56,840 matches
-
nici o surpriză. ei bine piciorușul de la cinci ani de feșe tencuite cu ghips de când ai băgat ghetuța în roata din spate a bicicletei poate e o surpriză. țipai și nu reușeam să-ți extrag piciorul din spițe mă uitam în câmpul cu miriști nesfârșite dar te-ai eliberat singură cum ai făcut iar sângele mi-a revenit dintr-o dată în inimă. ai tropăit trei săptămâni prin apartament cu piciorul de ghips ca un pirat. istoria asta va trebui gândită de purtătorul
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
începe să devină interesantă doar în capitolele ulterioare, aflate numai în varianta Dumitriu, unde, treptat, acțiunea capătă un ritm epic real, tot mai accelerat. Ochiului de prozator îi convine, în chip evident să arunce, cu naturalețe, o privire rapidă peste "cîmpurile și maidanele dimprejurul orașului", să înainteze, prin "îngrămădeala" de țărani, mahalagii, negustori și călători, "spre inima orașului", pătrunzînd pe Podul Tîrgului de Afară și ajungînd "pe lîngă surpăturile înalte ale Curții Vechi", mișunînd, printre milogi și calici, "pe ulițe lungi
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
să-mi sară la beregată Viața trece ca o ploaie de vară trece dragostea trece durerea - spun Ferecată într-o singurătate mănoasă cu gheare picotesc în mine ca o șopîrlă la soare Mi-e bine. Cresc din mine flori de cîmp crinul roșu al pustiei zboară fluturi și mierle înfloresc stacojiu ca inima mea despicată maci uriași cresc din mine spice de grîu tufe argintii de pelin sînziene Da. Sfîrtecînd iarba grasă cresc din mine gheare lungi colorate Sînt amară și
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
versuri fiecare. Așa e în ms., așa e în ediția princeps. În ediția din 1966 strofa întâi are însă 13 versuri, al 7-lea fiind o invenție a zețarilor rămasă necorectată. Poet al câmpiei, Macedonski scrie în versul 13 pe câmpul, la Marino e prin crângul. Versul 53 în ediția Marino e hipometru, numărând 11 silabe în loc de 14, fiindcă tipograful "sare" secvența "cu-ncetul". Se știe că Macedonski a fost un fanatic al perfecțiunii formale a versului. Când un confrate făcea
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
toate cele trei locuri la beiuș în armată la fundu herța și apoi la săbăreni viile apei și baia mare sînt răni încă nevindecate vînzătorul de lozuri mușcîndu-mi degetele de durere în noaptea cea sfîntă apoi liniștit împăcat murind pe cîmpul de bătaie alături de iubitul meu camarad inima mea este grea în crucea nopții acesteia inima mea este grea și ochii uscați de plîngere multă
Poezie by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/11967_a_13292]
-
oferite de regizorul cu origini italiane, ajuns un nume important la Hollywood . - Scoate dracului vesta aia și așează-te ,îi spune oarecum prietenos. - Ești plin de surprize Luigi,spune un altul de la masă,un bărbat cărunt ,cu vechime importantă în câmpul artistic. Ia spune tinere,ce rol interpretezi ? - Nu vrem să desconspirăm nimic deocamdată,nu-i așa domnule de Vitto ? „ Nu e prost deloc,joacă tare .Nu pare a fi un simplu ospătar ”,gândește italianul,puțin speriat de șantajistul amator. - Sigur
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
tocmai treceaPe lângă căsuța Capreiși, vesel, el jubila,Auzind vorbele el:“Asta ți-a fost, cumetriță!N-ai mai fi așa bățoasăCând l-oi prinde pe Cornițăși l-oi lua la mine-acasă.Ce-or mai zburda Lupișorii... V. TRANDAFIRAȘUL DE CÂMP, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017. După Goethe Într-o zi de primăvară, Stingheră, pe arătură, Zări băiatul o minune: O floare roz: o răsură. Ce bucurie pe-amândoi Când prima oară se
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
cald. Când soarele răsare de sub deal, prin vie, Aburind a ploaie și a cânt de prima vară, ATUNCI să-ți prinzi în păr parfum de iasomie, Să intri în LUMINĂ și să iubești iară. Când soarele dansează prin florile de câmp, Furând sărutul lor de gingașe fecioare, ATUNCI să-ți crească aripi și să zbori râzând, Să crezi în Dumnezeu și să te scalzi în soare. Citește mai mult Când soarele răsare din crinii DIMINEȚIIȘi se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
cald.Când soarele răsare de sub deal, prin vie,Aburind a ploaie și a cânt de prima vară,ATUNCI să-ți prinzi în păr parfum de iasomie,Să intri în LUMINĂ și să iubești iară.Când soarele dansează prin florile de câmp,Furând sărutul lor de gingașe fecioare,ATUNCI să-ți crească aripi și să zbori râzând,Să crezi în Dumnezeu și să te scalzi în soare.... IX. ACASĂ, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2257 din 06 martie 2017
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
