596 matches
-
nu o dată din V. Alecsandri și alți scriitori. Semnificative sunt informațiile bogate și temeinice din studiul Cântecele poporului român (1875), care atestă, în selecție și aprecieri, viziunea romantică asupra literaturii populare ca depozitar al tradițiilor naționale. Traduceri: Piesni narodu rumunskiego [Cântecele poporului român], Varșovia, 1875. Repere bibliografice: Maria Ilnicka, Seweryna Duchinska, „Bluszcz”, 1884, 27-28; Ion Petrică, Seweryna Duchinska - admiratoare a folclorului românesc, în Confluențe culturale româno-polone, București, 1976, 214-218. St.V.
DUCHINSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286888_a_288217]
-
întregul complex al aspectelor atmosferice”. Cei doi combatanți și-au articulat atât de bine demonstrația încât cei ce au mai abordat subiectul nu s-au putut ralia cu fermitate de partea unuia sau a celuilalt. Au urmat alte studii despre cântecele bătrânești: Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani; Cântecul nunului. Din perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
observație pătrunzătoare, subtilitate”. Cele mai semnificative și ample culegeri îi apar în ultimii ani de viață (Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea și Nunta la Paloș, 1962, iar postum, Comori din Ardeal, 1966). Dacă în majoritatea culegerilor sale cântecele de nuntă, bocetele sunt de mare autenticitate folclorică, multe dintre cântecele Rozaliei Cernea, sora sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei cântărețe populare. Culegeri: Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
renăscându-i / exclusiv datorită minciunii lor”). Poemele sunt deseori străbătute de demonul binefăcător al ironiei care, atunci când nu e pașnică și bonomă, devine sarcasm neîndurător, îndreptat împotriva unei lumi străine și ostile (“Azi va muri cea din urmă speranță. / Sunt cântecelul auster, morbid, / intonat ca un imn de o paiață / în luminișul nelocuit”). Refugiul în sine este adeseori soluția salvatoare, la care se revine obstinat, cu speranță și cu lehamite (“Ochii obosiți se închid. / Universul e un animal părăsit. Îmi trag
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
nu știe pe unde să se ascundă, pentru că percepe interactivitatea tot ca pe o convenție teatrală. Pe când în căminele culturale, oamenii de-abia așteptau să intervină. Era „în sfârșit, suntem și noi băgați în seamă”. Eu aveam în spectacol un cântecel pe care îl învățam cu publicul și apoi îl cântam împreună. Inițial am crezut că o să cânt de nebună și că o să bat din palme, dar n-a fost deloc așa. La Limanu, copiii veneau pe scenă și nu mai
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
Romulus Bucur cîntecel iubirea mea e o plăntuță răsărită dintr-o picătură de spermă aterizată în pîntecul tău poate să crească și într-un pahar de plastic cu nisip de la mare stropită cu apă adusă tot de acolo poate că e un fel
POEZIE by Romulus Bucur () [Corola-website/Imaginative/14085_a_15410]
-
dă bip, dacă nu, 2 bip) astfel de noapte bogată îți arată orașul străduță după străduță cotlon după cotlon cunoscute din vremea cînd ducea ziare în zori din casă-n casă cine pe ea n-ar da viața lui toată? cîntecel zis is ă litl song ai rot ai uănt tu sing it not for not miere picurată pe buze cu lingurița urmată de un sărut " firește dulce (asta nu s-a întîmplat da' parcă poți ști) lapte pîine prăjită și
POEZIE by Romulus Bucur () [Corola-website/Imaginative/14085_a_15410]
-
de parcă s-ar mai fi putut schimba ceva din AND-ul ei "mă neică - sunt Crăcănelul zilei deja ambetat cu amfetamina și poezia plângăcioasă a patriei - pe orizontul meu nordic umblă despuiată Venus din Cuca Măcăii cerșind un păhăruț un cântecel nupțial (auziți auziți la ce-o duce capul) încercănată gravidă intră pe bicicletă mov în academie pentru voyeurism și îmbălsămare nimic nu-i la locul potrivit nu se știe unde ne aflăm" - zice "dar hai să cârpim realitatea să-i
Poezii by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
printre care "Gudrun"), care apar concomitent cu publicarea, în continuare, a povestirilor și legendelor din Himmerland. Adversar fățiș al creștinismului, Johannes Jensen ar fi vrut să reînvie serbările epocii păgâne, volumul său "Anotimpuri" cuprinzând și câteva cânturi menite să substitue cânticele bisericești. Printre operele sale cele mai originale se numără micile eseuri în proză reunite sub titlul "Mituri", din care nouă culegeri se succed între anii 1907 și 1940. După ce, între 1940 și 1943, în anii întunecoși ai războiului, Premiul Nobel
Johannes Vilhelm Jensen () [Corola-website/Science/301449_a_302778]
-
