1,121 matches
-
de ani), fosta vedetă a selecționatei de baschet a României, a cucerit pentru a doua oară consecutiv titlul de campioană a Germaniei cu T.S.V. 1880 Wasserburg. Și-a păstrat centura În cadrul galei profesioniste de box de la Montreal, pugilistul român Lucian Bute (în imagine) a reușit să obțină cea de-a 13-a victorie, toate înainte de limită, apărându-și cu succes titlul de campion nord-american ( N.A.B.A. ) la categoria supermijlocie în fața americanului Jose Spearsman, pe care ar fi trebuit să-l întâlnească
Agenda2005-24-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283814_a_285143]
-
a 13-a victorie, toate înainte de limită, apărându-și cu succes titlul de campion nord-american ( N.A.B.A. ) la categoria supermijlocie în fața americanului Jose Spearsman, pe care ar fi trebuit să-l întâlnească în urmă cu două luni la Galați. Lucian Bute a obținut K. O.-ul în runda a opta a meciului, care a fost programat pe durata a douăsprezece reprize. Tot în gala de la Montreal, Adrian Diaconu a devenit campion profesionist al Ca-nadei la categoria semigrea, învingându-l prin K.
Agenda2005-24-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283814_a_285143]
-
nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului O' sjas amaro ćel maj laćho, maj baro, penʒarduno ʒambaśi andar savre vakïcă de kïnd și o rromajjmos ande amari zis, athe. Gelo kurkesqo zijs and-o oboros. Othe arakhas peș pwo bute rromença, să źambaśoja, ke dikhleas, angal te resel oda, ekhe grastes śukar, foduj. Dowrus și ke orkon andar lenθe mangelas leș oda ka te cinel leș pesqe, lesqe śukarimasqe, 'ke sinoas sar andar-i poză, ama 'ke nan-as len soça
GARGÓĬ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384602_a_385931]
-
aduc. — E ceva ce ar fi mai bine să știi... cel puțin domnia ta. — De ce? Pentru că sunt poet? — Nu. Arta poeziei nu are de-a face. Dar poate că... Mă rog, e ceva grav. — Vorbește. — Azi dimineață, slujitorii de la bucătării aranjau buțile de vin rezervat priorilor... așa zic ei. — Așa zic ei? După mine, Încercau să tragă o băută pe cheltuiala Comunei, hoțomanii aceia. — Așadar? Ai venit să pui În discuție sobrietatea servitorilor de la palat? — Nu. În timp ce le deplasau, așa zic ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
vin rezervat priorilor... așa zic ei. — Așa zic ei? După mine, Încercau să tragă o băută pe cheltuiala Comunei, hoțomanii aceia. — Așadar? Ai venit să pui În discuție sobrietatea servitorilor de la palat? — Nu. În timp ce le deplasau, așa zic ei, o bute a căzut și s-a spart. Poetul Înaintă spre om, Îndreptându-și umerii ostentativ. — Dorești un ajutor pentru curățenia din pivnițe? — Nu, firește. Bargello roșise. Îi Întinse mâna pe care, până În clipa aceea, o ținuse ascunsă la spate. — Înăuntru, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
șeli buni cu brânzi di oai, di băut, samahoancî, drojdii, hin di sfieclî și afinați făcuți di mini!! Ăă, ți linji pi boț nu altă! Deși nu împărtășesc deloc entuziasmul bunei doamne, foamea și pasivitatea soției ce pare hipnotizata de butea vorbitoare, mă determina să comand două ciorbe, două tochituri iar pentru a spori riscurile și două poale-n brâu. Apoi o carafa de vin, fie ce-o fi! Tancul sovietic dispare de unde a venit și o vreme rămânem numai în
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
tuturor dialectelor. Dialectele romilor sunt foarte variate. Exemple de cuvinte care (nu) pot fi scrise cu alfabeta Curtiade, dar romii nu le înțeleg, pt. că nu le-au auzit niciodată pronunțate așa în comunitatea de origine: Makhi, maci, mathi-muscă/beata. Buți/buci/buki/butsi- lucru. Ghi, ji, dzi, vogi, ogi, vogi, odzi-suflet. Bahtalo, bastalo- norocos. Lista ar putea continua la nesfârșit. Ceea ce domnul Courthiade nu știe, este ca in India se spune la fel, adică avem toate pronunțiile rome. Adică în
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
Acasă > Cultural > Ecouri > A XXVIII-A VICTORIE A LUI LUCIAN BUTE Autor: Otilia Tunaru Publicat în: Ediția nr. 79 din 20 martie 2011 Toate Articolele Autorului România este din nou în atenție, într-o lumină deosebit de favorabilă, si asta datorită victoriei obținute de Lucian Bute, care păstrează titlul de campion mondial
A XXVIII-A VICTORIE A LUI LUCIAN BUTE de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349673_a_351002]
-
XXVIII-A VICTORIE A LUI LUCIAN BUTE Autor: Otilia Tunaru Publicat în: Ediția nr. 79 din 20 martie 2011 Toate Articolele Autorului România este din nou în atenție, într-o lumină deosebit de favorabilă, si asta datorită victoriei obținute de Lucian Bute, care păstrează titlul de campion mondial IBF la categoria super mijlocie. Toată suflarea românească din Montreal și din toată lumea a vibrat la unison, cu fiecare rundă prin care sportivul român se apropia de victorie. În seara de 19 martie 2011
