567 matches
-
o drezină, altfel nu tăia așa strașnic din tine... — Băga-mi-aș, începu Chisăliță, ca de fiecare dată când urma să spună ceva solemn, dacă tu poți să faci două lucruri deodată ! Ori stai, ori te gândești. Așa că stai pe câlții tăi și ia-o mai ușor cu gânditul. Eliberat astfel de o povară, Iadeș se așeză, ghemuindu-și genunchii la piept. — Oare în ce zi suntem astăzi ? întrebă, dovedind că doar ședea. Calu, din ce în ce mai prietenos, mai ales după ce pusese să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
intui ușor că publicul ce-l va iubi este același cu cel ce îi apreciază lui Burton creațiile cinematografice. Făpturile sale păstrează candoarea și vulnerabilitatea eroilor de film, dar toate trăsăturile lor sunt reduse la dimensiunile unei creaturi minuscule de câlți, tinichea sau gunoi. Marginalitatea acestor eroi liliputani le trasează un destin de outsideri neputincioși, nesiguri pe clipa ce vine, deoarece nici chiar părinții nu le sunt prieteni - Băiatul-stridie e sorbit de propriul tată, iar Copilul-ancoră se îneacă lângă mama de
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
trebuia s-o urmeze. Când toți opt s-au aflat în fundul peșterii, s-a făcut o tăcere absolută. De prin despicături laterale începură să-și facă apariția, așezându-se în cerc, alți bărbați cu glugă și femei cu bucăți de câlți aprinși și cu mucuri de lumânare. În mijloc a fost aprins un foc. Tommaso s-a temut de ce e mai rău atunci când văzu ridicându-se un fum negru și dens care însă se îndreptă spre tavan unde era o fisură
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dulapului/ Ștearsă de datină,/ Când eu mie nu îmi pot fi cântar/ Și toate punctele reper/ Ale lumii se clatină,/ Rar, tot mai rar ?,/ Sunt eu ființa din oglindă,/ Sau doar o formă umplută cu lapte / Ca o păpușă cu câlți ?" (Un altul) Oglinda nu este altceva decât o reiterare a paradoxului, o redare a lui, sub o altă formă. Oglinda poate fi, de data aceasta, acea punte de trecere, între cele două existențe promovate de autoare, sau poate fi poemul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu ghimpi") Nu intuim un sentiment al înălțării în tot ciclul, pentru a putea face apropierea de "Cântare omului" (Arghezi "La stele"). Adrian Păunescu nu cântă feeria nopții, mrejele diamantine; îi lipsește, în acest ciclu sentimentul prometeic: "O, strigăm sub câlții lăptoși de decembrie/ La stelele cerului cum strigăm la noi". De aceea, în poemul "Moduri", omul este situat departe de marginea stelelor. Am cunoscut așadar limitele condiției umane, asediul pe care îl încearcă poetul. În finalul volumului, Adrian Păunescu face
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Finalitatea confesiunii, FLC, 1980, 33; Al. Piru, Destine paralele, FLC, 1980, 33; Ov.S. Crohmălniceanu, Dramatismul sentimentului, RL, 1980, 48; Băileșteanu, Refracții, 87-106; Manolescu, Arca, I, 270-319; Raicu, Contemporani, 7-18; Sângeorzan, Conversații, 163-174; Zaciu, Lancea, 25-32; Octavian Paler, Dincolo de focul de câlți, RL, 1981, 20; Romul Munteanu, Însemnări despre Marin Preda, FLC, 1981, 20; Cezar Ivănescu, Un destin, LCF, 1981, 20; Ileana Mălăncioiu, Obsesia tatălui, VR, 1981, 4-5; Stelian Dumistrăcel, Antimimetismul lingvistic al lui Moromete, CRC, 1981, 24; Nicolae Manolescu, „Efectul” Preda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
-i dea. Regina îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, îi va da în căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata izbândește cu ajutorul celor trei torcătoare ciudate: "Prima torcea câlții și rotea vârtelnița; cea de-a doua înmuia firul; cea de-a treia îl răsucea și-l apăsa cu degetul mare și, după fiecare lovitură de deget, cădea pe jos un scul din cele mai fine fire." Speriat de înfățișarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zile și este foarte severă, de neîndurat, uneori cu senzație de bandă în jurul capului. În cefaleea tuberculinică sau luezinică a copilului, ei țipă, lovesc sau izbesc picioarele cu mâinile sau asupra altui obiect. Capul - la exterior: Păr uscat ca și câlții, ca și cânepa din frânghiile vechi. Păr jilav, lipit: cele mai multe erupții umede în păr sunt ameliorate după baie. Miros mucegait al părului, ca de fân vechi. La copil: uleios, fetid sau acru. Gene rupte, curbe, încovoiate, îndoite; pleoape imperfecte. Scalpul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
