695 matches
-
suspendarea regulilor de poliție care interzic îmbulzelile zgomotoase și gălăgia nocturnă". Cum spun catalanii: "Per carnaval, tot s'hi val" (pentru carnaval, totul este permis). Pe durata carnavalului, populația vechii Franțe avea obiceiul să imite justiția și să dea sentințe burlești, parodii ale celor emise de către judecătorii reprezentanți ai regelui. Tagma oamenilor legii, în speță comunitatea de clerici dependentă de curțile de justiție, înscena, într-o zi din timpul Carnavalului un "proces-caricatură". Acesta era în general despre un fapt ridicol, uneori
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ritualic și neliniștitoră. Apoi Gianni Schicchi (opera lui Pucciniă pusă în scenă de Silviu Purcărete, cu aceeași trupă de actori deveniți acum și cântăreți, uneori străluciți, de operă. Opulent și plin de ireverență și autoironie, Gianni Schicchi coboară direct din burlescul și fantezia mai vechii Cumnate a lui Pantagruel. Unchiul Vania și Woyzeck - două spectacole la care biletele s-au epuizat Celelalte spectacole românești au fost mai degrabă dezamăgiri. Operei de trei parale a lui Brecht, în regia lui Victor Ioan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Peter Ustinov. — O producție frumoasă, cu Nicolai Ghiaurov, iar dirijor era Georges Prêtre. Mare, mare! — Povestiți-mi despre Ustinov! — Rus de origine, avea un extraordinar simț al umorului, doar că, în acest Don Quijote, s-a înșelat puțin. A luat partea burlescă, dar a făcut total abstracție de romantismul și frumusețea sufletească ale acestui om și chiar de ale Dulcineei. În operă, ea singură recunoaște unicitatea lui Don Quijote: C’est un fou sublime! Altfel, se lucra divin cu el, într-o atmosferă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
prinții Bibescu o așteptau la Paris, unde se străduiau să realizeze cele mai fericite « conjuncții », întâlniri cu adevarat magice. După lectură celor Opt raiuri pe care i le adusese Emanuel, Proust răspunsese, spre disperarea prințesei, printr-o epistola în versuri burlești. « Conjuncția » avea să se realizeze în 1912, la bălul ziarului L’Intransigeant, cănd scriitorul, « palid, cu barbă crescută, cu gulerul paltonului ridicat » (2), îi provocase Marthei Bibescu o indicibila senzație de teamă, asemănătoare aceleia pe care o încerca fiind copil
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
doar cu rudimentarii yahoo ai lui Swift, Struțocămila e de o prostie liniștită, ce provoacă “râsul cu hohot” al mulțimii, în timp ce alții “cu batgiocură în laude și cu mascara în pofală o lua”. „Vesela compătimire a prostiei” o mijlocește aici burlescul, formă a comicului născută dintr-un contrast izbitor între limbaj și persoană: trecerea de la mare (aspectul fizic grosolan al Struțocămilei) la mic produce o puternică impresie de ridicol și o reacție de surpriză amestecată cu plăcere, ambele având loc atât
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
pentru a satiriza personaje și situații, pentru a puncta contrastele care izbeau, fiind și cazul prozei ritmate și versificate, de sorginte populară, în care rima în imperfect creează o muzicalitate celebrând vesela prostie a personajului. Redăm spre exemplificare fragmentul de după burlesca scenă a încoronării/înzorzonării Struțocămilei, fragment făcut cu mijloacele batjocorii burlești: Oscilarea lui Cantemir între detașare și participare, între amuzament și indignare, poate fi rezultatul fascinației produse de comedia grotescă care se desfășoară neîntrerupt sub ochii săi, și în care
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
izbeau, fiind și cazul prozei ritmate și versificate, de sorginte populară, în care rima în imperfect creează o muzicalitate celebrând vesela prostie a personajului. Redăm spre exemplificare fragmentul de după burlesca scenă a încoronării/înzorzonării Struțocămilei, fragment făcut cu mijloacele batjocorii burlești: Oscilarea lui Cantemir între detașare și participare, între amuzament și indignare, poate fi rezultatul fascinației produse de comedia grotescă care se desfășoară neîntrerupt sub ochii săi, și în care autorul nu se poate abține să nu intervină, să nu coboare
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
a cărui nevinovăție este conștient, șoimul înțelege că „toate acestea vărsături asupra curățăniii Inorogului le borește” inamicul său, îi replică: “Șterge-ți gura (...) și de ieste cu putință știupitura iarăși îți înghiți și borâtura iarăși îți sorbi”. Ironia, satira, sarcasmul, burlescul, pamfletul, caricatura sunt toate folosite de Cantemir în grade diferite, acesta fiind singura armă de care dispune împotriva unei umanități aberante. Spirit anamorfotic fiind, Principele deformează cu un patos nemaiîntâlnit (decât, mai târziu, la Caragiale) evenimente și oameni pe care
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
