3,270 matches
-
a mașinilor câștiga totuși teren în societatea moldovenească. În condițiile, ascensiunii capitalismului în Moldova, cu toată frânarea pe care o exercita modul de producție feudal în cadrul căruia el se dezvolta, în condițiile goanei îndârjite după profit a boierimii și a burgheziei, rezultatele pe care le-a dat mașinismiul în Europa, ideea introducerii și a folosirii mașinilor, ca o cale nouă spre înavuțire și superioară forței fizice, limitate, a omului, nu putea să nu preocupe în cel mai înalt grad pe contemporani
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și din punctul de vedere al răspândirii mașinismului, epoca cuprinsă între anii 1848 și 1864 apare ca o perioadă de introducere nesistematică, dar perseverentă, a mașinilor în agricultura și industria Moldovei. Principalul rezultat al acestui proces va fi accelerarea dezvoltării burgheziei industriale și a proletariatului. Industria alimentară. Începuturile introducerii mașinismului în Moldova nu fac excepție de la regula generală, potrivit căreia industrializarea capitalistă pornește din ramura industriei ușoare, unde mijloacele de producție cer mai puțin capital, iar rentabilitatea se obține fără mari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
regula generală, potrivit căreia industrializarea capitalistă pornește din ramura industriei ușoare, unde mijloacele de producție cer mai puțin capital, iar rentabilitatea se obține fără mari întârzieri. Mai mult, în Moldova, datorită lipsei de capital, datorită slăbiciunii economice și politice a burgheziei orășenești, a „puținei înclinații către necunoscut” a proprietarilor funciari, folosirea unor mecanisme și apoi a mașinilor s-a extins într-o măsură mai largă decât în alte ramuri în industria alimentară. Acest fenomen este strâns legat de întărirea caracterului comercial
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lei kila. Totuși, în ansamblul acestei ramuri, morile mecanice dețineau un loc secundar, ilustrând înapoierea economică a Moldovei. Întreprinzătorii în ramura morăritului mecanic sunt mari proprietari funciari, care înființează mori sistematice pe domeniile lor și, după cum am văzut, reprezentanți ai burgheziei indigene și străine, în primul rând cei ai burgheziei franceze, care, la sfârșitul deceniului cinci al secolului trecut, inaugurează folosirea morii mecanice în Moldova și, o dată cu aceasta, procesul de pătrundere a capitalului străin în România. La mai puțin de zece
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dețineau un loc secundar, ilustrând înapoierea economică a Moldovei. Întreprinzătorii în ramura morăritului mecanic sunt mari proprietari funciari, care înființează mori sistematice pe domeniile lor și, după cum am văzut, reprezentanți ai burgheziei indigene și străine, în primul rând cei ai burgheziei franceze, care, la sfârșitul deceniului cinci al secolului trecut, inaugurează folosirea morii mecanice în Moldova și, o dată cu aceasta, procesul de pătrundere a capitalului străin în România. La mai puțin de zece ani de la introducerea în Moldova a primei mori mecanice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că în ramura industriei alimentare predominau morile acționate prin forța apei, a vântului și prin forța animală, ceea ce dovedește înapoierea economică a Moldovei. Folosindu-se de aceste împrejurări, ca și de altele amintite adeseori în cursul acestei lucrări, reprezentanți ai burgheziei austriece, franceze și engleze inaugurează perioada pătrunderii capitalului străin în economia noastră. Ca urmare a introducerii unor noi instalații industriale în economia Moldovei, sortimentul mărfurilor exportate s-a îmbogățit cu făină picluită, arpacaș, carne conservată ș.a., firește, într-o cantitate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
față de salariul bărbaților. * Mașinismul înseamnă o fază nouă nu numai în evoluția tehnicii, ci și în evoluția mânuitorilor ei. O dată cu mașinismul începe istoria propriu-zisă a proletariatului ca o clasă socială cu interese deosebite, care se află în opoziție totală cu burghezia. Această opoziție devine cu atât mai clară cu cât progresele industriei de fabrică sunt mai mari, căci industria de fabrică simplifică raporturile sociale, punând față în față principalele două clase ale orânduirii capitaliste: proletariatul și burghezia. În Moldova, între anii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în opoziție totală cu burghezia. Această opoziție devine cu atât mai clară cu cât progresele industriei de fabrică sunt mai mari, căci industria de fabrică simplifică raporturile sociale, punând față în față principalele două clase ale orânduirii capitaliste: proletariatul și burghezia. În Moldova, între anii 1848 și 1864, industria de fabrică se afla însă la primii ei pași, iar proletariatul industrial era și el la începuturile formării sale. Din punct de vedere numeric, el deținea o pondere foarte mică în structura
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
