873 matches
-
face și eu o imagine în încrustare lemnoasă despre propria istorie. Dacă aș fi eu Cântăreața, aș distruge oribila polifonie în favoara unei voci solitare cu o stilizare flaușată. Deci ca cântăreață m-aș ridica ca să cânt (declamă) Să cântăm cântatele cârpe fără de început Nu mai există acum opreliște Gândește, până când corzile vocale se uzează Mai durează cu siguranță încă o jumătate de oră Până când tot rezervorul s-a golit E locul plictiselii Fără posibilitate de întrerupere Fără sfârșit Din nefericire
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca Dogla te. Nu a ornice de s" sau "D i de ace pe copi e televizi care au , urându-l 127, 27 decem 49 întâmpla copii însc l pe cins șir de că impunătoa go", gaz ultor acți șteptarea cântat și u-și totod ri. Din ac au lipsi ș recum Oa che, Isab raru, care pție. Tabl e dansur e instruiți n, Diana u lipsit afirmare, oc 13", înv astă dată, i cu mu une Vasl ajutat la e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nedumerire. Femeia țipă: - Ce stai așa, du-te și trage clopotele, trebuie să fie vreo biserică pe aici pe undeva, trage clopotele, auzi? Cantoniereasa se uită de la unul la altul, destul de liniștită în aparență și zise cu glasul ei puțin cântat: - Biserică este în satul de la șosea, dar între noi și sat sunt apele, pe o asemenea noapte, cu apele astea învolburate nimeni nu ar ajunge acolo. A te duce, înseamnă moarte curată. Într-un an cu ape tot așa, a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
îmbrăcată în uniforma de un albastru spălăcit, cu petlițe cafenii cu o dungă albă de-a curmezișul, cu bereta pusă cochet cam pe o parte arătând în lumina slabă lucirea stinsă a emblemei emailate, vorbea domol, cu o voce puțin cântată, poate că din cauză că mai vorbise și în altă limbă, învârtind între degete un creion școlăresc. Când vorbea de fiul său, Serioja, ochii i se umpleau de o lumină blândă, ca o apă învăluitoare. Unul din cele două telefoane sună prelung
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
unică pe întreg pământul, despre lut ars...La cuvântul ,,tsopar’’ bătrânul se opri brusc, scânteie ochii spre cei din sală care fumau dormitând, era a doua mare așteptare a lui și dezamăgit continuă cu mai multă încrâncenare încât poemul său cântat dulce devenea prin rostirea patetică ce i-o dădea un act de indignare și de protest la adresa istoriei. Se opri iarăși apăsând pe un anume cuvânt și atunci cele cinci femei cu pălarii verzi se aplecară și căutară cu insistență
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Dumnezeu, dar și un îndemn la iubirea semenilor. Pentru ca această laudă să fie auzită de Dumnezeu și răsplătită așa cum se cuvine, trebuie ca ea să pornească dintr-o inimă curată, vibrând continu la ideile sfinte pe care le conțin textele cântate, așa cum recomanda marele misionar Niceta: „Preiubiților, lăsând la o parte vorbele de prisos, să cântăm cu simțul ascuțit și cu mintea trează, ca să nu displăcem lui Dumnezeu. Căci Psalmul ne îndeamnă zicând: «Că Dumnezeu este Împăratul a tot pământul; cântați
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și cu mintea și să medităm ceea ce cântăm, ca nu cumva mintea fiind robită de cuvinte și cugetări străine să lucreze fără niciun folos”. Prin urmare, psalmodierea oferă și un prilej de meditație religioasă asupra ideilor creștine cuprins în textele cântate. O problemă destul de frecventă în Biserica creștină a secolului IV era aceea a influenței muzicii laice asupra cântării bisericești. Uneori, unii creștini aduceau în biserică o muzică nepotrivită cu evlavia creștină și care nu avea nimic comun cu atmosfera religioasă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a cărții, carte pe care autorul o consideră cea mai importantă operă a sa". În același 1979, apărea Muzeon; de menționat în continuare Doina (I, 1983; II, 1987); Sutrele muțeniei (1994) și Rosarium (1996). Poezia, crede autorul Baaad-ului, se cere cântată; așa procedau aezii, rapsozii, poeții medievali ai iubirii: trubaduri, menestreli, minnesängeri, baladiști. "La începutul anului 1971 aflăm din amintitul Contrapunct -, susține spectacole de muzică și poezie însoțit de propria-i orchestră "Baad". Spectacolele conțin poeme de Pindar, Rutebeuf, Villon, Lorenzo
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mare, însemnînd "dezvăluire, descoperire, non-ocultare, fără ascundere". Întoarcerea la semnificațiile originare este necesară pentru că acestea dețin un sens pierdut, singurul capabil să ne elibereze de alienare, de lumea înstrăinată în care trăim. Noi nu mai înțelegem nimic din măreția începutului, cîntată și de romantici (vezi "primii zori" ai lui F. Schlegel), totul s-a degradat și dereglat pînă la ridicol, totul e plin de ignoranță. Acest centru primar ocultat al începuturilor trebuie regăsit și readus în prezentul degradat în care rătăcim
