3,144 matches
-
10, Iași]. Note Originalele celor cinci epistole, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Mihail Steriade - Poeme. Ediție îngrijită de Florin Steriade. Prefață de Const. Ciopraga. București, Editura Minerva, 1971, 296 pagini + 1 foto bust Mihail Steriade. (Retrospective lirice). Eseul lui Const. Ciopraga, Un modern de expresie clasică, p. 5-12, se constituie într-un autentic model de receptare critică. 2. Grație reputației și operei sale este numit director al revistei Cronica în perioada 1965-1970. 3
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
parcurs în ultimii 90 de ani marșul victorios prin instituțiile media și de învățământ ale Occidentului. La universitățile din Europa de Vest și America, la fel ca și în redacțiile massmedia cele mai influente, domină stângacaviar, care continuă să șteargă de praf bustul bătrânului Marx.” Profesorul polonez dă și exemple. Iată câteva: Alain Badiou, „adorator francez al lui Mao”, Eric Hobsbawm, „istoricul comunist englez, dezvinovățind cu ușurință în sintezele lui crimele comise în numele acelei «idei frumoase»” sau, „o stea relativ nouă”, Terry Eagleton
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
Semeniuc ne semnalează cazuri de vandalism extrem la Iași, despre care România literară a informat la timpul cuvenit: „În luna martie, trei tineri cu vârste cuprinse între 17 și 20 de ani au demolat și au furat de pe socluri trei busturi aflate în Parcul Copou. Acestea îi înfățișau pe Delavrancea, Nicolae Gane și Ciprian Porumbescu. Primele două sunt înscrise pe lista B a monumentelor istorice de interes local, fiind realizate în 1924 (sculptor: Ion Mateescu) și, respectiv, 1943 (Richard Hette). Cel
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
B a monumentelor istorice de interes local, fiind realizate în 1924 (sculptor: Ion Mateescu) și, respectiv, 1943 (Richard Hette). Cel de-al treilea îi aparținea lui Ieftime Bîrlădeanu și data din 1947. Ce a urmat este pur și simplu revoltător: busturile au fost sparte cu ciocanul sau barosul și vândute unor firme de valorificare a materialelor reciclabile. Delavrancea le-a adus hoților 544 de lei, Gane - 722 de lei, iar Porumbescu - 1667 de lei.” Și nu e singurul act de vandalism
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Marian Popa - Mircea Iorgulescu în Istoria literaturii române de azi pe mâine. Volumul 2 - 23 august 1944 - 22 decembrie 1989. Versiune revizuită și augmentată. București, Editura Semne, 2009, pag. 1058-1059 + 1 foto bust. (Critici de front). 2. Marian Popa - Mircea Iorgulescu, fișă de istorie literară în Dicționar de literatură română contemporană. Ediția a doua revizuită și adăugită. șBucureștiț, Editura Albatros, [1977], p. 275; Elena Tacciu - Mircea Iorgulescu, fișă literară în Dicționarul scriitorilor români
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
3-a București, Editura Institutului Cultural Român, 2004, 922 pagini. 2. Decalogul. Îndreptar creștin, politic și social. Apare în București, bilunar, între anii 1936-1940. 3. Ion Th. Ilea - Destin în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 31+1 foto bust. 4. Vintilă Horia - Baladă in extremis în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 30+1 foto bust. 5. Virgil Carianopol - Că mă tot rup din piatră în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 25 + 1 foto bust. 6
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
în București, bilunar, între anii 1936-1940. 3. Ion Th. Ilea - Destin în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 31+1 foto bust. 4. Vintilă Horia - Baladă in extremis în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 30+1 foto bust. 5. Virgil Carianopol - Că mă tot rup din piatră în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 25 + 1 foto bust. 6. Ion Șiugariu - Teatrul lui Camil Petrescu în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 9-14. 7. Coriolan Gheție
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
foto bust. 4. Vintilă Horia - Baladă in extremis în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 30+1 foto bust. 5. Virgil Carianopol - Că mă tot rup din piatră în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 25 + 1 foto bust. 6. Ion Șiugariu - Teatrul lui Camil Petrescu în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 9-14. 7. Coriolan Gheție - Cetanie din munții cu aur în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 8. 8. Mihai Beniuc - Poeme. În cerul serii
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
p. 9-14. 7. Coriolan Gheție - Cetanie din munții cu aur în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 8. 8. Mihai Beniuc - Poeme. În cerul serii luna..., Adâncuri, Nimicul în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 20-21 + 1 foto bust. 9. George Meniuc - Umbre în Cronica literară. Caietul 2-3, februarie-martie 1939, p. 69. 10. Elena Soare - Imitația naturii în artă în Cronica literară. Caietul 2-3, februariemartie 1939, p. 49-54. 11. Onșisimț Filipoiu - George Petcu - Fata-Morgana (Poeme) în Cronica literară. Caietul
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
literară. Caietul 2-3, februariemartie 1939, p. 49-54. 11. Onșisimț Filipoiu - George Petcu - Fata-Morgana (Poeme) în Cronica literară. Caietul 2-3, februarie-martie 1939, p. 82-84. 12. Lucrezzia Kar - Silueta madernei Galatee în Cronica literară. Caietul 2-3, februarie-martie 1939, p. 60-61 + 1 foto bust. 13. Coriolan Gheție (1916-1990), jurnalist, eseist și memorialist.