boi”. În lipsa unei industrii dezvoltate, în stare să absoarbă brațele de muncă care nu găseau o plasare productivă, birnicii erau nevoiți să îngroașe rândurile slugilor, angajaților vremelnici și ale lumpenproletariatului. Puțini dintre ei pătrundeau, pe de o parte în rândurile burgheziei orășenești în dezvoltare, iar pe de altă parte în rândurile lucrătorilor din ateliere sau în cele câteva instalații mecanice. Una din urmările descompunerii sistemului feudal era „pauperizarea populației din orașe și sate, care apare ca un element însoțitor al epocii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toate prăvăliile arendate, și, mai devreme sau mai târziu, arendașii deveneau și proprietari. Până atunci însă, o bună parte din profit revenea celor dintâi și, din acest punct de vedere, ei constituiau o piedică în calea acumulărilor bănești în mâna burgheziei. Ar fi o greșeală să extindem caracterizarea situației economice și sociale a marilor boieri din orașe asupra întregii boierimi, căci marea majoritate a boierimii nu avea comun cu boierii mari decât rangul. Cei mai mulți dintre aceștia din urmă erau și prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și să aibă pe biroul său cel puțin o duzină de albumuri caricaturale și de cărți ilustrate”. Această mentalitate, este foarte semnificativă. Ea reflectă marile transformări prin care trecuse orașul moldovenesc, transformări care ridicaseră pe primul plan al vieții urbane burghezia. Burghezia orașului moldovenesc nu forma însă, în acea epocă, o pătură socială având toate atributele clasice ale burgheziei, în momentul istoric al preluării puterii de stat pe cale revoluționară. Principala particularitate a burgheziei moldovenești în acea epocă rezulta din slabele ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să aibă pe biroul său cel puțin o duzină de albumuri caricaturale și de cărți ilustrate”. Această mentalitate, este foarte semnificativă. Ea reflectă marile transformări prin care trecuse orașul moldovenesc, transformări care ridicaseră pe primul plan al vieții urbane burghezia. Burghezia orașului moldovenesc nu forma însă, în acea epocă, o pătură socială având toate atributele clasice ale burgheziei, în momentul istoric al preluării puterii de stat pe cale revoluționară. Principala particularitate a burgheziei moldovenești în acea epocă rezulta din slabele ei legături
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mentalitate, este foarte semnificativă. Ea reflectă marile transformări prin care trecuse orașul moldovenesc, transformări care ridicaseră pe primul plan al vieții urbane burghezia. Burghezia orașului moldovenesc nu forma însă, în acea epocă, o pătură socială având toate atributele clasice ale burgheziei, în momentul istoric al preluării puterii de stat pe cale revoluționară. Principala particularitate a burgheziei moldovenești în acea epocă rezulta din slabele ei legături cu formele mai evoluate ale industriei și ale capitalului, în legăturile ei de interese cu o parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care ridicaseră pe primul plan al vieții urbane burghezia. Burghezia orașului moldovenesc nu forma însă, în acea epocă, o pătură socială având toate atributele clasice ale burgheziei, în momentul istoric al preluării puterii de stat pe cale revoluționară. Principala particularitate a burgheziei moldovenești în acea epocă rezulta din slabele ei legături cu formele mai evoluate ale industriei și ale capitalului, în legăturile ei de interese cu o parte a boierimii. O astfel de burghezie nu era și n-a fost capabilă să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puterii de stat pe cale revoluționară. Principala particularitate a burgheziei moldovenești în acea epocă rezulta din slabele ei legături cu formele mai evoluate ale industriei și ale capitalului, în legăturile ei de interese cu o parte a boierimii. O astfel de burghezie nu era și n-a fost capabilă să provoace o ruptură hotărâtă cu regimul feudal. Când spunem formele mai evoluate ale industriei, nu ne referim la marea industrie mecanizată, a cărei dezvoltare are loc în condițiile dominării relațiilor capitaliste, ci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al evoluției lor în perioada de descompunere a feudalismului și de trecere la capitalism. Or, tocmai slaba dezvoltare a celor două stadii ale industriei în Moldova, menționate mai sus, insuficiența creditului, preponderența capitalului cămătăresc și a micului negoț au lipsit burghezia din Moldova de o bază materială corespunzătoare menirii sale în acea perioadă. Aceasta explică și alianța ei cu o parte a boierimii și rolul pe care l-a jucat această din urmă pătură socială în evenimentele epocii. Categoria socială a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova de o bază materială corespunzătoare menirii sale în acea perioadă. Aceasta explică și alianța ei cu o parte a boierimii și rolul pe care l-a jucat această din urmă pătură socială în evenimentele epocii. Categoria socială a marii burghezii din orașele Moldovei era compusă din câțiva mari bancheri, antreprenori care luaseră în regie monopolurile desfacerii bunurilor de larg consum în orașe și câțiva negustori de cereale și mărfuri de lux. Mulți dintre ei erau legați într-o măsură mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