toacă cariul sub învechitul mur...” Așa se vede lumea din cerdacul casei lui Eminescu de la Văratic, într-un ianuarie fără zăpadă. Vedeți că nu e vorba de o biserică din piatră, ci de o frescă așternută pe lemn, scorojită, în câlții căreia se ascund greierii...Așa va fi arătat biserica Sfântu Ioan la 1876, când o descrie poetul. Clopotnița este alături de biserică. Desigur, nu se poate face istorie literară după imagini din poezii. Dar când recitești poeziile cuiva recunoști realități din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână (...) Drept preot toarce-un grier un gând fin și obscur, / Drept dascal toacă cariul sub învechitul mur.” (Ca să fie cari, nu poate fi vorba de ciment sau cărămidă: trebuie lemn; aici se referă la câlții care leagă fresca de peretele cioplit al bisericii). Când compară atât de aplicat sufletul omului cu o biserică - nu se poate vorbi de creștinism la Eminescu? Prin această construcție din lemn „cuvioasă, tristă” bate vântul iar „Năuntrul ei pe stâlpi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și rădăcini de podbal. Oblojeli cu boștină de miere, ceapă roșie stropită cu oțet sau cu rachiu, ghindă fărămițată și prăjită, cu borș proaspăt sau cu amestec de chișleag și huște de porumb, cu nisip și sare caldă. Afumări cu câlți, puzderie sau sămânță de cânepă. Inhalații cu fum din planta orbalț sau de măselariță, puse pe jeratic. Gargară cu fiertură din frunze de ciumăfaie, măselariță sau orbalț, fără a se Înghiți ceaiul deoarece este toxic. Spălări cu fiertură de morcovi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe vârful nasului ori la nări. Legători la ceafă cu cartofi cruzi, tăiați mărunt și stropiți cu rachiu sau spirt, cu ceapă mărunțită și frunze de hrean, stropite cu rachiu de tescovină, cu rădăcini de hrean date prin răzătoare, cu câlți de in și albuș de ou, cu felii de pâine Înmuiate În vin, cu frunze de pătlagină, cu fiertură din nuiele de stejar sau din vâsc crescut pe stejar. Inhalații cu apă rece, saramură, oțet diluat, rachiu, zeamă de coada
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de ulei de migdale, sau prin spălături cu fierturi din flori de mușețel și din planta boașele popii. SURDITATE Pentru otită cu guturai (de năjit), Într-o ceapă scobită, se pun râme spălate În vin alb. Se Înfășoara ceapa În câlți și se pune la copt, În spuză. Când s-a copt bine, ceapa se scoate din sobă sau din cuptor, iar lichidul se picură câte 3 picături În fiecare ureche. Contra scăderii auzului, se foloseau următoarele tratamente: Se introducea În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fiert cu lapte dulce și făcut pastă; cu sămânță de cânepă pisată și muiată În apă caldă; cu amestec de făină de grâu și cartofi fierți, făcuți piure. Picături În ochi cu apă de viță de vie sau cataplasme cu câlți de in, plămădiți În rachiu de drojdie. Spălături la ochi cu ceai de albăstrele, de aloe, din rădăcini de boz, bunghișor sălbatic, din semințe de busuioc, de cimbrișor, de coada boului, de crăițe, de lemnul Domnului, lumânărică, frunze de măr
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rostopască, troscot roșu, urzică, vâzdoage. Fierturi și amestecuri de bujor cu lapte dulce, buruieni albe cu lapte dulce, căline cu vin alb, rădăcini de crăpușnic cu lapte dulce, limba boului cu vin alb, flori de sunătoare cu untdelemn. Afumări cu câlți de cânepă sau cu pânză de in. Ungeri cu lapte dulce nefiert, cu miere de albine amestecată cu rachiu, cu rășină de brad, seu de oaie, seu de vită, untdelemn și praf de var stins, cu untură de bursuc ori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lumbago, sciatică) Se caută locul dureros cu ajutorul unui ou proaspăt, care se pune pe spatele bolnavului și se poartă În sus și În jos, până se sparge: În acel loc este junghiul! Se aplică apoi peste gălbenuș, o legătoare cu câlți, cu cărămidă arsă pisată, ceapă fiartă, tărâțe de grâu, hoștină prăjită, hrean dat prin răzătoare; piper negru măcinat, rachiu de drojdie, tămâie sau tutun mărunțit, toate cât mai fierbinți, atât cât poate suporta bolnavul. Pe locul dureros, se mai pun