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
al PSD, Cătălin Ivan. Adrian Năstase, despre intelectualul lui Traian Băsescu "Săptămânile trecute, într-o dezbatere televizată, "intelectualul lui Băsescu", Cristian Preda, i-a reproșat lui Cătălin Ivan că a participat, anul trecut, la Bruxelles, alături de mine, la instalarea unui bust al lui Titulescu - donat Parlamentului European. De fapt, Fundația Europeană Titulescu reușea, în acest fel, să marcheze "prezența" lui Nicolae Titulescu și în "capitala" Europei, după ce organizase, în ultimele două decenii, acțiuni similare la Geneva, la Berna, la Strasbourg, la
Adrian Năstase îi răspunde lui Cristi Preda, după atacul la Cătălin Ivan by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29994_a_31319]
-
și Veneția triștilor. Piața Chirilă și precupețele indo-europene. În zare, mahalaua celestă a magiștrilor Ion Creangă și Mihai Ursachi Ianuarie. Trec, bacovian, convoaie mortuare. În fum de cădelniță, dinspre Vale spre Deal... Bahluiul visează Dunărea. În Valea Pogor, pe umărul bustului de bronz al lui Caragiale mierla își amintește de mine și cântă cu aripile înghețate.
Din Vale spre Deal by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2904_a_4229]
-
lungă... Monștrii sacri Monștrii sacri sunt scoși pe targă din sanatoriile mizere ale austerității, și depuși la colțuri de stradă,în piețe publice, pentru a face cu mâna trecătorilor înainte de a li se lua forma corpului pentru a deveni statui, busturi impozante, locuri de pelerinaj și adâncă venerație, sau măcar o placă comemorativă... Undeva, mai departe, câțiva meșteri mari calfe și zidari, câștigători de licitații severe, prepară artistic gipsul după o rețetă autohtonă, recent pusă în chenar aurit la registrul invențiilor
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/3266_a_4591]
-
Adevărat c-a înviat! îi răspund, în fața bisericii Sân-Nicoară, într-o zi de 2 iunie, puțin surprins. TEI Tei grei de floare. Mirosul lor puternic, din curtea aceluiași sfânt lăcaș. Doar ei și albinele-n ei și ploaia, lângă două busturi. Din care, unul Liviu Rebreanu ofițer. ACOLADĂ Pe malul Tisei, dinspre Apus, stau cu fața spre Răsărit; deci spre România. Și ascult cuvintele ghidului; într-un grup, în orașul, de statui, Szeged. Deci până aici, între două râuri, s-a
Geografia by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/3394_a_4719]
-
Cea de a doua se referă la recunoaștere publică de tipul "personajul pozitiv", de către autorități sau organizații civice, a unor conducători sau militanți activi ai legionarismului: Valeriu Gafencu, Ion Gavrilă Ogoranu. Tot aici ar putea fi incluse și omagierile aniversar-comemorative, busturile, numele de străzi sau instituții, ale unor reprezentanți ai culturii interbelice care au îmbrățișat valorile ideologiei de extremă dreaptă. Opțiuni ideologice care astăzi sunt diagnosticate ca fiind "derapaje de tinerețe". O situație specială, întrucat intră sub incidența OUG 31/2002
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sintagma simple: ortodoxismul Mișcării și prezența legionarilor în lupta armată anticomunista din anii '50 ai secolului trecut. Aceste două vârfuri de lance de care se utilizează de mai bine de două decenii consideră că le conferă dreptul la recunoaștere publică. Busturi, plăci memoriale, denumiri de instituții, titlul de cetățean postmortem solicitate și acordate de la administrația locală. Cine ar spune " Nu", astăzi, acțiunii de promovare a memoriei unui personaj interbelic care a fost "sfânt al închisorilor comuniste", "luptător anticomunist cu arma în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Ion Antonescu că "bun patriot", aceia care îi imaginează pe legionari ca având o "misiune național-creștină" sau care "nu îi vor pe evrei" în România au șanse mai mari să fie de acord în spațiul public cu simboluri fasciste sau busturi ale unor criminali de război. Asemenea opinii se opun în mod spontan discursului memorialistic al Holocaustului. Dar, în același timp, ele sunt acelea care pot genera atitudini disonante puternic cu valorile democratice. Prezint numai câteva date pentru o imagine sumara
