560 matches
-
și cel privind activitatea Consiliului de Miniștri este cel al colaboratorilor lui Ceaușescu în domeniul politic. Procedând în mod constant pe bază de criterii subiective, el este nevoit să-și repudieze favoriții, rând pe rând. Astfel, după caruselul în doi Burtică Dumitru Popescu, care s-au succedat în fruntea ideologiei și culturii, el s-a oprit asupra unui outsider, Petru Enache, fost prim secretar la tineret, fost prim-secretar la județele Neamț și Iași și cocoțat acum pe postul celor doi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în absența familiei Ceaușescu, atunci când ea se afla în China. Dar Bondrea știe prea multe despre toate aranjamentele anterioare de pe urma cărora au profitat chiar copiii lui Ceaușescu. Deci, oamenii de mare încredere își mai aranjează și propriile interese, printre picături. Burtică și-a făcut o umilă autocritică și a ajuns din ministru al Comerțului Exterior prim-secretar la Ploiești, unde se va dovedi un zbir spre a-și recâștiga pozițiile pierdute. Dar, între timp, scăpați de autoritatea nepriceperii sale, alți funcționari
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
unde se va dovedi un zbir spre a-și recâștiga pozițiile pierdute. Dar, între timp, scăpați de autoritatea nepriceperii sale, alți funcționari din Ministerul Comerțului Exterior au început să deschidă gura și să dezvăluie abuzurile fostului lor ministru, așa încât dl Burtică nu se poate considera încă la adăpost de surprize. Curios este că, deși decăzuți din funcțiile lor de stat, acești oameni rămân în cele de partid, adică în Comitetul Politic Executiv, ceea ce demonstrează ineficacitatea acestui for ce s-ar fi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
O viață fără griji. Fără răspunderi (așa credea, cel puțin, deoarece îi lipsește, probabil, sentimentul istoriei). O viață care să-i permită o retragere oportună și oportunistă. Ceea ce i-a reușit. Iată însă că, după căderea în dizgrație a lui Burtică, de fapt intrat până în gât în afaceri dubioase și valutare, din care a scăpat (deocamdată) prin dezvăluirea achitării datoriilor lui Nicu Ceaușescu contractate la ruletă, după trecerea în rezervă a lui Dumitru Popescu, niciunul din cei rămași în primul cerc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-l practice a mai înregistrat un record: publicarea unor fotografii stereotipe, în toate jurnalele, înfătișând prezentarea de felicitări prilejuite de ziua de naștere a lui Ceaușescu. S-a depășit astfel servilismul deja omologat al foștilor secretari cu presa și propaganda. Burtică și Popescu-Dumnezeu, noul uns, Enache, găsind încă o formă de slugărnicie care le scăpase celorlalți. Dar nu numai atât! Printr-o curioasă, dar nu întâmplătoare manevră fotografică ori din montaj, cei care au fost pozați dând onorul stăpânului suprem erau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
precizând că pe Iacobec Victor l-a adus paroh, apoi l-a numit consilier însă mai mult nu poate face pentru el”. După 1965 au avut loc mai multe întâlniri, inclusiv între funcționari ai Curiei romane și diplomați români. Cornel Burtică, ambasador al României în Italia, își amintește că în iulie 1966, atunci când a avut o primă întâlnire la Grottaferrata cu cardinalul Agostino Casaroli, consacrată aducerii în țară a copiei după Columna lui Traian, prelatul papal i-a propus și discutarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui Traian, comandată și achitată de guvernele interbelice. în ianuarie 1967, copia a ajuns în țară, însă „guvernanții de la București nu s-au purtat întotdeauna elegant cu reprezentanții Vaticanului, nici după ce s-au făcut primii pași spre normalizare” - susține Cornel Burtică. „Am înțeles de la Emil Bodnăraș - continuă același demnitar comunist - , care coordona sectorul cultelor la acea vreme, că exista convingerea în sânul conducerii noastre că Vaticanul dispunea de cel mai perfecționat sistem de spionaj din lume și de intervenție în afacerile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nunțiu apostolic `n România și Federația Rusă. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, f. 44. Preot la parohia catolică Popești-Leordeni. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, f. 58. Rodica Chelaru, Culpe care nu se uită. Convorbiri cu Cornel Burtică, cuv`nt `nainte de Adrian Cioroianu, postfață de Dan Pavel, note de Rodica Chelaru, Curtea Veche Publishing, București, 2001, p. 71. Ibidem. Ibidem, p. 72. Ibidem. Ibidem, p. 73. Ovidiu Bozgan, „The Romanian Orthodox Church and the Roman Catholic Church
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
realizare. Făcut și semnat la București la 13 octombrie 1980, în doua exemplare originale, fiecare în limba română și în limba engleza, ambele texte avînd aceeași valabilitate, textul englez servind ca text de referința. Pentru guvernul Republicii Socialiste România, Cornel Burtica, viceprim-ministru, ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale Pentru guvernul Republicii Democratice Somalia, dr. Mohamed Ali Nur, ministrul zootehniei, pădurilor și pasunilor ----