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gulii fierte, pisate; din usturoi pisat, făină de grâu, miere de albine și praf de pușcă; din ceară albă, ceapă coaptă și untdelemn; din turtă de făină de grâu și mei; din fasole neagră arsă, pisată, amestecată cu scrum de câlți de cânepă; din miere de albine și burete pucios. Spălări și comprese cu fierturi din rădăcină de brusture pisată. În caz de bubă neagră malignă, se aplică pe rană burete uscat de bubă rea și se fac spălături cu fierturi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
hârtie vânătă și să o ungă cu miere și cărămidă nouă sau oală, să piseze și să ia albușul de la 7 ouă, să radă săpun cu rachiu și oțet tare, să le bată bine și să le puie pe hârtie, câlți de in peste miere sau păr de capră roșie și să pună acelea toate părți câlți sau peste păr și să puie blasture (plasture) la junghi și să o lege bine, să șadă 24 de ceasuri. De 3 ori să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să ia albușul de la 7 ouă, să radă săpun cu rachiu și oțet tare, să le bată bine și să le puie pe hârtie, câlți de in peste miere sau păr de capră roșie și să pună acelea toate părți câlți sau peste păr și să puie blasture (plasture) la junghi și să o lege bine, să șadă 24 de ceasuri. De 3 ori să facă așa. Pentru junghi: să cumpere mărgelușe mici, albastre, să le piseze și să bea cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
te freci cu boz. Năjit (otită, alte afecțiuni ale urechilor): să pui pe ureche usturoi pisat sau să bagi o măslină În urechea bolnavă. Alt leac: râme spălate, cu vin alb, să le pui Într-o ceapă scobită, Învelită În câlți uzi, să se coacă În spuză, s o storci apoi și să pui 3 picături Întro ureche și 3 În cealaltă. Vătămătură (afecțiune externă sau internă, mai ales la burtă): să iei iarbă de vătămătură sau iarba ranei, să faci
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
doar de câteva ori, ea plutește ca o uriașă aripă neagră deasupra Întregului text. Sub forma timidității excesive, maladive, la Început („Mă simțeam bolnavă. Nu puteam vorbi dacă Îmi adresa cineva cuvântul. Vocea Îmi era Înțepenită În gât, năclăială și câlți.”), a lucidității cucerite mai apoi, dar cucerite doar spre a mai crea un handicap. Limitată prin datele biologice, Sylvia Plath suferă cumplit că Într-o lume din care convențiile Încă n-au dispărut (suntem În anii ’50) trebuie să poarte
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
în persoană, îți repet! Nu i se vede coada fiindcă și-o ascunde, da și-o face ghem și și-o ține în buzunar, așa cred. Lua-l-ar naiba! Acum, cînd mă gîndesc, îmi aduc aminte că cere mereu cîlți, ca să-și vîre în vîrfurile cizmelor. Ă Doarme încălțat, nu-i așa? N-are nici un hamac, dar l-am văzut culcîndu-se noaptea pe cîte un colac de parîmă. Ă Da, desigur, tocmai din pricina afurisitei ăleia de cozi. Și-o vîră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lîngă alta în docuri, ce fac marinarii? Ei nu atîrnă între ele, în locul unde s-ar putea produce fatala ciocnire, vreo bucată de fier sau de lemn, ori vreun alt material solid asemănător, ci pun acolo un rotocol mare de cîlți și de plută, învelit în cea mai groasă și mai rezistentă piele de bou; aceasta primește, fără nici o vătămare, lovitura care, altminteri, ar sfărîma toate pîrghiile de lemn și toți drugii de fier de pe corăbii. Exemplul acesta ilustrează cu prisosință
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Nu, nu știe ce să creadă despre acest dublon, îl ia drept un nasture vechi de la pantalonii unui rege... Dar ia să ne ascundem, uite-l pe diavolul ăla de Fedallah... își ține coada ascunsă, ca de obicei și poartă cîlți în vîrfurile cizmelor. Ce-o fi vrînd să spună, cu mutra asta a lui? A, face doar un semn semnelor, li se închină. Pe dublon e un soare și sînt sigur că Fedallah e un închinător al focului. Ia te
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din Gallapagos, e tăiată de Ecuator taman în mijlocul ei. Mi se pare că și bătrînul e tăiat drept în mijloc de un fel de Ecuator. E veșnic pe Ecuatorul ăsta - parcă ia foc, nu alta! Se uită încoace, hai, repede, cîlților! La treabă, din nou! Malul ăsta de lemn e ciocănelul, iar eu mi-s dascălul care predă lecția de țambal. Poc, poc! AHAB vorbește singur Ă Ce spectacol! Ce zgomot! Ciocănitoarea căruntă ciocănind în copacul găunos! Orbii și muții, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]