Horga, profesorii universitari clujeni Valentin (Tinu) Cătineanu și Iustin Lup, născuți în Ocnița. O personalitate aparte ai cărui părinți sunt din Ocnița este eseistul și filozoful de renume național, profesorul doctor Tudor Cătineanu. Satul a căpătat un renume și prin cântecele și activitatea folclorica a Corneliei Ardelean Archiudean, solista de muzică populară născută în căsuța de sub viile Ocniței. Activitatea misionara cuprinde programe religioase organizate de Sfintele Paști, de Crăciun, de Ziua Eroilor și Ziua Drapelului Național. În timpul celor patru posturi mari
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
-se necesitatea de a avea o orchestră live, aceasta din urmă rămânând o contribuție opțională. Organizatorul din acel an, IBA (Israel), a decis să nu folosească o orchestră din cauza cheltuielilor necesare, iar 1999 a devenit primul an în care toate cântecele au fost cântate cu negativ. De atunci, nu s-au mai folosit orchestre live. Regula referitoare la obligativitatea participanților de a cânta în una dintre limbile oficiale ale țărilor pe care le reprezintă a fost schimbată de mai multe ori
Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/299763_a_301092]
-
ani, limita nominală a fost de 3 ore, transmisiunea depășind de câteva ori timpul alocat. Începând din 1993, ca urmare a unirii EBU cu rețeaua est-europeană OIRT, mai multe țări au dorit să participe, rezultând imposibilitatea de a include toate cântecele într-o singură emisiune TV. Mai multe sisteme de retrogradare sau calificare au fost, deci, încercate pentru limitarea numărului de participanți în fiecare an. Ediția din 1993 a introdus 2 lucruri: în primul rând, o preselecție ținută la Ljubljana, în
Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/299763_a_301092]
-
în 1994 debutul și Lituania, Polonia și Rusia. Acest sistem de retrogradare a continuat în 1994 și 1995, dar în 1996 s-a folosit un alt sistem de preselecție, la care au participat aproape toate țările. Casete audio cu toate cântecele au fost trimise către jurii din toate țările participante cu câteva săptămâni înainte de spectacol și, astfel, s-au ales cele 23 de țări care urmau să participe la concursul propriu-zis. Norvegia, ca țară organizatoare, s-a calificat automat, netrecând prin
Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/299763_a_301092]
-
ale vieții. Sappho a fost o artistă desăvârșită a cuvântului scris. Dialectul eolic ce-l întrebuințează nu a împiedicat (în general, «pentru detalii vezi Pierderea Poeziei lui Sappho») răspândirea poemelor ei, grupate de exegeții elenistici în 9 cărți. Mele (adică Cântecele) compuse de Sapho, grupate de filologii alexandrini după criterii metrice, erau în majoritatea lor monodii. Cele mai izbutite poeme rămân acelea în care sunt notate propriile ei trăiri. Evident, Sappho avea un model ilustru în poemele lui Arhiloh din Paros
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
octombrie, în rest fiind practicat accidental. Pe lîngă datinile și obiceiurile din patria de obîrșie, armenii imigrați în România au adus cu ei folclorul neamului lor. Cele mai uzitate și, de asemenea, cel mai bine păstrate mostre de folclor sunt cîntecele populare, interpretate fie ocazional la unele evenimente și sărbători din viața coloniei, fie în procesul de educare a copiilor, fie pur și simplu din plăcere. Genul cel mai bine reprezentat din literatura populară este cel al basmului, cu precădere în
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
liceu din Regatul Unit în ultima parte a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, In perioada după căderea guvernului Lordului Melbourne, Macaulay s-a dedicat scrierii unui volum de versuri cu subiect istoric ‘’Cântecele Romei Antice (The Lays of Ancient Rome)’’. El se gândea de mai multă vreme la acest volum și, în toamna anului 1838 făcuse o călătorie în Italia, pentru a se documenta asupra peisajului astfel încât să poată descrie realist scenele istorice
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
numar de realizări importante pentru Hamasaki. "„M”", single-ul principal, a marcat începutul controlului sau mai accentuat asupra propriei muzici, fiind prima din multele piste din acel album compusă de ea sub pseudonimul CREA. În realitate, Hamasaki a compus toate cântecele de pe "„I am...”" cu exceptia "„Connected”" și "„A Song Is Born”". "„I am...”" a arătat de asemenea și evoluția stilului versurilor lui Ayumi: o distanțare față de temele de „singurătate și confuzie” prezente în cântecele sale de înainte. Emoționată de atacurile de la
Ayumi Hamasaki () [Corola-website/Science/306942_a_308271]
-