A XXVIII-A VICTORIE A LUI LUCIAN BUTE de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349673_a_351002]
-
engleză, au realizat un reportaj care surprinde entuziasmul micilor români. Aceștia îl poartă pe Lucian în suflet, ca pe un veritabil erou al copilăriei lor moderne. Montajul video poate fi vizionat la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=2kD4TWkcAXw Lucian Bute ne dovedește că bunul-simț și cumpătarea mai exista la români, atât în vorbă, cât și în faptă. În declarațiile sale, isi consideră adversarul atât de motivat, încât este capabil să producă o surpriză. Acest fapt îl obligă să continue un
A XXVIII-A VICTORIE A LUI LUCIAN BUTE de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349673_a_351002]
-
intens, care să îl pregătească atât fizic cât și mental. Și-a făcut bine temele, cum se spune pe la noi în termeni școlarești; iar acest lucru l-a făcut să fie deosebit de încrezător în ring. Practicând un sport dur, Lucian Bute ne învață lecția elegantei și a măsurii în tot ceea ce facem, a seriozității și a muncii consecvențe. Copilul din Pechea, județul Galati-Romania a ajuns campion mondial cladindu-si propriul podium în suflet, un podium al valorilor sufletești și al abnegației
A XXVIII-A VICTORIE A LUI LUCIAN BUTE de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349673_a_351002]
-
campion mondial cladindu-si propriul podium în suflet, un podium al valorilor sufletești și al abnegației. Ne-a demonstrat că românii care trăiesc în afara granițelor țării pot fi adevărați ambasadori ai României, fiecare în domeniul lui și după puteri. Lucian Bute nu pierde nici o ocazie să-și exprime mândria de a fi român și atașamentul sau la credință creștin-ortodoxă. Pentru că, așa cum spune și înțelepciunea populară, "Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtuna"si "La o mână de învățătură se
A XXVIII-A VICTORIE A LUI LUCIAN BUTE de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349673_a_351002]
-
sau la credință creștin-ortodoxă. Pentru că, așa cum spune și înțelepciunea populară, "Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtuna"si "La o mână de învățătură se cere un car de purtare bună". A 28-a victorie consecutivă a pugilistului Lucian Bute a constituit un eveniment mult așteptat de către toți românii care s-au solidarizat în cuget și simțiri. De la mic la mare, oriunde ne-am află, îl apreciem că pe model de reușită și de simt al măsurii. Îi mulțumim Românului
A XXVIII-A VICTORIE A LUI LUCIAN BUTE de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349673_a_351002]
-
constituit un eveniment mult așteptat de către toți românii care s-au solidarizat în cuget și simțiri. De la mic la mare, oriunde ne-am află, îl apreciem că pe model de reușită și de simt al măsurii. Îi mulțumim Românului Lucian Bute pentru dăruire și determinare, ne-a readus în suflet sentimentul mândriei de a fi român! Otilia TUNARU Junimea Română din Montreal-Scoala pentru minte, inima și cultură www.junimeamontreal.org www.youtube.com/MAVAMontreal www.terranovamagazine.ca Referință Bibliografica: A XXVIII
A XXVIII-A VICTORIE A LUI LUCIAN BUTE de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349673_a_351002]
-
a readus în suflet sentimentul mândriei de a fi român! Otilia TUNARU Junimea Română din Montreal-Scoala pentru minte, inima și cultură www.junimeamontreal.org www.youtube.com/MAVAMontreal www.terranovamagazine.ca Referință Bibliografica: A XXVIII-A VICTORIE A LUI LUCIAN BUTE / Otilia Tunaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 79, Anul I, 20 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Otilia Tunaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
A XXVIII-A VICTORIE A LUI LUCIAN BUTE de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349673_a_351002]
-
și privi cum o veveriță se dădea huța pe-o creangă de brad; îi veni în minte o scenă asemănătoare din copilărie, urcase dealul Brehuleștilor cu taică-său cu trăsura, mergeau la turmele boierului Balș să înregistreze numărul mioarelor și buțile de brânză și caș și Gheorghieș oprise-ntr-o vale, trebuia să treacă un firicel de apă spre stânele baciului și oprise caii să-i adape...Mihai coborâse din trăsură și se juca prin niște lăstăriș, culegea ghindă și-o
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
1962, să intre în învățământ ca profesor suplinitor. Se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași la care se califică în domeniul literelor. Lucrează ca profesor de limba română la Școala generală "Dumitru Mărtinaș" din Butea până la pensionare (1990). Fiind un mare iubitor al naturii, refuză propunerea de-a se fixa într-un mediu urban. Așa că trăind în mijlocul ei și bucurându-se de beneficiile sale, a considerat că e de datoria lui s-o și cânte
