5,695 matches
-
fond, și despre Monica Lewinsky a vorbit multă lume, dar nu - cum i-ar plăcea ei să creadă - pentru că ar fi făcut amor într-un mod remarcabil, ci numai pentru că a făcut amor cu Bill Clinton. Cultura de cartier versus "Cântarea României" Volumul cuprinde numeroase texte demne de interes, aparținând unor poeți, prozatori, critici și istorici literari care reprezintă ceva în literatura română de azi: Alexandru Paleologu, Nicolae Manolescu, Gabriel Dimisianu, Eugen Simion, Z. Ornea, Gheorghe Grigurcu, Eugen Uricaru, Dan Stanca
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
auziți, nu mai sunt nici măcar dați deoparte de către beligeranți. Războiul se duce ca și cum ei nu ar exista. Din acest punct de vedere, cartea este instructivă (și întristătoare). Citind-o, asistăm la lupta eroi-comică dintre CULTURA DE CARTIER și FESTIVALUL NAȚIONAL "CÂNTAREA ROMÂNIEI", așa cum a rămas în mintea unora. Este vorba, de fapt de două forme de stângism: un stângism spontan și unul instituționalizat. Primul reprezintă reacția "băieților de cartier" la elitismul (inevitabil) al culturii, iar cel de-al doilea - primitiva concepție
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
nouăzeci. Recitite sau citite ăntre coperțile volumului, unele dintre aceste studii capătă brusc relevanță, dovedind finețe analitică, informare și riguros spirit critic. Vetustețea e, aici, o prezență rară și nesemnificativă. Că dl. Leonte se dovedește a fi, ăn dezbaterea despre Cântarea României, partizanul opiniei că autor ar fi fost, totuși, Al. Russo, la sfârșitul unei perioade (studiul e datat 1981) este an firea lucrurilor. Opțiunea pentru Bălcescu autor al poemei, susținută cu fervoare de dl. N.A.Ursu prin anii saizeci-saptezeci, iscând
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
ce se țineau de gît scoțînd din piepturile lor voinice un muget colosal, ca de taur înjunghiat și care, cu sîngele colcăind vijelios, da să moară... Auzisem eu destule doine de-ale noastre; dar, nici una nu avea vitalitatea debordanta a cîntării maghiare în care răsună o jale greu de lămurit. Cerul să fi căzut deasupra noastră în acel moment paroxistic, si nu m-aș fi mirat... Nimeni nu mă lua în seamă. Doar față birtașului, o fetișcana zbanghie legată la cap
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
debutează Enciclopedia erotică. Mai găsim în interior și file de Dicționar, la fel de prost și de prețios scrise: "Sărutul este un simbol al uniunii și al adeziunii reciproce" (îți vine să completezi "uraaa!, uraaa!") sau "Simbolismul iubirii ne este cunoscut din Cântarea Cântărilor și din influență pe care a avut-o această asupra misticilor creștini". Dar, cititorul n-are decât a deschide enciclopedia la orice pagina și a citi. Exemplele sunt numeroase. Printre alte stupizenii fără nici un rost într-o asemenea carte
Despre amatorism în coperti lucioase by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/17587_a_18912]
-
Enciclopedia erotică. Mai găsim în interior și file de Dicționar, la fel de prost și de prețios scrise: "Sărutul este un simbol al uniunii și al adeziunii reciproce" (îți vine să completezi "uraaa!, uraaa!") sau "Simbolismul iubirii ne este cunoscut din Cântarea Cântărilor și din influență pe care a avut-o această asupra misticilor creștini". Dar, cititorul n-are decât a deschide enciclopedia la orice pagina și a citi. Exemplele sunt numeroase. Printre alte stupizenii fără nici un rost într-o asemenea carte găsim
Despre amatorism în coperti lucioase by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/17587_a_18912]
-
a.m.d. nu mai erau nicidecum acei oameni care iubeau, spre a fi consecvenți cu etimologia, expresia artistică și care încercau, apropiindu-se de ea, să se înalte, ci niște categorii propagandistice, niște construcții doctrinare sever instituționalizate în marele Festival Cîntarea României, si acesta o adevarată proiecție simbolică a veseliei naționale. Amatorismul nu mai era plăcere pură, așa cum ar fi tentat inocentul să creadă, ci obligație de serviciu, sarcina de partid și chiar predeterminare metafizica. Dacă într-un moment imemorial de
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
