15,206 matches
-
ca și nucii când i-acoperă neaua,Și-n vise doar focul ști-va s-asculte,Cum trecem prin viață urmărindu-ne steaua...Ne ninge iar iarna cu albe fantasmeDin sfântul trecut ce s- a pierdut printre stele, În juru-mi câmpia se transformă ca-n basmeîntr-o albă bezea cu flori mici de-acadele.Ne-ngheață iarna orgoliile de oameni mari,Și ne transformă în veseli oameni de zăpadă,Iar râsul copiilor pe dealuri fugari,Ne cheamă la joacă cu bulgări în
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
din 15 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamna se frânge speranță de periplu în natură, pentru un ciclu de viață cu rodire în cultură. Peste zare se așterne a tristeței nostalgie, când din Cer, ploaie se cerne de la munte la câmpie. Natura îngălbenită intră în melancolie. Că viața e răstignită în a morții veșnicie. În întunericul ceții stinsă-i raza fericirii. Numai în copacul vieții a rămas floarea iubirii! Să ducă în primăvară, speranța vieții de mâine. Iubirea de-a-nflorii iară
RENAŞTEREA SPERANŢEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383690_a_385019]
-
viață veșnică» (Ioan 12, 50). Rănile sufletești pe care le-am suferit în anul 2015 se cicatrizează. Iar în ceea ce privește anul 2016 care începe, ne adresăm lui Dumnezeu dimpreună cu David, și-I spunem: Vei binecuvânta cununa anului bunătății Tale și câmpiile Tale se vor umple de roade grase» (Psalmul 64, 12)”. (Cf. Oana Rusu - http://ziarullumina.ro/mai-aproape-de-hristos-noua-aparitie-la-renasterea-112287.html - 20.05.2016/23.05.2016). Un alt (al doilea) semnal editorial și publicistic: Î.P.S. Andrei Andreicuț: Mai putem trăi frumos
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
lovindu-se suav de maluri Aud și geamătul înăbușit al apelor, binecunoscut Când vântul modelator furios preface unda-n valuri Semn că eu cu tine, Fluviule, m-am înfrățit demult. Asemeni ție, viața mea a fost și este fluviu Traversează câmpii de răcoare, defilee, chei, În timp ce inima stă să erupă -Vezuviu Printre ostroave croindu-și drum cu temei. De-ai ști tu șerpuitorule, Fluviul meu, drag În câte nopți cu lună mă întorc la tine Te văd aievea - deși sunt departe-
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
un ins aerian, gata să se risipească la cea mai mică mișcare. “Păpădie: Eu sunt o părere, o umbră, o pasăre cu aripile frânte, o iarbă agățătoare ce se ascunde în spatele fiecărui copac”. Fiecare preferă alt loc de ședere: Păpădie - câmpia; Piatră și Sfinx - vârful muntelui, înălțimile. Și iarăși, regnurile conlucrează. Regnul mineral, regnul animal, regnul vegetal, împreună alcătuind universul. Din cei trei, doar Sfinx atinge vârful muntelui, culegând floarea de colț, atât de prețioasă: “Floarea și lumina e secretul. Floarea
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
ka-den), unei „chinte sparte” (Jupânu’), unor „portocali în floare care miros a birt” (Porturi). De asemenea, poezia sa trimite mesaje lipsite de substanță, după cum rezultă chiar din unele titluri de poezie: „Peisaj cu actor ambulant hălăduind prin nesfîrșitele mațe ale cîmpiei”, „De trei ori cartof”, „Reflecții asupra căzii de piatră de la Herculane, scobită în cinstea împăratului Traian, în care, după împărăteasa Sissi, chiar și autorul și-a clătit picioarele”, „Iubito mai frumoasă decât pușca”, „Norocul rîmă-n soarele cu pete”. Laitmotivele care
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
Silvia deveni iarăși veselă, vorbind șoptit, cu un aer misterios: -Se făcea că mă atacau tot ăia de la televizor(e vinovată, vinovată!).Toți alergau după mine:mustăcioși, pletoși, chelioși, burtoși...Dar acum nu mai eram în labirint, ci pe o câmpie mare, însorită. Alergam să nu mă ajungă. Și ai apărut tu, călare pe un cal alb, înaripat. Deși erai desculț și în pijama, aveai un paloș, ca un fulger. Când îi loveai în cap se transformau în pisoiași care miorlăiau
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
toate ascunsele mistere, Ce viselor dau viața și le ridică-n zbor Purtându-le ofrandă, doar cerului Venere Căci inimii nebune din lacrimi bat zăvor. Și de ți-aș spune focul ce s-a aprins să-mi ardă A liniștii câmpie, al bucuriei lan Ce-a ochilor lumină în lacuri vor să-mi piardă Când dorurile mute s-ar tot rostii în van. Și de ți-aș povesti s-ar sătura și timpul Și-n vălul nemuririi ne-ar înveli-apoi, Ar