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
Fabule", în anul 2014, la editura adjudeană Armonii Culturale, girat fiind de scriitorul și editorul Gheorghe A. Stroia, ambele volume apărând cu sprijinul minunatei sale familii. A fost fondator și colaborator la revista locală "Orizonturi butene". A trăit în comuna Butea, județul Iași, unde a și trecut în neființă la 7 octombrie 2014. Iată ce spunea Gheorghe A. Stroia despre poetul de la Butea, în cuvântul înainte la volumul său de debut - PE ARIPI DE IDEI: Poezia este, fără nici un motiv de
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
sprijinul minunatei sale familii. A fost fondator și colaborator la revista locală "Orizonturi butene". A trăit în comuna Butea, județul Iași, unde a și trecut în neființă la 7 octombrie 2014. Iată ce spunea Gheorghe A. Stroia despre poetul de la Butea, în cuvântul înainte la volumul său de debut - PE ARIPI DE IDEI: Poezia este, fără nici un motiv de îndoială, o emanație pozitivă, sinergică, a profundelor energii spirituale din filoanele adânci ale sufletului. Înflorirea acestor energii în ruguri de vers se
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
Constantin Gh.MARINESCU, Dan ȘCHIOPU, profesorii univ. dr. Vlad GALIN-CORINI, ex-ambasador, deja amintitul Adrian BEJAN, Corneliu DUMITRIU, secretar executiv al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, poeta Nina CASIAN, solista de muzică populară Mioara VELICU, campionul mondial la boc Lucian BUTE, caricaturiștii Octavian COVACI sau Costel PĂTRĂȘCAN, tripla laureată cu aur la JO, canotoarea Viorica SUSANU sau multiplul campion mondial, european și național, halterofilul Nicu VLAD. Orașul Tg.Bujor, la inițiativa noastră, a acordat primele titluri de Cetățean de Onoare din
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
Florin Militaru: Pentru mine, inspirația vine de la Bogdan Onolov, colegul meu de sală care practică acest sport de cinci ani și acum este campion European. Succesul lui mă inspiră și îmi spune că totul este posibil-dacă vrei! Andrei Militaru: Lucian Bute! Îmi doream de mic să fiu asemeni lui, acum că am descoperit acest sport sper că într-o bună zi cineva să își dorească să fie asemeni mie!! Mara Circiu: Performanță înseamnă sacrificiu. A trebuit să renunțați la multe pentru
CAMPIONII DE LÂNGĂ NOI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351779_a_353108]
-
perfecțiune în tot ceea ce faci, ci înțelepciune pentru a nu repeta greșelile... și în sfârșit; NU CERE mai mult, înainte de a spune M U L Ț U M E S C !...” (GHEORGHE A. STROIA, Adjud) COLECȚIA LIRIK ***1. NĂZĂREL LUCACI (Butea, Iași): PE ARIPI DE IDEI (versuri, A5 manșetat, 136 pagini) Prin harnica trudă a doamnelor Angela Duminică, Rodica Teișanu și - nu în ultimul rând - a Gabrielei Tiba, poezia lui Năzărel Lucaci capătă contur în spectrul vizibil și iese la lumină
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 16 AUGUST 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352172_a_353501]
-
semnificațiile versurilor. Eugen Ciobanu, reprezentant al Fundației „Origini Carpatice” de la Buzău a relevat aspecte ale prieteniei cu Christian Mocanu pe care l-a cunoscut la congresele de tracologie, legăturile cu județul Prahova și, în mod deosebit, cu manifestările de la Tabla Buții, a exprimat păreri proprii despre unele aspecte ale civilizației dace și a recitat un colind, creație proprie. Ana Crisanta Mocanu i-a mulțumit tatălui ei pentru versurile frumoase care i-au inspirat grafica. O lansare apoteotică, ce ne-a plasat
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
dikhindoj, marindoj po ćǒrăl ël ćǒkanoça; maj dasas dab ël naja. ¶ Beśasas p-ëkh preśo saw skaminuco, śowasas po-kh rogoźina saw zijarj angl-amenθe haj ël ćǒkaja p-o zijari. Kadawa sas amaro atelieri. Ëkh taśka (servietă) skulenqi, ëkh sïrtari kaśtesqo maj bute sïrtarorrença, kaj putrel pe' andë maj but thana sa-kh dată, skulença laśharde diferimes: ćǒkano, kovanca, cava, lampă gazoça, kopić (ëkh kaśt askucome, pätrato saw rotundo, kaj maras leș and-i phuw haj moras rineça pë lesθe), phal (ëkh kotorić kaśt kaj
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
iubim viața și moartea în egală măsură. La un vecin se-aud trosnind lăstarii de viță, în vie se-împrăștie un miros greu de fum, de cazan neîndulcit de porumbi și cartofi copți în spuză cu veșnicia ascunsă în fiece bute iar firul neiertător ce leagă lumile, șiroind eliptic printre sânii tăi neatinși de scorburile judecății de apoi, devastează potecile dezlănțuite. Și... curge neîncetat tăria subțire ca un fir, mă amețește cu sclipirea argintie a lichidului fugind de mărturii incomplete. O
POVARNA. SUNT AŞA CUM SUNT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359565_a_360894]