export, garanție, impozabil, imputare, fiduciar, fiscal, product, proletar, protecție, reformă, rentă, stipendie, subsidiu, trafic, uvrier ș.a.; d) armată: adjutant, alianță, armistițiu, avangardă, beligerant, coaliza, concentrare, conflict, contingent, incorporat, instrucție, insurgent, misiune, ofensivă, recruta, rezervist, somare ș.a.; e) cultură: anticar, broșură, burlesc, clerical, coloană, comedie, confesional, ecleziastic, farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator, plastograf, piedestal, prelat, sacrament ș.a.; f) știință: celulă, craniu, corolar, diagnoză, embrionar, fonetism, fibră, fiziolog, genetic, idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri, atitudini, calități
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să avem în vedere faptul că normele "exactității" au variat considerabil de la o școală poetică la alta și, firește, de la o națiune la alta. în limba engleză, unde rima masculină predomină, rimele feminine și dactilice au de obicei un efect burlesc sau comic, în timp ce în latina medievală, în limba italiană sau în cea polonă, rimele feminine sunt obligatorii când se tratează temele cele mai serioase, în engleză întâlnim problemele speciale constituite de rima vizuală, de rimarea omonimelor - mijloc de realizare a
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
structură și un scop estetic, o coerență și un efect de ansamblu. Desigur, ea trebuie să aibă anumite raporturi veridice cu viața, dar aceste raporturi pot fi foarte diferite : viața poate fi prezentată drept ceva înalt, măreț, sau drept ceva burlesc, sau drept ceva antitetic ; literatura este în orice caz o selecție din viață făcută ou o anumită finalitate. Pentru a stabili care este raportul dintre o anumită operă și "viață", trebuie să avem cunoștințe independente de literatură. 281 Aristotel considera
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
către William Davenant (1605 - 1668), Hofobes a făcut o încercare de acest fel când, după ce a împărțit societatea în lumea de la curte, de la oraș și de la țară, a găsit trei tipuri corespunzătoare de poezie: poezia eroică (epopeea și tragedia), poezia burlescă (satira și comedia) și poezia pastorală. *10 E. S. Dallas, un talentat critic englez, care cunoștea gândirea critică a fraților Schlegel și a lui Coleridge *11, distinge trei tipuri fundamentale de literatură - "Drama, istorisirea și cântecul", - pe oare apoi le
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
că acestea ar fi opere de propagandă, o interpretare greșită, explicabilă în lumina anumitor pasaje și elemente izolate pe oare le conțin, se împacă greu cu minuțiozitatea organizării lor literare, cu complicatele procedee folosite: ironie, parodie, joc de cuvinte, mimare, burlesc. Definind astfel funcția literaturii, am rezolvat oare ceva? într-un sens, se poate spune că în estetică întreaga luptă se dă între teoria care susține existența unei "experiențe estetice" separate, ireductibile (un domeniu autonom al artei) și teoria care consideră
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
-1943) Compozitor, pianist și dirijor rus. - Romanțăm Sol (1893) Ravel, Maurice (1875 -1937) - Compozitor și pianist francez. - Fanfare (1927 ) din L' Évantail de Jeanne Reger, Max (1872 1916) Pianist, organist și compozitor german. - 5 Piese pitorești op. 34 (1899) 6 Burlești op. 58 (1901) - 6 Piese op. 94 (1906) Rehberg, Willy (1863 -1937) Pianist, compozitor și pedagog elvețian. - Festenmarsch op. 14 Reinecke, Carl (1824 -1910) Pianist, compozitor, dirijor și pedagog german - Nußknacker und Mäusekonig op. 46 după E. T. A. Hoffmann
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
chiar a unui Cyrano de Bergerac se opune dorinței lui Malherbe de a guverna cu autoritate limba. Reacție barocă a unei aristocrații care se teme să nu fie confundată cu vulgul, prețiozitatea provoacă o contrareacție, barocă și aceasta, prin dezvoltarea burlescului, care se remarcă prin grosolănia limbajului și o prefăcută vulgaritate (Eneida travestită a lui Scarron). Corneille însuși, în primele sale opere (Iluzia comică, 1536) se bazează pe o estetică barocă ce transpare încă în Cidul, cu toate că această operă marchează trecerea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de bază a acestui site este cea folosită de toți politicienii și reprezentanți ai mijloacelor de informare în masă: vorbești (despre) democrație, în vreme ce, pe ascuns, controlezi evenimentele. Din multe puncte de vedere, ceea ce este oferit de către media e o democrație burlescă, care poate fi considerată cu greu ceva unic, de vreme ce, pentru orice fenomen cultural și uman, se pare că există azi caricaturi ieftine produse de media - reclame pentru Claritin care oferă imitații de religie, judecători TV care administrează justiția în curți