ȘI DE ȚI-AŞ POVESTI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383797_a_385126]
-
nu vede într-o miriște doar o tavă de fân sub un clopot searbăd de cer, ci zărește roua ce lăcuiește și-nviorează iarba, florile, care nici într-o vază de aur n-ar putea fi regine cum sunt în câmpie, păsările în armonie delicată cu fâșiile orizontului, cu valsul ierbii în brațele vântului, cu bulgări de nori sub bolta de safir, capăt imaginar al lumii și deopotrivă început de mister! Întocmai, sunt oamenii simpli și modești cu virtuți lăuntrice din
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
pe care o susține de la tatăl său, Gheorghe, preot și dascăl, un luptător, după cum susține Părintele Nicolae Bordașiu, pentru unitatea României: Tânăr fiind, entuziast și cu dragoste de țară și de poporul românesc, a fost unul dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: «Vrem să ne unim cu țara!»“ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine unele de altele încât ai impresia că retrăiești adolescența Părintelui Nicolae Bordașiu. Ungurii n-au uitat lucrul
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
dotat cu inteligență în țara dobitoacelor? Ca să mâncăm dobitoacele trebuie să le furajăm adică să le dăm lor de mâncare. Ca să avem o recoltă mulțumitoare nu ne putem baza pe ploile date de Dumnezeu ci pe irigații. Ca să putem iriga câmpiile ne trebuie apă și energie. Ca să avem apă și energie omul trebuie să facă treabă și în țară nu numai în afara granițelor ei. Așa că nici măcar dobitoacele nu trăiesc bine în țara lor din cauza oamenilor. Dacă dobitoacele nu se înmulțesc prețul
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
iubite mai trece prin vântul de miază-zi mersul ei mai curat decât apa fântânilor miroase a trandafiri și-a iluzii livada mea de vise bate-a culori de primăvară și-a ramuri tremurătoare de stele deschid geamul să văd verdele câmpiei de mâine și te chem să-mi ștergi tâmpla de rouă iubito... duminică, 4 august 2013 Referință Bibliografică: gvadriga singurătății / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
GVADRIGA SINGURĂTĂȚII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380271_a_381600]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > SECARĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului SECARĂ Câmpiile-au rămas însângerate, Chiar dacă macii s-au retras în vară, Ca să păzească lanul de secară, Când razele de lună-s fermecate. Când soarele-i oprit să mai răsară, Iar zorile rămân întunecate Și-o aripă de fluture se zbate Să
SECARĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380305_a_381634]
-
că în cartea „Timp fără ani. Oglinzile unui veac” e summum-ul unei diversități de genuri artistice fără criterii de separare, altele decât inițiala numelui, motiv pentru unii să mă condamne, răspunsul meu e acesta: m-a inspirat biblioteca și câmpia. În bibliotecă stau împreună comori de cărți din toate sferele universale și sunt sore, iar în câmpie mii de flori și nu se ceartă. Măsura puterii și iscusinței mele de a zugrăvi portrete în cuvinte e numai aceasta din tablourile
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
fără criterii de separare, altele decât inițiala numelui, motiv pentru unii să mă condamne, răspunsul meu e acesta: m-a inspirat biblioteca și câmpia. În bibliotecă stau împreună comori de cărți din toate sferele universale și sunt sore, iar în câmpie mii de flori și nu se ceartă. Măsura puterii și iscusinței mele de a zugrăvi portrete în cuvinte e numai aceasta din tablourile cărții „Timp fără ani. Oglinzile unui veac”. Dacă de mâine m-aș trezi savant, vă jur că
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
nu mai știi unde te-ai dus, și te-ntorci din drum poate-ți aduci aminte... Semnele astea de bătrânețe nu apar așa oricum, ci în funcție de anotimp - primăvara simți bucuria aia tâmpă a copilăriei și te trezești fredonând.. ,,floricele pe câmpii, hai să le-adunăm copii...,, - vara nu mai suporți soarele(de la caz la caz), spui că te sufocă ori că ai făcut insolație..., toamna..., nu știi de ce dar te prind melancoliile, visezi uitându-te cum se scutură copacii de ploaie
SEMNE DE BĂTRÂNEȚE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380312_a_381641]
-