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Paradoxal, astăzi Ion Antonescu este glorificat la Beiuș, județul Bihor, unde o stradă îi poartă numele, la Târgoviște, județul Dâmbovița, consiliul local refuză cu obstinație retragerea titlului de cetățean de onoare postmortem, iar la Pitești, în Muzeul Județean Argeș, un bust și o sală de expunere îl reprezintă într-o cheie pozitivă. 6 Gabriel Andreescu, "Temele "legii antilegionare" din perspectiva eticii memoriei", în Noua Revista a Drepturilor Omului, nr. 4/2015, dincolo de polemică vulgarizatoare și dezinformare, autorul susține teza "etnicizării eticii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
că "apare la 1 și 15 ale fiecărei luni". Care va să zică, o gazetă de toamnă. Ce culege, în 32 de pagini mici, jumătate cît ale revistelor noastre, exclusiv coperta, printre litografii de Utrillo și Wlamink, desene de Demian, Pătrașcu și-un bust al lui Athanase Sima, reprodus după Bourdelle? Un editorial, să zicem, polemic, al lui Francisc Șirato, despre arta plastică românească. Avem sau nu artă națională? Da, am avea, sună răspunsul, de care-ai ști, oricînd, să spui că-i din
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale. Sculptorul Eugen Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și Primăria au inițiat Festivalul Național de Muzică lăutărească veche „ZAVAIDOC”. Nu vi se pare că e puțin cam târziu, sau puținel cam puțin pentru acest uriaș, talentat Ceahlău al muzicii lăutărești? Ce e așa de măreț
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
colegiul, e dat în vileag, chiar dacă nu stai să faci o nepermisă, în fond, detectivistică, de multe amănunte: așezarea, aproape de catedrala romano-catolică, pe străduța care se înfundă, între două case vechi, știrbindu-i cîtva eleganța interbelică, coloanele, frescele din hol, bustul fostului director, Ștefan Pop și... secretara șefă (firește, pour les connaisseurs, totuși...). Sf. Sava (& Bălcescu) al Bucureștilor de ieri și de azi. Atît, deocamdată, despre locul molcomei apocalipse. Ian (Munteanu), a cărui lume se sfîrșește scîrțiind ca balamaua roasă a
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
insulei. în sala de recepții a Primăriei actuale (casa guvernatorului de odinioară nu mai există, ea fiind situată, se pare, pe locul clădirii de astăzi a Prefecturii), se află, printre portrete, și acela al lui Ghica, ba chiar și un bust datorat lui Stork. Interesant este că identificarea sculptorului a făcut-o abia acum, după semnătură, Adrian Ilfoveanu, autorul plăcii comemorative. Evenimentul ca atare are o istorie care merită să fie amintită. La noi nu există o tradiție a marcării locurilor
Et in Samos ego! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11018_a_12343]
-
zărești mese și scaune de lemn (ce amintesc de decorul serbărilor câmpenești de la noi), așezate pe ici pe colo, învecinate cu o rotondă a scriitorilor români (George Dornev, Horia Stamatu, Vasile Posteucă, Vintilă Horia, Mircea Eliade, Aron Cotruș, Mihai Eminescu), busturi în bronz executate de binecunoscutul și regretatul sculptor Nicăpetre. Undeva, puțin mai departe, se zărește un lac, cu trestii, nuferi și o insulă plutitoare (totul amintește de Eminescu și de inegalabilele lui versuri ,,lacul codrilor albaștri/ nuferi galbeni îl încarcă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ia aer, să se plimbe pe străzi. După rătăciri duioase prin orașul București, care arată cu adevărat din ce în ce mai bine, am ajuns, din întîmplare, pe lîngă Conservator. Cu teamă, am înaintat spre locul unde am așteptat atîta vreme să fie așezat bustul lui Iosif Sava, acțiune simplă, de altfel, amînată enorm și nejustificat de aleșii distinși ai Primăriei sectorului 1. Am ridicat ochii și am privit. Iosif Sava privea și el. În jur, spre cei care l-au prețuit și l-au
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10168_a_11493]
-
bere). Într-un décor- design style greek - de bun gust și o atmosferă foarte plăcută, am admirat orașul, de la înălțime și am întâmpinat primele focuri de artificii. În ziua de An Nou am stat acasă; Lala a aprins incenses lângă bustul lui Buda iar Laye a avut grije săl sperie pe monstrul Nian (conform tradiției) cu - fire crackers, așezate în fața porții de la intrare. Cei doi cocoși roșii, pe care Lala i-a cumpărat spre bucuria copiilor, ne-au delectat cu concertul
My trip to China. In: Editura Destine Literare by JULIA DEACONU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_267]