orice cale să atragă atenția conducătorilor de la București că au scăpat situația din mână. Ungurii vor să își bată monedă proprie, steag propriu iar în cancelariile școlilor din Har-Cov, cel mai aprins subiect de discuție, este cum să se evite cântarea imnului României în clase. Privită din punctul de vedere al românilor din zona respectivă, situația este cu adevărat dramatică. E revoltător ca în țara ta să te duci la magazin să ceri un kilogram de zahăr, dar să ți se
Regele Mihai, un fel de Elodia, da' mai mică aşa () [Corola-journal/Journalistic/25144_a_26469]
-
să nu o deranjeze cumva pe doamna Ana în timp ce aceasta i-a atins un obraz cu buzele. Mirosea a parfum cum nu mai simțise vreodată Fotache și nici altcineva din neamul lui. La un moment dat Fotache a tras o cîntare cu Dej, o auzise el pe undeva, numai că doamna Ana i-a făcut semn să cînte altceva, că o enervează. Apoi Igor i s-a adresat el lui Fotache, în rusește, iar doamna Ana i-a tradus, deși înțelegea
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
e drept - asupra lor. Cu excepția lui Budai-Deleanu, nivelul autorilor justifică metoda. Ce rost ar fi avut să se afereze critic în legătură cu Hrisoverghi? Însă gheara leului se simte din loc în loc: „Monologul ce urmează, e somnoros, monoton ca un descântec, cavernos”. Cântarea României, înecăcioasă și nesuferită atâtor generații de școleri, este expediată pe drept cuvânt. Toată atenția revine memoralisticii lui Alecu Russo, tot pe drept. Degeaba! Cât a fost el de Călinescu, n-a reușit s-o impună atenției. Și astăzi, în
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
de școleri, este expediată pe drept cuvânt. Toată atenția revine memoralisticii lui Alecu Russo, tot pe drept. Degeaba! Cât a fost el de Călinescu, n-a reușit s-o impună atenției. Și astăzi, în memoria culturală tot pompieristica aia de Cântare a rămas. Despre colonelul Lăcusteanu cea mai bună pagină de până acum. Dar și două rânduri memorabile ale acestuia: „...așa este soarta noastră a Românilor. Cine se scoală mai de dimineață, acela te ia de păr”. Și o idee interesantă
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
Titlul cărții are povestea lui: se inspiră din titlul unei cărți de critică din literatura engleză: On Reading Old Books de William Hazlitt. Criticul englez citea cărți de ieri ca să-și poată manifesta plăcerea pură a lecturii și să poată cântări în mod corect meritele textelor comentate, căci autorii vii, spre deosebire de cei morți, sunt sau prieteni sau dușmani cu criticul și, prin aceasta, îi tulbură judecățile de valoare. Criticul român, practicând cronica literară își asumă, așadar, riscurile implicite ale acestei îndeletniciri
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
plîngerii moderne o face imună la stridențe. De aceea, Nicoleta Baciu e mai mult vestală decît scriitoare în acest volum, părînd însuflețită de o sapiență de factură hristică. Cunoașterea pe care o dovedește în stabilirea unor distincții conceptuale (metafizica tăcerii/cîntarea fără cuvinte/vorbirea despre Dumnezeu fără a-l numi, sau cele trei ipostaze ale firii isihaste: pelerinul, pustnicul și bufonul întru Hristos) e prea clară pentru a se bizui doar pe travaliu doct. La Nicoleta Baciu descrierea noțiunilor se face
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
cu Litia, în cadrul căreia va fi scos epitaful Adormirii Maicii Domnului, iar de la ora 17:30 la 20:30 se vor oficia slujba Utreniei și Prohodul Maicii Domnului. Credincioșii care vor participa la slujbă vor primi în dar cartea cu cântarea Prohodului Maicii Domnului. „Această slujbă a Prohodului este asemănătoare cu cea săvârșită în Vinerea Mare. În acest fel, noi o cinstim pe Maica Domnului, care se mută de la pământ la cer. Credincioșii sunt așteptați să cânte împreună cu preoții și diaconii în jurul
Sfinții Brâncoveni. Manifestările Patriarhiei dedicate împlinirii a 300 de ani de la moartea martirică (1714-2014) by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21624_a_22949]
-
împreună cu preoții și diaconii în jurul epitafului pe care este reprezentată Adormirea Maicii Domnului, pentru ca Maica Domnului să ducă la Fiul ei toate rugăciunile și cererile noastre. La sfârșitul slujbei Prohodului se va înconjura biserica cu epitaful purtat de preoți în cântări și dangăte de clopot, apoi acesta va fi introdus în catedrală și așezat în Sfântul Altar“, precizează Ziarul Lumina.