freamăt dar și de forțe dezlănțuite, de un lirism tonic, captivant. Când grâul se coace/mă îndrăgostesc/de păsări, de flori, de ape,/de oameni, de gâze, de zori,/de tot și de toate!/ Când soarele-ncălzește pământul/ toți macii câmpului /spre el zâmbesc,/de soare, de lună, de stele,/de toate mă-ndrăgostesc!// (Geamantanul cu vise). Candelă a unei biografii de legendă, versurile din poezia “Noapte de vară la munte” sunt dovada unui continuu potențial creator. // Timpul curge lin într-
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
să-ndreptăm tot ce se-nclină să-nchinăm la sfinți cocori grădina cu sfinte flori hai - bureți întunecați la minune ajutați și-o să fiți în ochii Lui creți de nori - lumii gurgui BRIC-À-BRAC-URI NECESARE a murit modern: înghețat în plin câmp experimental vă urâm - cu simpatie: vomați din plin - ca poftă ce va să fie doi oameni mugeau - apoi au început să le crească și coarnele: unul dintre ei a dat să mugească ceva special - și-atunci - pe loc a căzut
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Pribegie). Iar registrul simțirilor odată instaurat, acesta devine obligatoriu pentru ființa în sine, se permanentizează și este vizibil din toate unghiurile posibile. Consecvența acționează ca primă lege existențială a fizicii, metafizicii, extrafizicii, metarmofizicii, intrafizicii... „Dacă ai dorință, deschide fereastra,/ Privește câmpul care a devenit mireasă,/ Citește grădina ta, mult colorată,/ Fiindcă florile s-au deschis și pentru tine!// Drina cea Albă călătorește neîncetat,/ Sunetele valurilor lăcrimează ca pianul,/ Peste Podul cel Sfânt trec toate culorile./ Norii albi ating vârfurile lui Pashtrik
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
tatălui său George/ și un capăt de zale din lanțul de oase”. (Istorie) Grădinii adiacente casei de vară a poetului, îi dedică o poezie de recunoștință. Aici el își consacră timpul cizelării textelor și grădinăritului: „Suburbiile dau cu ferestrele în câmp/ colorează vocea soarelui/ metafora din ochii unei pisici/ escaladează mereu/ derutant zborul la joasă înălțile/ al păsărilor din areal/ între două gânduri adăp/ rădăcinile alunilor tineri/ plivesc apoi în text/ buruienile dulci/ și laptele câinelui”. (Poem destins) Din punct de
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
din cauza neghiobiei sale. Substituția avatarului este determinată, așadar, de necesitatea ca eul liric să dezvolte un alt tip de comportament. În locul îndurării demne a suferinței, realitatea impune neîntârziatul atac la beregată, descris de epitete ale violenței, precum „crunta înnoptare” și „câmpul sfârtecat”. Acestea caracterizează, pe de o parte, atitudinea și acțiunea protagoniștilor, pe de alta, califică urmarea, pe termen scurt, a faptei. Apoi, referința lor se amplifică: reverberațiile cuprind, din aproape în aproape, întregul univers de discurs, într-o expansiune ce
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Întruparea gemelară a aceluiași suflet, într-un timp și un loc neprecizate, în fapt, reconstituirea dublului în unitatea sa originară, încheie, cu un tablou static, poemul: „Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii". Metafora centrală este cea a „dublului nepătruns, întunecat”, ivit din tenebre insondabile, din abisuri străvechi, pentru apărarea valorilor perene: dragostea, fidelitatea, onoarea, arta cuvântului, care exclud, fiecare în parte, dar și în multiplele
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
anarhica-ți moarte/ smulgându-mă” - Avatar II); - cu lumile interioare (tulburi) și cu pădurea (eterată) (“Privește-n tulburi lumi interioare/ Cu ochii verzi și reci, întredeschiși”; Dispare în pădurea eterată,/ La care nu ajunge niciun drum" - Totem); - cu noaptea, genunea, câmpul și luna (“Apoi, am stat, pe marginea genunii,/ Noi, dublul nepătruns, întunecat,/ Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat:/ Doi colți însângerați, în raza lunii” - Avatar). Semnificațiile simbolice devin mijloace de caracterizare, la care se adaugă câțiva indicatori de atitudine: - postura
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
tulburi lumi interioare/ Cu ochii verzi și reci, întredeschiși”; Dispare în pădurea eterată,/ La care nu ajunge niciun drum" - Totem); - cu noaptea, genunea, câmpul și luna (“Apoi, am stat, pe marginea genunii,/ Noi, dublul nepătruns, întunecat,/ Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat:/ Doi colți însângerați, în raza lunii” - Avatar). Semnificațiile simbolice devin mijloace de caracterizare, la care se adaugă câțiva indicatori de atitudine: - postura demnă, neclintirea, care generează imagini statuare (“... alăturea un lup/ Se oglindea în Râul alb și-n lună
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