ACORD din 13 octombrie 1980 de cooperare economică şi tehnica între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Democratice Somalia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151703_a_153032]
-
noi. Articolul 6 Prezentul acord este întocmit în două exemplare, în limbile română și daneză, engleză, franceza, germană, italiană, neerlandeza, fiecare din aceste texte avînd aceeași valoare. Făcut în București la 28 iulie 1980. Pentru guvernul Republicii Socialiste România, Cornel Burtică Pentru Consiliul Comunităților Europene, Gaston Thorn Wilhelm Haferkamp ----
ACORD din 28 iulie 1980 între Republica Socialistă România şi Comunitatea Economică Europeană privind crearea comisiei mixte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151726_a_153055]
-
integrantă din acestă. Articolul 14 Prezentul acord este întocmit în două exemplare, în limbile română și daneză, engleză, franceza, germană, italiană, neerlandeza, fiecare din aceste aceeași valoare. Făcut la București la 28 iulie 1980. Pentru guvernul Republicii Socialiste România, Cornel Burtică Pentru Consiliul Comunității Europene Gaston Thorn Wilhelm Haferkamp Anexă Produsele prevăzute în cap. 25-99 din Nomenclatorul Consiliului de cooperare vamală, care nu sînt cuprinse în acord Schimbul de scrisori nr. 1 Președintele delegației Comunității Economice Europene Domnule președinte, Așa după cum
ACORD din 28 iulie 1980 între Republica Socialistă România şi Comunitatea Economică Europeană privind comerţul cu produse industriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151725_a_153054]
-
vamale bunurile de folosință îndelungată ca: autoturisme, motociclete, frigidere, articole de lux, parfumerie, sosite pe adresa persoanelor particulare. Articolul 2 Direcția Vămilor va aduce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin care intră în vigoare pe data semnării lui. Ministru, Ing. CORNEL BURTICĂ București, 20 iunie 1970. Nr. 74. LISTA bunurilor la care se acordă scutire de taxe vamale dacă sosesc din străinătate pînă la 31 decembrie 1970 1. Produse alimentare și băuturi de orice fel, țigări etc. 2. Îmbrăcăminte (paltoane, costume de
ORDIN nr. 74 din 20 iunie 1970 privind aprobarea listei bunurilor scutite de taxe vamale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160175_a_161504]
-
din 4 august 1967 și pct. 2 din Ordinul nr. 45 din 16 mai 1962 își încetează aplicarea pe data intrării în vigoare a prezentului ordin. Articolul 8 Direcția Vămilor va aduce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin. Ministru, Ing. CORNEL BURTICĂ București, 6 iunie 1971. Nr. 62. ---------
ORDIN nr. 62 din 6 iunie 1970 privind regimul vamal al bunurilor aparţinînd persoanelor fizice care trec frontiera de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160174_a_161503]
-
mingea", "Lovim popicele", "Împingem jucăriile", " Tragem jucăriile". - Jocuri de schimbare a poziției corpului prin rostogoliri de pe spate pe burtă și de pe burtă pe spate; jocurile "Ne rostogolim", " Ne răsucim" etc. Exerciții pe muzică: " Ne rostogolim ca mingea - Ujaaa!", " Unde e burtica?" - Jocuri de manipulare în care se așează în jurul copilului jucării, obiecte de diferite forme pe care este încurajat să le apuce și să le manipuleze: Ne jucăm cu păpușa/balonul etc.", "Prinde-dă-mi cubul/mingea, ursulețul etc.", "Unde e ...?" - Jocuri de
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
liturghie duminicală greco-catolică celebrată de preotul Vasile Chindriș, cu o participare numeroasă (ca. 3.000 de persoane). În urma acestei demonstrații, dublată de o vastă mișcare petiționară, a urmat un nou val de arestări și condamnări ale liderilor rezistenței greco-catolice. Cornel Burtică, ambasadorul Republicii Socialiste România în Italia (1966-1969), s-a întâlnit de mai multe ori cu Agostino Casaroli, ministrul de externe al Vaticanului. Cei doi au discutat pe larg despre reglementarea situației Bisericii Române Unite, ambasadorul Burtică exprimându-și acordul în
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
liderilor rezistenței greco-catolice. Cornel Burtică, ambasadorul Republicii Socialiste România în Italia (1966-1969), s-a întâlnit de mai multe ori cu Agostino Casaroli, ministrul de externe al Vaticanului. Cei doi au discutat pe larg despre reglementarea situației Bisericii Române Unite, ambasadorul Burtică exprimându-și acordul în acest sens. Într-o notă trimisă la București ambasadorul Burtică evidenția între avantajele reglementării chestiunii în cauză pe acela că aniversarea în 1968 a 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, organizată de greco-catolicii din
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