hrană a orășenilor, beneficiind de pe urma îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din cei care își plasaseră banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional militau pentru desființarea hotărâtă a regimului și a relațiilor feudale. Burghezia mijlocie era alcătuită din starostii de bresle, din o parte a meșterilor și negustorilor patentari de starea I-a și a II-a ș. a., care beneficiau și ei de regimul feudal în măsura în care aveau acces la dobândirea monopolului asupra unor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
comploturi”. Cei mai mulți însă, patroni de ateliere sau de prăvălii mai mari, se situau pe poziții antifeudale. Aceste două categorii formau în orașe așa-zisul patriciat, în înțelesul târziu al noțiunii, care însemna bogați, spre deosebire de restul comunității - săracii. Majoritatea covârșitoare a burgheziei orășenești o constituia însă mica burghezie: patentarii de treapta sau starea a treia, micii negustori și meșteșugari din afara breslelor care practicau negoțul cu amănuntul, sutele de ambulanți, miile de crâșmari, bacali, lipscani ș. a. Numai în orașul Iași, la 1845, din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau de prăvălii mai mari, se situau pe poziții antifeudale. Aceste două categorii formau în orașe așa-zisul patriciat, în înțelesul târziu al noțiunii, care însemna bogați, spre deosebire de restul comunității - săracii. Majoritatea covârșitoare a burgheziei orășenești o constituia însă mica burghezie: patentarii de treapta sau starea a treia, micii negustori și meșteșugari din afara breslelor care practicau negoțul cu amănuntul, sutele de ambulanți, miile de crâșmari, bacali, lipscani ș. a. Numai în orașul Iași, la 1845, din cei 1.167 negustori și calfe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
starostilor, împotriva proprietarilor de case și loturi de teren, pentru care plăteau bezmăn. Ideile, concepțiile lor politice și economice în măsura în care poate fi vorba de concepții, nu depășeau cercul îngust al intereselor lor. În Moldova, mai mult decât în Țara Românească, burghezia era slabă datorită lipsei de omogenitate, datorită intereselor contradictorii izvorâte dintr-un tratament fiscal și juridic inegal care îi fărâmițau forțele, abătând-o într-o oarecare măsură de la direcția către care trebuiau să se îndrepte loviturile ei: regimul feudal. Cei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și națională. * * * Referindu-se la epopeea anilor 1848-1849, Ion Ghica observa într-o scrisoare din 1 februarie 1850, către generalul Wysocki, că „chestiunea națională se complica mai mult, pe măsură ce revoluția avansa spre Dunăre”; într-adevăr, alături de stadiul de dezvoltare a burgheziei, de forța și reacția puterilor contrarevoluționare, chestiunea națională a fost unul din factorii esențiali de natură să explice desfășurarea evenimentelor și esența învățămintelor revoluției din 1848-1849 în estul continentului. Nu intră în obiectul studiului nostru tratarea urmărilor și a învățămintelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
A MITTELEUROPEI ÎN EPOCA RĂZBOIULUI CRIMEII Procesul inegal și relativ rapid de dezvoltare economică și social-politică a țărilor germane în deceniile IV-VII ale veacului al XIX-lea a avut un reflex excepțional de puternic și variat pe plan suprastructural. Dezvoltarea burgheziei și a proletariatului, formarea pieței naționale unice, căile de realizare a unității naționale a poporului german, politica economică față de țările mai avansate (Anglia și Franța), ca și față de cele mai înapoiate (țările balcanice, de pildă), expansiunea economică pe continent și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe continent și în afara continentului, tipul și forma de stat a Germaniei unite etc. sunt numai câteva din problemele majore, de soluționarea cărora este legată, printre altele, apariția a numeroase concepții economice și social-politice, care, „îmbogățite” și sistematizate ulterior, de către burghezie, au servit ca premise și temeiuri pentru săvârșirea celor mai nesăbuite acțiuni politice. Una dintre ele are ca punct de plecare utilizarea într-un anumit sens a formulei Mitteleuropa. Folosită inițial în sens propriu, geografic, noțiunea însemna Europa de mijloc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nesăbuite acțiuni politice. Una dintre ele are ca punct de plecare utilizarea într-un anumit sens a formulei Mitteleuropa. Folosită inițial în sens propriu, geografic, noțiunea însemna Europa de mijloc sau Europa centrală, ca apoi, în perioada de ascensiune a burgheziei, să capete și un înțeles politico-economic vizând realizarea unei uniuni între Germania și Austria, subjugarea economică a tuturor regiunilor cuprinse între vestul și estul Europei, între Marea Nordului, Marea Meagră și golful Persic. Acest sistem, căci e vorba de un sistem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]