2,586 matches
-
acut sentiment al castei pe care Încearcă să o fondeze, ca pe o nouă aristocrație: o aristocrație a stilului. El nu vrea să fie „de serie”, masificat. În plus, dacă ar fi să reconsiderăm relația dandy-lui cu cohorta de valori burgheze, discuția ar suporta nuanțări. Întâi de toate, proprietatea. Dandy-ul nu trăiește precar, ca autenticii marginali (boemii și vagabonzii), decât, poate, În faza lui de declin (cazul tipic, se va vedea, e chiar Brummell). Fără ca majoritatea să dețină averi spectaculoase
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
al genialoidului dezaxat Otto Weininger este, În 1903, doar momentul exploziv, manifest, al unei tensiuni acumulate vreme de o jumătate de veac. În timp ce boemii văd lucrurile altfel. Pentru ei, sexualitatea feminină e atrăgătoare. Nu vor să devină captivii unei instituții burgheze, căsătoria, dar nu Își refuză nici o desfătare carnală. Prostituate, actrițe, sărmane cusătorese, dar și doamne din societatea selectă, căsătorite sau nu, sunt trofeele virilității lor nestăvilite. În spirit egalitar, care pretinde participarea colectivă la orice formă de plăcere, boemii Își
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
modești care Își cheltuiau bieții bani pe furiș, să nu știe tata, notar de provincie, unde se duc: la Maison-Dorée, la varieteuri, vodeviluri sau la Palais-Royal.” 1 Un exemplu cât se poate de prost pentru aspiranții la o ascensiune tipic burgheză. Viitorul Franței e În pericol, nu Încetează să se lamenteze dezolat Edmond de Goncourt, care Îi vede ca pe niște „parizieni ai decadenței”, frivoli și superficiali. Vechii Lei fie s-au stins, fie sunt bătrâni și mult prea obosiți să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cel mai expresiv al unui suflet „neaderent la realitate”2. Cu o impecabilă documentare, Adrian Marino reușește să reconstituie ceea ce se ascunde În spatele instantaneului fotografic. Iar rezultatul pare descins din cel mai autentic tratat de dandylogie: „În opoziție cu platitudinea burgheză șdandysmul, n.n.ț revendică prin semne vizuale, exterioare eleganța și finețea interioară a spiritului, și Macedonski a fost neîndoielnic un astfel de dandy, cu observația că el a citit tablele legii În felul său, balcanic ș...ț. Poetul nu cultivă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
celor mărturisite de Vaché În scrisori sau declarațiilor unor prieteni, gestul său final a fost premeditat pas cu pas. WildeOscar Fingall O’Flahertie Wilde (1854-1900). Un irlandez cu destin ciudat, tragic - după unii, grotesc - după alții. Descinde dintr-o familie burgheză, al cărei prestigiu e, la Început, mai presus de orice Îndoială. Tatăl - un oculist celebru - sfârșește din cauza unui proces jalnic, defăimător, care Îl ruinează fizic și psihic. Mama, poetă plină de patos (publicând sub pseudonimul Speranza), intrată În vârtejul naționalismului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
are valoare de lege absolută. Ce teritoriu mai apt pentru a fi scos dintr-o asemenea inerție decât Anglia sfârșitului de secol al XVIII-lea? se Întreabă, pe bună dreptate, Barbey d’Aurevilly. Sau, de altfel, orice tip de societate burgheză care vrea să Își stabilizeze statutul. O asemenea lume (dar și cea aristocratică În curs de dispariție) Îi Îngăduie pe dandy cu un amestec de fascinație și uimire amuzată, pentru că simte (dar și știe) că forța de contestare a acestora
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Îngăduie pe dandy cu un amestec de fascinație și uimire amuzată, pentru că simte (dar și știe) că forța de contestare a acestora nu e devastatoare. Temeliile sistemului nu vor fi niciodată surpate de dandysm. „Revolta dandy-lor subversionează inutil regulile economiei burgheze, se joacă puțin și la fel de zadarnic cu ierarhiile stabilite, demască degeaba unele ipocrizii puritane, proslăvind gratuitatea și plăcerea: ea subminează slab ordinea socială.” 1 Cu extrem de puține excepții, nu vom vedea dandy Înrolați sub vreun stindard, fie el negru, roșu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dedicați marilor cauze naționale sau internaționale, militând alături de mulțime pentru o idee, pentru un ideal. Atitudinile lor negatoare se manifestă aproape Întotdeauna pe teritoriul vieții jucate pe mica scenă publică, nu pe marile câmpuri de luptă. Monotonia, fadoarea, mediocritatea vieții burgheze sunt contestate prin eleganța, imaginația, grația, imprevizibilul stilului dandy, nu prin gesturi radicale: „Dandy-ul sfidează moravurile societății, nu sistemul politic, el contestă relațiile cuviincioase, câteva prejudecăți de bună conduită, nu relațiile care domină repartiția bogăției ș...ț. Dandy-ul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la o dominație, dar nematerializate În vreun fel, care nu se bazează niciodată pe o poziție solidă, garantată prin titluri, scrisori de acreditare sau delegare oficială. De aceea, când În secolul al XIX-lea se instaurează domnia banului, a activității burgheze, comerciale, politice sau industriale, dandy-ul se opune cu dispreț oricărei inserții sociale supuse criteriilor comune de reușită.” 1 Cum să nu le dăm ascultare și celor care, venind dinspre psihanaliză, argumentează nevoia de spectacol a dandy-ului ca soluție