întâlnit de mai multe ori cu Agostino Casaroli, ministrul de externe al Vaticanului. Cei doi au discutat pe larg despre reglementarea situației Bisericii Române Unite, ambasadorul Burtică exprimându-și acordul în acest sens. Într-o notă trimisă la București ambasadorul Burtică evidenția între avantajele reglementării chestiunii în cauză pe acela că aniversarea în 1968 a 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, organizată de greco-catolicii din emigrație, să nu aibă un pronunțat caracter ostil regimului de la București. În urma intervențiilor sale
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Budapesta. Fiind secondat de către Florian Dănălache, prim-secretarul Bucureștiului și ascultând de sfaturile lui Leonte Răutu, Trofin a jucat un rol decisiv în înăbușirea tendințelor liberale ale mediilor universitare. Cei mai apropiați colaboratori ai lui au fost Ion Iliescu, Cornel Burtică, Ștefan Bârlea, Petru Enache și Ștefan Andrei. Împreună cu Vasile Patilineț contribuie la ruinarea politică a lui Alexandru Drăghici cu ocazia Congresului al IX-a al PCR. Fiind practic a doua personalitate a Partidului Comunist Român în perioada 1968 - 1969, el
Virgil Trofin () [Corola-website/Science/308335_a_309664]
-
decorat cu ordinul 23 August clasa I. În calitate de ambasador al Republicii Socialiste România în Italia (1966-1969) s-a întâlnit de mai multe ori cu Agostino Casaroli, ministrul de externe al Sfântului Scaun, cu care România nu avea relații diplomatice. Ambasadorul Burtică s-a pronunțat pentru reglementarea situației Bisericii Române Unite (aflate pe atunci în ilegalitate), între avantajele acestui fapt fiind acela că aniversarea în 1968 a 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, organizată de greco-catolicii din emigrație, să nu
Cornel Burtică () [Corola-website/Science/308338_a_309667]
-
pronunțat caracter ostil regimului de la București. În urma intervenției sale, un emisar al Sfântului Scaun a primit permisiunea de la Departamentul Cultelor de a-l vizita la 31 octombrie 1968 pe cardinalul Iuliu Hossu, aflat în domiciliu forțat la Mănăstirea Căldărușani. Cornel Burtică a decedat la 11 iunie 2013 și a fost incinerat la 14 iunie 2013. Interviuri
Cornel Burtică () [Corola-website/Science/308338_a_309667]
-
Mai întâi a început să strângă semnături de susținere pentru Negoițescu de la colegi de breaslă, pe care a și reușit să-i adune la Uniunea Scriitorilor în semn de protest pentru arestarea lui Negoițescu. Apoi a intervenit direct la Cornel Burtică, secretar al Comitetului Central al PCR și viceprim-ministru, cu care avea o relație apropiată.
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
să aibă loc la 15 decembrie 1977. La 4 decembrie 1976, însă, conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.) a solicitat "„efectuarea unor modificări esențiale în dramaturgia filmelor și concentrarea acțiunii lor într-un singur film în două serii”". Cornel Burtică, secretar al C.C. al P.C.R., responsabil cu cinematografia, i-a solicitat scenaristului realizarea unor modificări prin care să se omită rolul jucat de domnitorul Carol I și de Ion C. Brătianu în obținerea independenței de stat. Au avut loc o
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
de domnitorul Carol I și de Ion C. Brătianu în obținerea independenței de stat. Au avut loc o serie de discuții, iar între scenarist și secretarul de partid a izbucnit un conflict. În volumul său autobiografic, Popovici a afirmat că Burtică era "„un șmecher insolent, care declarase în cercul său de amici: cum adică, filmul independenței nostre naționale, să-l regizeze un jidan? Mie, în schimb, mi-a spus, știind dinainte că voi refuza modificările propuse, că se dorește un altfel
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
scenariu al scriitorului Paul Anghel și în regia lui Sergiu Nicolaescu, care regizase anterior două episoade ale serialului de televiziune deja filmat. Devizul filmului era stabilit la 21 milioane lei. Sergiu Nicolaescu a afirmat că a fost chemat de Cornel Burtică, care i-a propus să realizeze un film care să aniverseze „100 de ani de la Războiul Independenței - 1877”. Regizorul a răspuns că era prea puțin timp la dispoziție pentru scrierea unui scenariu, apoi pentru realizarea filmărilor, considerând că era imposibil
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
care să aniverseze „100 de ani de la Războiul Independenței - 1877”. Regizorul a răspuns că era prea puțin timp la dispoziție pentru scrierea unui scenariu, apoi pentru realizarea filmărilor, considerând că era imposibil ca filmul să fie realizat până în lunile noiembrie-decembrie. Burtică l-a încurajat, dându-și acordul pentru apariția în film a domnitorului Carol (spunând că-l va convinge el pe Ceaușescu) și propunându-i să-l interpreteze chiar regizorul. Potrivit afirmațiilor lui Nicolaescu, "„scenariul promis de Paul Anghel nu a
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]