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Măria Sa (2); noi (2); pronume de politețe (2); seriozitate (2); superior (2); tata (2); vîrstă (2); acela; aiurea; Alexandra-Elena-Eu; am îmbătrînit; ambițios; apreciere; ascultați; asistentă; atrăgătoare; ăla; bărbat; bătrînă; bătrînel; bine; bună; casier; ce persoană; ceas; cineva de respect; cinste; cîntați; curiozitate; demnitate; deșteaptă; deștept; dînsa; dînsul; domnișoară; dumnealor; dus; educat; eficient; ego; ei; excelență; formal; formalitate; geniu; gînd; inginer; Ion; lui; maturitate; mergeți; misiune; mister; mîndrie; moș; neata; neliniștit; niciodată; nimeni; noblețe; oameni în vîrstă; oameni; oficial; om inteligent; om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tratatul Berakot 62a, se vorbește despre întrebuințarea mâinii drepte pentru indicarea accentelor Torei, hrwt ymuf, cu referire directă la practica numită „hironomie”, încă în uz în câteva comunități iudaice, prin care oficiantul își folosește mâinile pentru a indica accentuarea textului cântat. Accentele întâlnite în cele 21 cărți în proză se clasifică în disjunctive și conjunctive. Accentele disjunctive se întâlnesc în ultimul cuvânt al unei propoziții sau al unei fraze și au rolul de a marca o anumită pauză. Accentele conjunctive se
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Asta-i! Octav: Bravo, Nea Matei, bravo...! Matei: Și acum îți dau și ție... Octav: Bravo, Nea Matei, bravo...! Matei: Și dacă nu te superi, îi dau și lui maică-ta și lui taică-tu... Octav: Mulțumim, Nea Matei. (puțin cîntat) Mulțumim, Nea Matei, că ne ții pe toți trei... Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai duce și ăsta... Matei: Așa că la treabă! Că dacă merge treaba
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
înțeles ca "artă care tălmăcește cel mai bine adâncurile inconștientului și revelează orizontul spațial al inconștientului". 117 Astfel, doina, cântecul românilor de pretutindeni, generează "plaiul", acel "plan înalt, deschis, pe coamă verde de munte, scurs molcom în vale. O doină cântată (...) de o țărancă sau de o băciță, cu sentimentul precis și economic al cântecului și cu glasul expresie a sângelui, care zeci de ani a urcat munții și a cutreierat văile sub îndemnul și porunca unui destin, evocă un orizont
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La udat, am lăcrimat, / La-nflorit, le-am adunat / Și bădiței i le-am dat, / Să le poarte-n pălărie, / Drag să-mi fie numai mie!"159 Alter ego al semnificațiilor procesuale textuale care conturează spațiul discursiv al poeziei populare cântate, refrenul constituie pactul imaginar cu lumea naturală cognoscibilă: "Floricică galbenă / Dorul tău mă leagănă / Și mă leagănă frumos, / Să nu pic din brațe jos, / Floricică busuioc / Dorul tău mi-i cu noroc, / Că-i curat ca zorile / Și-i mândru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
văd lumea cât e largă / Și pe mândra mea cea dragă, / Cucul netezându-și penele / Ca mândra sprâncenele."303 În satul patriarhal, cucul prevestea nu numai destinul individual, al fiecăruia în parte, ci și destinul întregii comunități: "Cucule cu pană sură, / Cântata-ai la noi pe șură / A amar, nu-a voie bună; Ai cântat as`-primăvară / A jale ș-a rău în țară; / Ai cântat pe-un mușuroi, / Tot a jale și-a război. / S-o dus oamenii din sate / Tot
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
moarte, înfășurat de apele mării înspumegate: Apoi sări în marea spumegată/ îmbrățișând-o îi cuprinse gura/ o frunză vânătă și înghețată." Modul clasic nu exclude abordarea unor motive și exprimarea unei sensibilități de substanță romantică. Doinaș se identifică cu eroii cântați, adoptă bunăoară, ipostaza lui Alexandru "refuzând apa", a voievodului, a cavalerului, a prințului din Levant care "a văzut idei". Peisajul fizic și spiritual variază; universul realizat în imagini expresioniste dă sentimentul sfârșitului în "Alexandru refuzând apa: "Un soare imens, fioros
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
așa cum viața nestăvilită izbucnește în rondelurile poetului citat. Ciclul de versuri de dragoste cuprinse în volumul " Între floare și fruct" sunt niște "imne" închinate iubirii neprihănite; iubita este de cer, are o carnație diafană, aurie, părul ca mierea, ea este cântată eminescian: "Aș vrea din nou în față să te am/ să-mi mângâi cu privirea calmă ochii/ încet precum o gâză pe un ram/ de sufletul meu mut să te apropii". Cu volumul " Între floare și fruct" poetul parcă revine