glonțul, poate. Celorlalți - disprețul” - Sfârșit de veac, 9); - incoruptibilitatea (“De fapt, în lumea ternă și murdară,/ Ce rost ar mai avea cețoasa fiară?/ Ea, care, nicăieri și niciodată,/ Nu s-a lăsat învinsă și dresată?” - Sfârșit de veac, 9); - curajul (...“câmpul gri,/ Pe care fiara fulgera, în goană,/ Spre arătarea tâmpă și vicleană,/ Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri” - Avatar); - cruzimea (“Cum eu și fiara i-am sărit la gât” - Avatar). Modalitatea de enunțare trădează aprecierea pozitivă a Poetului pentru lup
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Lumea ideilor se prinde în/ lanțul de mire./ În undele cristaline/ rutina se smulge/ spre calea deschisă/ prin piatră./ O cunoaștere se deschide./ Ființă fluidică/ În aerul mișcător,/ Scânteie crescută la văpaie,/ insulă cu priviri ațintite/ în ceață/ coloane în câmpul universal/ al cunoașterii.” Imaginea este una puternică spre desăvârșire, e o multplicare ideatică mai rar întâlnită. Metamorfozarea metaforică și metamorfică este întreținută de un suflu categoric. Se creează un colț anume de gândire, unde odată ce ai pătruns se cheamă că
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Comemorare, Că Eminescu a fost și este una din cele mai luminate minți ale lumii, se știe aproape în toate sferele sociale ale vieții. La noi începând cu țăranul român de pe câmpuri, taximetristul , frizerul și până dincolo de oamenii de cultură romani. Aproape toți îi pot recita un vers, dacă nu chiar o poezie sau mai multe. Nu există în cultura romanească o personalitate atat de cunoscută, iubită , admirata și pomenită așa de
COMEMORARE, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380688_a_382017]
-
e muzgjeve Shpojnë gishtat e mi Me maja të holla pishe Nga alpet deri tek yjet Kur lutet në heshtje poeți Ndizen thëngjij lulëkuqesh. MEREU Când soarele uită Și amurgul vine târziu Firele ierbii înnebunesc Tremură-n iubire mereu Cu câmpul cel dulce Sub voalul lunatec Ramurile amurgurilor Străpung degetele mele Cu vârfuri subțiri de pin Din alpii până la stele Când se roagă-n tăcere poetul Se aprinde cărbunele bujorilor. LUMI I FRYMËS Për të thithur ajrin e jetës Nën kthjelltësinë
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
pierdut în fața celor cu impact la micii cititori. Rezultatele finale sunt următoarele: CATEGORIA - 6 ani Premiul l : Ioana Chiriță, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Prințese” - păpuși din hârtie glasată cu îmbinări de scobitori Premiul ll: Nădășan Mara, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Câmp cu flori” - planșă hârtie colorată cu aplicații de decupaje Premiul lll : Suciu Darius, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Grădină înflorită” - planșă hârtie colorată cu aplicații de decupaje Mențiune (ex.aequo): Monoranu Roxana, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Printre flori” - planșă hârtie colorată
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
respiro, pline de reverie, poetul revine „din veșnicie” în vremelnicie pentru un motiv foarte clar: „Revenit din veșnicie / Îmi cer dreptul la cuvânt” (Adormit). Și aceasta, aflându-se în starea de semitrezie, când, chiar dacă e „Adormit cu mintea trează”, străbătând câmpuri insolite, e sigur că: „Pajura pe cer veghează / Căi de gânduri părăsite” (Adormit). Metafora pajurei veghetoare poate fi răstălmăcită și ca ochiul veșnic treaz, care (supra)veghează totul, lucruri, acțiuni și oameni. Și de care poetul se simte țintuit permanent
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
prăvale / Stânci lovite de stihii au pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie / Interesele tembele s-au pornit să ne sfâșie / Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie / Inclusă în Uniune, România-i o stafie. // Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe / Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe / Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare / Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare // Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră / Căci
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
în diaspora. De altfel, poetul este un rătăcitor prin excelență. El a scris în 2010 cartea „Pierdut în lume”. Dar, atribute ale acelei rătăciri sunt în întreaga creație a sa: pribegind, hoinărind, bâjbâind, călătorind în vremuri de restriște, galopând, bătând câmpii și câmpiile și munții, strigând în pustiu, bătând la porți, alergând spre soare, reflectă dinamica acestor scrieri. Poetul este un neliniștit, îngândurat, năuc, nu stă pe loc, e veșnic în mișcare, traversează continentele și oceanele, e când aici, când acolo
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]