Sfinții Brâncoveni. Manifestările Patriarhiei dedicate împlinirii a 300 de ani de la moartea martirică (1714-2014) by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21624_a_22949]
-
Va fi, astfel, lectorul mulțumit de a fi întâlnit o certă personalitate lirică, se va încânta că din scufundarea cetății Ys și tainicele ritualuri ale unei cavalerii care i-au oferit poetului mantia și colanul s-a născut o înaltă cântare, și câteodată romanța: "Poemul, șarpele aproape/ Pe buzele tale caste și reci/ Nu clipi iubito - în pleoape/ Stă moartea și teama că pleci." În registrul tragicului contemplația se preschimbă în melancolie, tăcerea într-un vizitator, cuvântul în cea mai sigură
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
o ceată obișnuită de bețivani exultînd de plăcerile viciului atît de uman. Erau niște mahalagii madrileni. Era o cronică a lor cotidiană în toată splendoarea și vivacitatea luminii. Era o veselie, un chef și - un dor de viață și de cîntări populare fără de moarte. Nu exagerez. Dar, la Prado, în ziua aceea, îmi amintisem că făcea să răsune periferia română: La cîrciuma din șosea.... Darul lui Velasquez de a prinde fenomenul existențial, fără nici o intenție de a-l transfigura, smuls din
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
am dus la Cefa și am început să stau de vorbă cu bătrîna și cu toată familia, avînd cu noi și cererea de înscriere semnată de bătrînul. I-am spus bătrînei că dacă se înscrie, o să cînte la difuzor o cîntare în cinstea ei și că copiii nu vor mai avea nici un necaz la locul de muncă. Mai de bunăvoie, mai dusă cu vorba, ca să nu mă refuze, că știa că aveam grijă și-mi luasem angajamentul să-i dau bilete
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
vorba, ca să nu mă refuze, că știa că aveam grijă și-mi luasem angajamentul să-i dau bilete și în viitor, s-a înscris și ea, pentru ca la vreo jumătate de ceas să-i cînte bătrînei la difuzor nu o cîntare, ci două, ca semn al victoriei și al învingerii neîncrederii ei. Am mîncat niște papricaș de găină la bătrîna, am băut și vin și seara, tîrziu, cu mașina raionului, am plecat acasă la Salonta, organele politice fiind mulțumite că lucrurile
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
-l refuză sunt iudeii, iar sărmanii suntem noi. R.: Apropos de această deschidere, romanul începe printr-o frază spectaculoasă a stăpânului regatului Meroe din nordul Nubiei: "Sunt negru, dar sunt rege". M.T.: Iar această frază mi-a fost inspirată de Cântarea cântărilor: "Nigra sum sed formosa". Șocul civilizațiilor și al fraternității R.: În toate cărțile dv., chiar și acolo unde nu te aștepți, în Picătura de aur, de pildă, puslează un ferment mitic. Întreaga acțiune se dezvoltă dintr-un asemenea nucleu
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
refuză sunt iudeii, iar sărmanii suntem noi. R.: Apropos de această deschidere, romanul începe printr-o frază spectaculoasă a stăpânului regatului Meroe din nordul Nubiei: "Sunt negru, dar sunt rege". M.T.: Iar această frază mi-a fost inspirată de Cântarea cântărilor: "Nigra sum sed formosa". Șocul civilizațiilor și al fraternității R.: În toate cărțile dv., chiar și acolo unde nu te aștepți, în Picătura de aur, de pildă, puslează un ferment mitic. Întreaga acțiune se dezvoltă dintr-un asemenea nucleu și
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
o bură/ și tot descîntul/ ce-mi este făptură/ se face floare de prun" (Într-un lăuntru). Și același echivoc între înfățișările sale palpabile și spiritualitatea sa, bineînțeles "adorată" de absolut: "Nu știu ce numeni mă duc/ dacă mai sînt/ boare beată/ cîntare sau iarbă/ Mă simt adorat din văzduh" (Nu știu). E drept că e consemnată și o aspirație spre umilința "dispariției", a dematerializării. Sînt punctele de foc - relativ puține - ale unui misticism real, mistuitor al carnației lumii, deschis larg spre spirit
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
Monitorul de Cluj", ianuarie 2000, Int.) etc. În fine, e destul de evidentă tendința de a atribui sensuri peiorative sintagmelor care cuprind cartierul; ceea ce e de cartier apare astfel ca fiind lipsit de valoare, improvizat și amatoristic: "Cultura de cartier versus "Cântarea României"" ("România literară", 7 ianuarie 2000); "formațiile s-au prezentat la nivel de cartier"; "organizatorii s-au remarcat prin afișe "de cartier", monocolore, trase la xerox, fără nici o pretenție" (VL, arh. Int.,1999). Evoluția semantică a cartierului urmează așadar, la
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
la cote maxime prin mecanismele bine unse ale unui scenariu pseudomistic. Evaluate în bloc, aceste vechi disfuncții arată limpede că nici acum, după zece ani, societatea românească nu s-a eliberat încă din captivitatea acelui fenomen pervers și degradant numit Cîntarea României. Elogiul ipocrit al ,,puterii de creație a poporului", localizarea acesteia în oricare altă parte, însă în nici un caz în spațiul profesionist, cu alte cuvinte contrapunerea talentului frust, vopsit strident etnic și ideologic, muncii de creație calificate și sistematice, clamarea
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
în straturile propriei arte: "Pe la două, ieșim de la Garofeni, sîntem în formație completă, Haidia, Chibici, Șaraga și Zarandi, ne simțim istoviți, dar nu renunțăm pentru nimic în lume la mîntuitoarea hoinăreală pe străzile reci, sub lună, în aerul ca-n Cîntarea Cîntărilor, înmiresmat cu smirnă și cu fel de fel de prafuri aromate. Noi, cearcănul zurbagiu al lunii. Somnul? Succedaneul morții? Să-l ia dracu'! Pe Vovidenie, Șaraga se cațără într-un mălin și ne aruncă ramuri în floare, buchetul se
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]