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
le-a creat: "Desenez lucruri care se trezesc/ Și se prefac în ființe adevărate/ cu glas, cu inimi și cu aripi,/ Cu părul lung împrăștiat pe spate." Uneori prea feminină și prea directă, Ioana Diaconescu eșuează în declarații retorice: "Balada cântată, balada lăsată la mare./ Înapoi pe pământ/ că nu se mai poate/ Trăi plutind..." Încă din primul volum se remarcă împletirea dintre peisaj și sentiment. Poeta cântă reacțiile spirituale raportate la farmecul universului și la dragoste. Șerpii se târăsc prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
reverențios, poetul încearcă patima teribilă care să o înnobileze: " Scoate pielea de pe mine/ poate vrei o amforă/ poate vrei să bei dulbine/ Doamnă Verde Camforă?..." ("Dulce cupa mea de piele"). Cert este că un volum închinat iubirii, atât de intim cântată, ar fi devenit minor, dacă în el nu s-ar fi îmbinat atât de armonios folclorul și argoul orășenesc și limba savantă, topite parcă în expresia concentrată blagiană, în forma eliptică a lui Ion Barbu sau în formula jocului arghezian
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1937, întâlnim, în "Cartea pentru domnițe", elemente tradiționaliste ("Printre ai mei", "Răvaș lui Ion", "Rugăciune"). În "Cântece românești" și în "Lirice" (1973), reproduce același univers, în care intuim ca motive: ștergarul, ia, ulciorul, precum și un coșbucian sentiment al întoarcerii primăverii cântată jovial și solar: "Așa cum e venită din vecie,/ Nemuritoare în statul ei domnesc/ Oala de lut, aduce mărturie/ A tot ce-a fost din veacul românesc." 8 D. Vrânceanu se-ndreaptă spre baladă și va cânta patetic spațiul dintre Argeș
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
despre existența unui dans numit tangou andaluz, care ar fi existat încă din 1850 și a cărui prezenta în Argentina ar dată din 1880, "având puternice influențe de muzică țigăneasca"120. Acest tangou andaluz este la început o formă muzicală cântată. Influență spaniolă o găsim și la fandango, cântat și dansat în Argentina în acea epoca și care se perpetuează în tangoul din Río de la Plata. Gauchos, în mare parte lucrători pe latifundiile oligarhice, intrau în târgurile unde se aflau piețele
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Inteligența muzicală Este capacitatea de a recunoaște și de a folosi ritmuri și melodia din mediul natural, recunoașterea vocii umane cât și a instrumentelor muzicale. Cei mai mulți învață alfabetul, de exemplu, în forma lui cântată, această formă de inteligență conducând la dezvoltarea abilităților de a produce și aprecia muzica. Oamenii care aparțin acestei categorii învață și gândesc în sunete. Își formează imediat o părere apreciativă sau critică muzica pe care o ascultă. Cei mai mulți sunt extrem de
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2923]
-
mai mult aport la imaginea vienezilor, care și atunci când pășesc pe stradă transmit bucuria de viață ca pe un dar cu totul personal. Idealismul rafinat, avangardismul, nonconformismul, grație căruia Austria a recuperat în special pe scriitorii decadenți, limba rafinată rostită cântat și împodobită cu variate latinisme, italienisme, franțuzisme, înnoite neîntrerupt, încât au vestit demult Europa unită, se întâlnesc, preferențial în celebra cafenea vieneză. Negruzzi nu îl cunoștea pe Eminescu, însă, acolo, unde se întâlneau, de altfel, studenții români și unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cel mai potrivit material amestecând în pasta câte unui episod cotidian (ce nu îi poate stârni decât reacții hazlii și repede trecătoare) neostoita sa pasiune culturală: în acest caz particular, debutul textual invocă direct un vers celebru dintr-o romanță cântată, inimitabil, de Nicolae Nițescu în treacăt fie spus, puțini știu că textul, numit Intimă, îi aparține finului umorist Cincinat Pavelescu, pe care cu siguranță Dumitru Spătaru l-a citit. Sentimentalismul ieftin pe care l-ar induce textul-sursă este însă repede
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
eternitate. 1 ianuarie 2007 Se desfășoară în sare așteptarea înaintea zidului, se vede Dincolo grădina, abia un ram Din când în când plutește. Ceva supracelest a copt în sevă Și iată pământul peste morți a pleznit Cu zbucium de strigăte cântate. Nu mai e mult până la veștile A tot ceea ce din carne Devine duh, stele și fire de iarbă: Veșmânt pentru încoronare. 2 ianuarie 2007 Mă redau mie însumi Nemărginit sfâșiere, Punct chemat în punct chemat Din care curg toate circonferințele
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]