2,868 matches
-
Ialomița a prezentat două suite de dansuri. În efort de similaritate, jos, spectatorii cei mai înfierbântați i-au acompaniat, încinși la rândul lor, în joc! Dintre artiștii care i-au fost alături interpretului Ștefan Vlad la ziua sa de cântec, bunăvoie și serbare românească sunt în fruntea genericului următorii: Maria Văduva, Geta Postolache, acordeonistul Ștefan Ioniță cu soția sa, interpreta de muzică populară Nicoleta, Georgeta Nichifor, Elena Granzulea, Cătălina Alexa, Gabriel Lungu, Georgiana Aurică. Spectacolul a ocazionat pentru interpretul Ștefan Vlad
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
conducerea în alegeri și asta prin „muțenia” lui. Nu a promis absolut nimic. S-a mulțumit cu sloganul „STOP și de la capăt” iar poporul l-a crezut. Dar cu tot respectul pentru actualul nostru imn și Johannis a acceptat, de bunăvoie și nesilit de nimeni, ca pentru și în numele poporului să trăiască în pace și onor, de țară iubitor si-apărător de patrie. Pacea și onoarea și-o dorește în special în țară. Este adevărat că toată epoca președinților a coincis
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
doar simțeam, fără contur, săltând în dreapta sau în stânga mea. Părea ca rătăcit dintr-o poveste cu feți-frumoși și menestreli stângaci; uimită îl priveam, dar făr’ de veste îmi zise: nu-ntreba, mai bine...taci Și prin cetăți de vis, de bunăvoie, ca trilul mierlei suspendat în aer, tu lasă-ți sufletul să salte-n voie sub oglindiri de lună, ca-ntr-un straer. Cât încă-i poți deschide larg ferestre spre timpul ne-’ntâmplat, atunci când treci frumosul clipelor să-i strângi
EFEMERITATE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373220_a_374549]
-
ca alint, ori fulger ce străbate Adâncul venusian, ori nestemate Săruturi, mir pe gura însetată. Cât eu nuntesc în tine, timpul trece, Iar clipele așteaptă risipite Inert și inutile, pe orbite, Să reînvie mirele vorace. De ce revin? Nestrămutată vrere! De bunăvoie'n tine ferecată, Mireasă pe vecie mie dată, Iubirea mea se scrie pe tăcere. *** Referință Bibliografică: Aș vrea să fiu cometă / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1686, Anul V, 13 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright
AŞ VREA SĂ FIU COMETĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373285_a_374614]
-
Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului E pasibilă de învinuire pentru răpire! Ochii ei sunt răpitori, faptă neincriminată în codurile de legi. Dimpotrivă, mai toți s-ar lăsa răpiți de bunăvoie de acei ochi! Este Steliana Sima, artist și om frumos la chip, răpitor de frumos, frumos la spirit, contemplativ de frumos! Umbra aripilor unui serafim din văzduhul ei sufletesc i-au albăstrit ochii, iar umbra macului câmpiei folclorului românesc i-
STELIANA SIMA. VÂRSTA ARTIŞTILOR FRUMOŞI NU ARE ANI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379699_a_381028]
-
în nici un caz, nu-i pot aresta fără un mandat emis de judecător, mai ales că nu știm exact dacă fata este răpită ori... - Ori, ce?! Credeți că fata mea este din alea care... - Este posibil să fi mers de bunăvoie la o distracție cu prieteni pe care nu-i cunoașteți și, știți cum se întâmplă, petrecerea s-a prelungit... - Fata mea mi-ar fi spus. Fata mea nu a ascuns niciodată nimic, domnule ofițer. De ce nu răspunde la telefon? De ce
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
la cunoștință și atunci au fost chemați alte somități în materie. Nimic asemănător în jurisprudență. Aceștia au invocat drepturile omului în toate chestiunile care îl privesc. Grațierea se oferă, nu se dă cu sila. Dacă nu vrea să semneze de bunăvoie, nimeni nu îl poate sili să o facă. Seamănă cu subiectul unei piese de teatru absurd și fără ieșire. - Sunt așa de curios... - A fost executat. Și mai departe, ține minte că nici doctorul nu te vindecă dacă nu vrei
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
Iisus”) Introducere În fața Ierusalimului, în acea duminică de aprilie a anului 33 de la Nașterea Sa, Dumnezeu - Fiul, Domnul Iisus Hristos întrupat într-un om încă tânăr, în vârstă de numai 33 de ani, privea îngândurat locul unde va gusta de bunăvoie, până la capăt, urmările și consecințele neascultării adamice. Mireasa lui dragă, Ierusalimul, îi va fi încăpere de tortură, loc al umilinței, mormânt. Ultimul act din istoria așteptării mesianice va fi unul sângeros, cumplit, mirosind a trădare și moarte. Nici o bucurie nu
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