Mihail Sadoveanu, Panait Istrati. Sincronizarea cu literatura universală Împreună cu Vasile Voiculescu (Capul de zimbru, Ultimul Berevoi - 1966), Ștefan Bănulescu (Iarna bărbaților - 1965, Cartea de la Metopolis - 1977) -, Fănuș ,,mută placenta ficțiunii românești din nordul moldav, în sud, formând acea literatură a câmpiei, doar în aparență în tipare tradiționale, în fond, proză de mare modernitate, contribuind substanțial la sincronizarea prozei naționale cu literatura universală prin formele realismului magic, proza mitologică, fabulosul folcloric’’. În susținerea punctului său forte de vedere, Viorel Coman evocă premoniția
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
frumoși, locuri frumoase, animale frumoase. Nu ne rămâne decât să observăm această frumusețe și să ne bucurăm de ea.” - Dragoș Lumpan Transhumanta este drumul de câteva sute de kilometri pe care ciobănii îl parcurg toamnă și primăvară între munte și câmpie pentru a hrăni și proteja turmele. Ciobănii care încă mai practică transhumanta merg zi de zi cu oile, dorm unde îi prinde noaptea, sub cerul liber, indiferent de anotimp. Ei trăiesc într-o altă lume, într-un alt timp, într-
Ultima transhumanta – Un proiect din categoria Film/documentar, initiat de Dragos Lumpan [Corola-blog/BlogPost/94251_a_95543]
-
Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului IN CAUTAREA IUBIRII PIERDUTE Și-a ruginit demult iubirea mea pierdută Și-au ruginit demult frunzele-n vii Și ruginit-au toate-n lanț demult, Păduri și ierburi, lanuri, flori, câmpii. Prin verdele frumos al unei veri trecute Pierdut-am dragostea plimbându-mă prin crâng Și am pornit desculț prin iarbă să o caut Strigând-o în zadar, plângând și alergând. Sperând mai tresăream câteodată Când auzeam câte-un răspuns pribeag
ÎN CĂUTAREA IUBIRII PIERDUTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378175_a_379504]
-
pot plăti utilitățile și liniște. Înțelegi? Nu mă interesează să-mi construiesc un monument în cimitir, iar când mă trezesc nu vreau să port de grija niciunui obiect mare, strălucitor. Au ajuns oamenii să poarte de grija unei păduri, unei câmpii, unui munte! Sute de milioane de ani, pădurile, câmpiile, munții au existat fără grijă omului... Pentru ce? Pentru lăcomia care este o pofta greu de stăpânit! Tu poți să găsești prin casă aia de la Maglavid milioane de euro, pe mine
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]
-
să-mi construiesc un monument în cimitir, iar când mă trezesc nu vreau să port de grija niciunui obiect mare, strălucitor. Au ajuns oamenii să poarte de grija unei păduri, unei câmpii, unui munte! Sute de milioane de ani, pădurile, câmpiile, munții au existat fără grijă omului... Pentru ce? Pentru lăcomia care este o pofta greu de stăpânit! Tu poți să găsești prin casă aia de la Maglavid milioane de euro, pe mine nu mă interesează! - Pot fi mulți bani acolo!...Mulți
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]
-
SONETE ) Pe tabla de șah fiecare jucător dispune de 16 piese. EȘICHIER Pe scenă, fiecare-și joacă rolul, Mai bine sau mai rău, așa cum știe, Urmează indicații de regie Și creatorului i-aduc obolul. Decor cu munți, cu dealuri și câmpie, Ce-n alb și negru lumii-i dau ocolul, Sunt binelui și răului simbolul, Iar pentru joc e câmp de bătălie. Eroii anonimi sunt tot soldații, Ei apără castelul vechi, cu turnul Unde regina-și pierde-ncet din grații, Cu
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
știm că-i libertatea o ispită, E rațiunea lui de-a fi și scop, Când merge-n trap, la pas sau la galop, Se joacă vântu-n coama-i răzvrătită. Chiar de-i udat de ploaie strop cu strop, Aleargă pe câmpia nesfârșită, Spre dragostea atât de mult dorită, Luminile din cer le strânge-n snop. Și ca Pegas, plutind pe lângă nor, Aduce fii de zei, aduce prinți, Să stingă-n inimi veșnicul fior, În tain-ascuns, departe de părinți. Iar cavalcada cailor
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
2016 Toate Articolele Autorului - Ce-i, Geo?! Vino să te iau în brațe, baiatul meu pufos și drag! Nu vrei? Ești gelos? Treaba ta, eu vă iubesc pe amândoi. Mă privește țintă și verdele din ochi se lărgește ca o câmpie în mijlocul primăverii. - Cu-cu! Cu-cu! strigă pasărea scurt și răsunător ca un orologiu, din vărful nucului din spatele casei. - A-na! A-na! îi răspund, dar cucul e deja deasupra capului și pleacă spre livada plină cu floare. - Vezi, Geo
CUCUL ŞI PUPĂZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378259_a_379588]