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
clasa nobilă se prăbușește, scriitorul este năucit de căderea protectorilor săi; trebuie să-și caute noi justificări. Legăturile pe care le Întreținea cu casta sacră a preoților și a nobililor Îl declasau În mod real, adică era smuls din clasa burgheză din care provenea, eliberat de originea lui, hrănit de aristocrație, fără a putea totuși să intre În sânul ei. Depinzând prin munca și viața lui materială de o societate superioară și inaccesibilă care, trândavă ea Însăși și parazitară, Îi remunera
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Dacă revine În sânul clasei lui, funcția i se modifică radical: burghezia, Într-adevăr, deși e o clasă opresivă, nu este parazitară; ea Îl exploatează pe muncitor, dar și lucrează o dată cu el; creația unei opere de artă În interiorul unei societăți burgheze devine o prestare de servicii; poetul trebuie să-și ofere talentul clasei sale, ca și inginerul sau avocatul; el trebuie să o ajute să-și câștige conștiința de sine și să contribuie la a dezvolta miturile care permit oprimarea proletariatului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de servicii; poetul trebuie să-și ofere talentul clasei sale, ca și inginerul sau avocatul; el trebuie să o ajute să-și câștige conștiința de sine și să contribuie la a dezvolta miturile care permit oprimarea proletariatului. În schimb, societatea burgheză Îl va consacra. Dar el pierde În acest schimb: Își pierde independența și renunță la superioritatea lui; fără Îndoială, el face parte dintr-o elită. Dar există, de asemenea, o elită a medicilor, a notarilor. Ierarhia se constituie În sânul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
este ca un moment din comuniunea Sfinților. Prin el Virgiliu, Rabelais, Cervantes Încep să retrăiască și continuă să scrie cu pana lui; astfel, prin posedarea acestei ciudate Însușiri, predispoziție și totodată sacerdoțiu, natură și funcție sacră, Flaubert este smuls clasei burgheze și zvârlit În mijlocul unei aristocrații parazitare care-l sanctifică. El și-a mascat gratuitatea, libertatea nejustificabilă a alegerii sale; a Înlocuit printr-o comunitate spirituală nobilimea decăzută, și-a salvat misiunea de cleric. Baudelaire, fără Îndoială, a ales și el
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
său, a fost un „mare artist”, că „plăcea prin persoana sa așa cum plac alții prin operele lor”. Asemenea spirite se detașează de real prin filtrul visului, traversând teritorii oculte sau creând paradisuri artificiale, ca un reflex de negare a lumii burgheze. Exacerbarea individualității, prezentă În decadentism, e o marcă a neputinței de dezindividualizare; „decadentul” Își este „trup și hrană sieși”, se autodevorează sufocat de o lume Închisă, care nu e altceva decât propria sa răsfrângere. Transcenderea vieții prin artă Înlocuiește eticul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sovieticii dau de Înțeles c... nu va exista un partid socialist unitar; KPD (Partidul Comunist) și SPD (Partidul Socialist) se vor reconstitui În mod independent. Tactică le este expus... membrilor „Grupului Ulbricht” f...r... ocolișuri: „Trebuie Încurajat... crearea unor partide burgheze. Acestea vor corespunde vechiului partid democrat și vechiului Centru. Apoi va trebui creat un bloc antifascist democratic, format din noile partide (...). În leg...tur... cu asta se cade preg...țiț... reforma agrar.... Ea va trebui realizat... În vara lui 1945
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
destalinizare se va domoli În majoritatea ț...rilor (exceptînd Albania, unde religia a fost pur și simplu interzis...), constituia pivotul unei acțiuni mai ample de deculturalizare a societ...ții civile. Obiectivul era - și aici, dup... modelul URSS-ului - Înlocuirea „culturii burgheze” cu o „cultur... socialist...”. Un rol important Îi revenea școlii, care, trecut... integral sub controlul statului, deci al Partidului, trebuia s... r...spîndeasc... nouă cultur...: „Scopul pred...rîi istoriei la colegiu și la liceu, precizeaz... În 1954 un document al
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
a socialismului"1092. Este clar și asta se desprinde din părerile celor preocupați de subiect, că socialismul este prima fază, de trecere spre tipul de orânduire, nou, cu adevărat "superior" care era comunismul. Socialismul se caracterizează deci, prin puternice remanențe burgheze legate de poziția muncitorilor față de mijloacele de producție; o dezvoltare economică de ansamblu slabă; lipsa de libertate a ființei umane și inexistența (încă!!!) a omului nou, complex, despărțit definitiv de atavismele trecutului său de mii de ani. Oricât de porniți