trădare și moarte. Nici o bucurie nu va însoți nuntirea aceasta a omului cu un Dumnezeu doldora de iubire. Da, un Dumnezeu preaplin de dragoste, de nesfârșită compasiune, care - Și lasă Cerurile și Se oferă singur morții - adică Se abandonează de bunăvoie acelei experiențe a nimicului pe care nu El a creat-o, pe care nu o cunoștea! Solidar cu făptura afectată, alterată și slăbănogită de păcat, îndurând fără să cârtească legea libertății de El sădită în inima omului, acest Dumnezeu imprudent
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
acest fel de oameni spune Domnul: "Fericiți cei săraci cu duhul..." (Matei 5, 3). Sunt săraci cu duhul aceia care, pentru smerenia, neiubirea de slavă și neaplecarea spre plăceri a duhului lor sau a sufletului lor, au sărăcia din afară de bunăvoie, sau suferă cu bărbăție sărăcia, chiar dacă este fără voia lor. Însă cei bogați și cei ce viețuiesc în desfătări și plăceri, și cei care se bucură de slavă vremelnică, și în chip simplu aceia care doresc și capătă asemenea lucruri
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
și pentru a elucida înțelesul capitulațiilor încheiate de domnitori cu învingătorii otomani în 1393, 1460 și 1512. Linia esențială a demonstrației consistă în a proba că Principatele pot fi în același timp vasale și libere, că acestea au acceptat de bunăvoie protecția otomanilor. Istoricul român Vlad Georgescu numără, în 1987, 176 de texte politice ale autorilor moldo-valahi care preiau această schemă, între 1647 data primei cronici care propune această teză, prin pana lui Ureche și 1877 data Războiului de Independență. Cronica
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cari sânt răspunzători în sfera lor mai restrânsă. Introducerea unei asemenea diversificări și aplicarea ei mai cu seamă asupra măsurilor legislative nu ne pare tocmai grea. Se-nțelege însă că pentru aceasta se cere din partea deosebitelor guverne o mărginire de bunăvoie în privirea lucrărilor legislative, încît propuneri de legi nouă sau de ordinațiuni generale mai însemnate să nu se facă decât într-un răstimp oarecare, iar acele cari nu se pot înainta în acel răstimp să rămână fără escepție pentru anul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
speranță deșartă. Întâi s-a votat la Pesta o lege prin care toți învățătorii rurali, și cei cari nu sânt întreținuți de comuna politică, ci de poporenii bisericii, nu din bani direcți sau indirecți ai statului, ci din contribuția de bunăvoie a oricărui creștin, să învețe neapărat ungurește. Apoi prin anume plan de studii să prescrie ca cele mai multe ore pe săptămână să fie consacrate {EminescuOpXI 126} limbei ungurești în detrimentul, se-nțelege, a altor studii mai substanțiale și desigur mai folositoare decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cunoaște ca și noi. [ 9 mai 1880] ["EVITĂM A VORBI... Evităm a vorbi de politica noastră externă nu pentru că n-am avea nimic de obiectat la modul cum este condusă, ci pentru că ne-am făcut obiceiul a ne impune de bunăvoie o rezervă, din nefericire mai mult decât justificată prin împrejurări. Daca guvernul nostru ar fi totdauna atât de bine informat încît să știe cu siguranță dincotro bate vântul și care este espresia ce cată s-o dea fizionomiei sale, lucrul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căzute odată în desuetudine, cărora guvernul crede de cuviință să le redea puterea activă. Acești magistrați, cari-și păstrau până acum locurile prin împlinirea cu sfințenie a datoriei lor, prin activitate și prin merite reale, demisionând astăzi își sfăramă de bunăvoie o carieră din cele mai independente și puse la adăpostul oricării influențe din partea mișcărilor politice. Tot așa era oare și cazul magistraților-politiciani de la noi? Desigur nu: d-lor au sacrificat nu o carieră, ci o poziție dependentă în genere de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nostru e că învățămîntul românesc de acolo, în loc de-a fi sprijinit de guvern, ceea ce s-ar întîmpla în orice altă țară, e din contra combătut de el și nu primește nimic de la stat, ci e susținut prin contribuțiuni de bunăvoie din partea comunităților confesionale. Deși susținut de biserică cu mijloace modeste, i se mai și impune învățarea unui obiect și greu și absolut nefolositor dezvoltării elevilor, învățarea unei limbi radical deosebite de cele europene, inculte, c-o literatură săracă, condamnîndu-se astfel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puțin decât Gabii Sau orășelul Fidenii, și totuși aicea viața-mi Voi s-o petrec, uitat de-ai mei, uitîndu-i pe dânșii Și privind de departe, pe