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ca de un ghimpe menit să provoace gelozia persoanei iubite. Este ceea ce face, printre alte soții zbuciumate, eroina comediei bulevardiere Flirt pour deux a lui Maurice Hennequin, scrisă în 1912. Această piesă forțează nota și abordează flirtul într-o manieră burlescă. Geneviève este măritată de trei ani cu Henri Destourelles, un afacerist. Tânăra femeie e măcinată de o bănuială, de o vie presimțire că într-o bună zi soțul ei îi va aduce ofensa de a o înșela. Iată de ce își
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
eroii au aceeași supremă dăruire de sine și se jertfesc din dragostea absolută pentru partener, adevărata iubire presupunând unirea în veșnicie. Într-un anume sens, dramaturgul român pare mai consecvent spiritului tragediei decât maestrul său grec Euripide. Eliminând personajul parțial burlesc al lui Heracles, el reduce oricum elementul comic din piesa înaintașului său. Singurul moment destins al dramei e scena în care Străinul/ Pan și șerbii săi discreditează maieutica, arta de a scoate cu ajutorul analizei apă din piatră seacă și adevărul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
gândeau decât la o partidă zdravănă de coțăială sau, ca amărâta aia de Lillișu, la măritiș." Ce se întâmplase cu omul ăsta de vorbea așa?... O latură necunoscută a personalității lui ieșea la iveală, confirmând într-un mod tragic sugestiile burlești ale numelui său, pe care odinioară își dădea silința să-l facă uitat ca pe un lucru de rușine. Direct până la brutalitate, scrâșnind din dinți, dezamăgit, actualul Gogonea i-o lua înainte finului intelectual Nicolae,cel care fusese, cel care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că sînt o generație erudită, poezia lor nu este livrescă (cum s-a spus), ci inteligentă, ei nu pot scrie "frumos" pentru că par "plictisiți" de imensitatea poeziilor "frumoase" dar care nu spun nimic, ironia lor nu-ți dă sentimentul de burlesc, ci de gravitate și responsabilitate în fața fiecărei clipe. Nu se refugiază în incongruență și absurd (cum li s-ar părea celor cu o sensibilitate vetustă, neintegrabilă în circuitul existenței spirituale "moderne"), senzația pe care o dau. de "homo ludens", este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Șederea noastră în gară se prelungește, dar asta pentru că ni s-a rezervat și un „sufleu” artistic. E vorba de cabaretul-literar La Transcontinentale. O locomotivă cu aburi, de la începutul secolului - o parodie la Expresul nostru Literar - constituie decorul unui spectacol burlesc, care începe, fără un anunț prealabil, odată cu instalarea noastră la măsuțele scoase pe caldarâm. Acompaniați de acorduri muzicale, o trupă de actori tineri recită poeme ale scriitorilor prezenți în Tren, concepute ca piese ale unui timp suspendat, oferit lecturii, gestului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
promesso, Cholle mân tue micida di te stesso. Conform ASF, Tratte, 983, fol. 20r, Strozzi avea numai un mandate în Pisa, din 6 ianuarie până pe 6 iulie 1415. 53 Dante Alighieri. 54 Francesco di Giovanni Scambrilla era un poet florentin burlesc. 55 Santoli, "Giannozzo Manetti", p. 55. 56 Eric Cochrane, Historians and Historiography în the Italian Renaissance, University of Chicago Press, Chicago, 1981. 57 Manetti, Historia pistoriensis, col. 991. 58 Ibid., cols. 1073-1075. 59 Riccardo Fubini, "La rivendicazione di Firenze della
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
chiar universitar.) Cu predispoziții melomane de la Maica Natură, cum Îi spu nea melomanul Jean-Jacques Rousseau, dar și cu o Îndărăt nicie la studiul elementar al notațiilor muzicale, al teoriei și solfegiu lui - provocată de severitatea absurdă și de pedan tismul burlesc al profesorului de muzică de la Sf. Sava, Ion Costescu, harnic dascăl, dar antipatic pentru lipsa-i de sensi bilitate artistică Într-un domeniu atât de gingaș -, cu aseme nea predispoziții melomane aveam să mă găsesc, Într-un moment, la o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
multe lucruri îmi păreau interesante, demne de a fi povestite când voi fi scăpat de pietricica spinoasă, care nu vroia în nici un chip să iasă. În felul lor, multe întâmplări din spital au devenit și mai provocatoare, mai miezoase și burlești, pe măsură ce s-a scurs vremea. Însă le-am evocat rar și prudent. Nu-i bine să stârnești trecutul. Nu se știe niciodată când și cum se întoarce, ca să te pedepsească pentru nesocotință. Nu-i sănătos să-i dai cu sâc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Intrarea mea la Institutul de Cinematografie la vârsta de 27 de ani ar fi meritat, după cum se vede, pana unui mare umorist... În continuare, timp de patru ani, examenele de măiestrie de la sfârșitul fiecărui semestru au ținut când de comedia burlescă, când de drama romantică: pentru că la jumătate din ele am trecut cu brio, în timp ce la cealaltă jumătate am fost trântit de asemenea cu brio și n-am reușit să mă mențin în continuare la institut decât datorită amintirii succeselor mele
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]