atinge totul cu o altă energie decât a noastră? Nu înseamnă asta a lăsa să se înțeleagă că există, lângă și în afară de francezi, o
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
dos, nu aș spune fără neajuns, ba chiar cu avantaj. Exactitatea ar suferi dacă preambulul ar fi spus: "Francezii s-au constituit în Republică pentru a chema Franța la un grad întotdeauna mai ridicat de moralitate, de lumină și de bunăstare"? Însă care este valoarea unei axiome în care subiectul și atributul pot să se încrucișeze fără neajuns? Toată lumea înțelege să spunem: mama își va alăpta copilul. Dar ar fi ridicol să spui: copilul va alăpta mama. Americanii își făceau altă
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
idee despre relațiile cetățenilor cu statul când au plasat în fruntea Constituției lor aceste simple cuvinte: "Noi, poporul Statelor Unite, pentru a forma o uniune mai perfectă, a stabili dreptatea, a asigura liniștea interioară, a veghea la apărarea comună, a crește bunăstarea generală și a asigura binefacerile bunăstării nouă și posterității noastre, decretăm etc." Aici, nicio himeră, nicio abstracție de la care cetățenii cer totul. Ei nu așteaptă nimic, decât de la ei înșiși și de la propria lor energie. Dacă mi-am permis să
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]