fost descalificate din concurs, din cauză că s-au înscris după termenul-limită oficial. Finala națională a Regatului Unit a avut loc abia după Concursul Muzical Eurovision 1956. Toate țările participante au trimis câte doi jurați la Lugano pentru a vota în secret cântecele, cu excepția Luxemburgului, ai cărui jurați nu au putut ajunge la Lugano. Sistemul de votare al acestei ediții a permis juraților să voteze pentru orice cântec participant, inclusiv pentru cântecele care reprezentau propria lor țară. În plus, EBU a permis juriului
Concursul Muzical Eurovision 1956 () [Corola-website/Science/302550_a_303879]
-
singur atunci când greșea notele. Când lecțiile s-au complicat, micul Kubelik a pus vioara în cui. Stăruitoare, Virginia l-a dus la Filarmonica "Lyra". Dar lui Cristian i s-a părut mult prea anevoios studiul viorii. Prefera să îngâne un cântecel, fermecându-i pe cei care-l auzeau. În clasele primare s-a dovedit cel mai talentat la muzică, ba chiar a fost solistul corului școlii. Brăilean ca și Jean Moscopol, Cristian Vasile a interpretat șlagăre de mare succes în perioada
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
o versiune audio a cărților. Compania l-a angajat pe actorul britanic Rob Inglis, care a mai avut roluri în Hobbitul, pentru a deveni „vocea“ romanului. Inglis a citit cărțile, folosind voci diferite pentru fiecare personaj și a cântat toate cântecele. Tolkien a compus melodii pentru unele cântece incluse în carte, în rest Inglis a fost nevoit să compună alături de Claudia Howard melodii suplimentare. Versiunea actuală este ISBN 1-4025-1627-4. Cartea a fost adaptată de câteva ori pentru piese de teatru. Adaptări
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
un articol numit „"Jurnalele erotice"” din revista Madonnei, "Icon", el a produs o bandă cu trei cântece pentru Madonna pe care să le asculte înainte să plece în Chicago unde filma pentru "A League of Their Own". Ea a ascultat cântecele și i-au plăcut. După ce procesul de filmare s-a încheiat, Madonna s-a întâlnit cu Pettibone în New York City pentru a lucra împreună în luna noiembrie a anului 1991. Programul lor a fost sporadic la început. Madonna și Pettibone
Erotica (album de Madonna) () [Corola-website/Science/312060_a_313389]
-
destul de grozav”. John Wendeborn, critic al ziarului "The Orgeonian" a oferit o recenzie mixtă, apreciind faptul că Madonna a dansat la fel de mult pe cât a cântat, schimbările de costume precum și jocurile de lumini, totuși, potrivit lui, toate acestea au distrat atenția de la cântecele propriu-zise. Debby Waldman de la "New Haven Register" a comparat concertele cu un spectacol din Las Vegas, iar, spre deosebire de Wendeborn, a criticat coregrafia muzicienei, comparând-o cu o casetă de exerciții fizice realizate de Jane Fonda sau cu mișcările unei fanfare
The Virgin Tour () [Corola-website/Science/312186_a_313515]
-
În octombrie Keys a anunțat un parteneriat cu Bento Box Entertainment pentru crearea aplicației mobile „The Journals of Mama Mae and LeeLee” pentru iOS, despre relația unei tinere fete din New York City cu bunica sa. Această aplicație cuprinde două din cântecele Aliciei, „Follow the Moon” și „Unlock Yourself”. În ianuarie 2013 Alicia Keys a semnat un parteneriat cu BlackBerry în vederea promovării produselor. Acesta nu a fost prelungit și în 2014. În iunie 2013, VH1 Storytellers a fost lansat pe CD și
Alicia Keys () [Corola-website/Science/309978_a_311307]
-
glumeț-ironice ale unor poeți precum cele compuse pe versurile lui Marin Sorescu. De-a lungul anilor 1960 și timpurii 1970, Sergiu Cioiu a interpretat, înregistrat și itinerat în diferite concerte, spectacole sau recitaluri atât în România cât și în străinătate cântecele scrise și compuse de Alexandru Mandy. Printre acestea se numără și "Tripticul Brâncuși", compus din cântece având nume omonime sculpturilor monumentale ale lui Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, " Coloana Infinitului", "Masa tăcerii", "Poarta sărutului", respectiv ulterior "Măiastra". Alte cântece dintre
Sergiu Cioiu () [Corola-website/Science/309993_a_311322]
-
la aproape 20 de ani de la lansare, albumul încă este irezistibil. BBC, într-un articol care analiza cariera Madonnei, a numit albumul ca fiind cel care a cimentat reputația muzicienei de "Prima Doamnă a Popului". Au fost de asemenea apreciate cântecele "Papa Don't Preach" și "Live to Tell". Jim Farber ("Entertainment Weekly") a scris că "al treilea proiect al Madonnei adaugă paletei sale pop, origini spaniole («La Isla Bonita») și ne «freacă la psihic» cu aparentul cântec anti-avort «Papa Don
True Blue (album) () [Corola-website/Science/310760_a_312089]