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în secolul XX să devanseze economiile capitaliste, acest lucru nu se va întâmpla niciodată. În fapt, socialiștii nu-și vor ascunde aversiunea față de cuvântul profit: "Goana după profit constituie mobilul producției capitaliste, scopul ei nemijlocit, în sensul că în societatea burgheză nu interesează ceea ce se produce și nici nu se produce decât dacă aduce profit, iar între mărfurile care aduc profit, opțiunea se face întotdeauna pentru cele care aduc capitalistului profitul cel mai mare"1109. În acest mod gândind, nu ne
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
alte cuvinte, banul nu va fi scos din economie în mod brusc, ci mai târziu, în anumite condiții. "Acești oameni care sunt departe de marxism ca cerul de pământ, nu pricep, se vede, că banii sunt un instrument al economiei burgheze pe care Puterea Sovietică l-a luat în mâna sa și l-a adaptat intereselor socialismului pentru a desfășura din plin comerțul sovietic și a pregăti astfel condițiile pentru schimbul direct de produse. Ei nu înțeleg că schimbul de produse
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
totuși ei apar ca un element dominant numai la națiunile unilateral dezvoltate, la națiunile comerciale. Și chiar în faza cea mai evoluată a antichității, la greci și la romani, dezvoltarea deplină a banilor, dezvoltare care constituie o premisă a societății burgheze moderne, are loc numai în perioada destrămării societății antice (...) În perioada de înflorire a imperiului roman, de pildă, dările și prestațiile în natură, au continuat să stea la baza întregului sistem. În Roma Antică, relațiile bănești erau pe deplin dezvoltate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fac loc asemenea dezbateri, în care sunt invocate opinii ale unor socialiști sau ale unor simpatizanți din lumea culturii europene: Henri Barbusse, Anatole France, Paul Lafargue, Maxim Gorki. În numărul următor e reprodus un studiu al lui Karl Kautsky, Știința burgheză și știința proletară, apoi M. Ciobanu scrie despre Viața și opera lui Lenin, iar numărul cvadruplu 3-7 se ocupă în special de personalitatea lui Karl Marx și de Comuna din Paris. Este inclus și un text al Clarei Zetkin, Lenin
CULTURA PROLETARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286575_a_287904]
-
anii 1948-1949, când tânărul C., cronicar literar al revistei „Contemporanul”, a săvârșit două greșeli care puteau să-l coste capul: a lăudat volumul de debut al Ninei Cassian, intimist, sceptic, intelectualizat - deci condamnat de critica mobilizată să combată „putrefacția poeziei burgheze” - și a pronunțat cuvântul „calitate” ca pe o cerință legată de dezvoltarea nuvelei contemporane. În numele calității, din producția anului 1949 nu erau selectate decât două nume promițătoare: Petru Dumitriu și Marin Preda. Din campania dezlănțuită de toată presa de partid
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
Philippide se mai ocupă în cronicile sale de G. Ibrăileanu, Constantin Stere, Mihail Ralea. Tot el aruncă săgeți chiar împotriva colegilor de redacție, cum ar fi Ghiță Ionescu sau Radu Popescu, care făceau exces de zel în lupta împotriva „culturii burgheze”. În C.l. apare, în 1935, unul dintre cele mai virulente și nedrepte atacuri la adresa lui I. L. Caragiale, semnat de N. Davidescu, Caragiale, cel din urmă ocupant fanariot sau Inaderența lui la spiritul românesc. O critică de „principii și de directive” - așa
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
Principiul orientativ este promovarea concepției comuniste, a gândirii materialist-dialectice și istorice, a spiritului de partid. Pe tărâm literar, publicația militează pentru o literatură direct angajată în serviciul noii orânduiri, călăuzită de „metoda” realismului socialist, împotriva spiritului burghez, a artei occidentale burgheze, considerată „decadentă”, pătrunsă de obscurantism, misticism, antiumanistă etc. Aceste idei directoare, aplicate tuturor artelor, sunt susținute în publicistica și critica literară, într-un plan de gândire și cu un limbaj rudimentar, de Nicolae Moraru, Traian Șelmaru ș.a., iar într-o
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
plin de sine; expresia plastică strictă și rapidă a aparatelor Morse”. Se cere „simplificarea procedeelor până la economia formelor primitive”. Efectul scontat va fi o purificare mântuitoare a creației, apariția unui „teatru de pură emotivitate”, „dezbărat de clișeele șterse ale vieții burgheze”, afirmarea unor „arte plastice libere de sentimentalism, de literatură și anecdotă, expresie a formelor și a culorilor pure în raport cu ele însele.” Principii futuristo-constructiviste sunt afirmate patetic și în celelalte reviste de avangardă. Cel mai dinamic animator al mai tuturor acestora
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]