țărm, pe Neptun turburatul. Crezând pe amicii noștri ajunși în starea espatriatului de bunăvoie Bullațiu, crezîndu-i lehămetiți de ceea ce se petrece în țară și setoși de nouă orizonuri, era să răspundem cu sfatul [lui] Horaț: Grijile noastre pier prin minte și-nțelepciune Nu prin vrun loc ce răsare domnind peste apele mării: Cerul deasupra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lega om de om c-o vârtoșie morală atât de mare încît Țările noastre, atât de mici, puteau să pună sute de mii de oaste în câmpul de bătaie și, bineînțelegîndu-se sute de mii cari mergeau nu recrutați, ci de bunăvoie, de dragul țării și al libertății lor. Și dacă vor confrații să vază azi încă ce tare e un popor feudal cu totul, oricât de mic ar fi, n-au decât să se uite la Albania și la Muntenegru, unde sistemul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un popor feudal cu totul, oricât de mic ar fi, n-au decât să se uite la Albania și la Muntenegru, unde sistemul a rămas intact. Nu știm zău dacă demagogii noștri de vanilie, cari umplu cafenelele, ar ieși de bunăvoie, ca albanejii, când patria ar fi în pericol. Așadar recunoașteți că nu știți ce e feudalismul și că, fără să voiți, ne faceți cel mai mare compliment când ne numiți reacționari, un compliment pe care nu-l primim însă, pentru că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Viena nu ignorau că proiectele lor vor întîmpina grave obstacole din diferite părți; pentru a le susține, de nu pentru a le justifica, le {EminescuOpXI 288} trebuia sprijinul fără condiții al unei puteri foarte mari. Deci au întîrziat de bunăvoie elaborarea reglementului de navigație până în epoca faimoasă a călătoriei d-lui de Bismarck la Viena. De atunci atitudinea lor s-a schimbat cu totul. Apropiarea Austriei și a Germaniei le-a dat sprijinul dorit de care aveau trebuință pentru a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au o influență sigură asupra creșterii. Efectele acestei stări de lucruri amestecate au început a se resimți pretutindenea. Ar fi de prisos a discuta teza că omul e în esența lui o ființă eminamente ideală. Ceea ce face un om de bunăvoie, sub impulsul naturii sale morale, nu seamănă nicicând cu ceea ce face silit, numai pentru plată sau numai pentru câștig. Se vede dar câtă importanță are educația care tocmai îl deprinde a face de bunăvoie, fără speranță de plată sau teamă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ideală. Ceea ce face un om de bunăvoie, sub impulsul naturii sale morale, nu seamănă nicicând cu ceea ce face silit, numai pentru plată sau numai pentru câștig. Se vede dar câtă importanță are educația care tocmai îl deprinde a face de bunăvoie, fără speranță de plată sau teamă de pedeapsă, ceea ce e bun, drept, adevărat. Învățătura numai ca atare nu are a face cu creșterea. Învățând pe de rost numirile tuturor orașelor de pe pământ și toate formulele chimice, toate numele speciilor de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pleznească daca ar încerca cumva de-a nu voi să se lase mâncate. Alternativa e ademenitoare. Închipuiți-vă numai! Aceste mici state, chemate a-și căuta de interesele lor fluviale, nu se vor putea înțelege nicicând. Austria se oferă de bunăvoie a le face să-nțeleagă. Există o veche fabulă asupra soiului acestuia de arbitraj. Acordul între membrii Comisiei riverane, prezidată de delegatul austriac, ar fi într-adevăr atât de complect încît în curând nici s-ar mai auzi vorbind de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
liberală aceea! Lui Aristotel i s-ar fi putut întîmpla același sfârșit daca n-ar fi părăsit la vreme teritoriul minunatei republice. Ne-am depărta prea mult de obiectul nostru daca am sta să expunem mai amănunțit cauzele exilului de bunăvoie al lui Aristotel și ar trebui un studiu nu de școală, un studiu special pentru a înțelege faptul enorm al osândii unui om la moarte pentru ideile lui. Aristotel dar moare la anul 322. De la el rămân cinci tractate complecte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o necesitate, dar n-ar forma nicicând baza unei politici tradiționale a Românilor. Ne pare rău că, cu toată libertatea presei, nu putem vorbi mai clar, pentru că, cu avariția de-a păstra ceea ce ne-au lăsat strămoșii, ne ferim de bunăvoie de orice vorbă care ar semăna cât de departe măcar cu o încurajare a rezistențelor ori a aspirațiunilor ce se manifestă dincolo de granițele noastre. Vorba Romînului: Cine s-a fript, suflă și-n apă rece", și noi sîntem dintr-acei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]