773 matches
-
Marghioala și încă cîțiva din domesticitate“ (1, 181). Se adaugă Lemeș lăutarul, evreu din Bălți, „un fel de instituție socială din Basarabia de pe vremuri“ care „știa să se facă indispensabil la toate petrecerile de boieri“ (1, 82), ca și Aizic cîrciumarul, al cărui fond sufletesc, „cu tot exteriorul «semitic», se depărta foarte puțin de al țăranilor moldoveni. El vorbea și limba lor fără accent și a rămas, pînă la sfîrșitul vieții, unul din puținii coreligionari care n-au fost «rusificați»“ (1
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nici prea moi. Eu zic să-l spînzurăm... face unul cu ochiul ca să nu vadă musulmanul. Zis și făcut, unul îi trece un arcan pe după gît și întreabă pe ceilalți. Oare ține cîrligul de la lustră? Ține, se repede în joc cîrciumarul. Teroristul e alb la față și face pipi continuu. Oamenii își dau cu părerea despre mersul anchetei. Eu zic să-l dăm la miliție, să aducă un traducător. Cel legat începu a plînge fără zgomot. Doar lacrimile și-au dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
noi, bărbații“, cărora nu ne venea greu pe atunci să dosim, de ochii vigilenți ai nevestei, o hârtie valoroasă dar nesemnificativă În teanc; cum s’o facem acum, din cele două-trei? Iar reușind totuși, tot cu buza arsă rămânem, căci cârciumarul n’are rest... Tot pe atunci, puteam căpăta rest de la o pâine, un pachet de țigări ori un bilet de tramvai, plătind doar cu o monetă, de care nu-mi părea rău pierzând-o, nici nu mă bucuram găsind-o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și doar vaporii de pe lângă perete mai condensează, creând acele mici șuvițe ce-o deosebesc de apa chioară și care se Întorc În ceea ce va deveni Însă, Încetul cu Încetul, majoritar În pahar: amintita apă. Și, privindu-le, meditez la profitul cârciumarului, nu al aceluia postdecembrist, dar al aceluia de dinainte de război: pahar și totodată măsură, era pe atunci țoiul. O cinzeacă ori o sută de rachiu, ca și un sfert de vin, cu toatele erau prezentate clientului În ceva de genul invenției
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca de o pildă de neurmat, o să ajungă să și pună la halbă capac...“ Revin - eu, nu marele Burebista - la prezent, dar cu nostalgia acelor glorioase vremuri, când omul le era deasupra, nu cum spune cronicarul, adică dedesubt. Și recomand, cârciumarului și consumatorului deopotrivă, reînnodarea unei tradiții; sticlarului o afacere, iar bugetarului metrolog o leafă: țoiul de 50, 100, 250 de mililitri. À propos: Între timp ne-am modernizat, sau mai degrabă cosmopolizat, Înlocuind ocaua cu litrul, cotul cu metrul, sica
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În vânarea lui. Și atunci pisica se mulțumește cu vrăbii, la fel de negentropice, dar și, mai proaste, dedulcite la a țopăi pe pământ. Am alunecat de la abiotic la biotic În cadrul unei omonimii? Îmi repar greșeala, fugind la cârciumă, sperând că și cârciumarul a luat aminte, dar cu convingerea că va curge multă vodcă până atunci... Parcă era vorba de țoi. „Sâmbătă cu prieteni“, 24 mai 2003, ora 17,47 81. Aparențe O nenorocire nu vine niciodată singură. Nimic mai adevărat, mai ales
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sunt În direct, ce iscodește interlocutorul, un fel de anchetator de fapt. Deocamdată aruncă o nadă... apoasă (rachiul va urma, desigur, mai târziu). Păi bețivul a urât Întotdeauna apa din vin, mai ales pe aceea adăugată la „botezul“ oficiat de cârciumar. Că François Villon i-a condamnat pe aceia la toate torturile și execuțiile - cu rafinamentul ajuns la apogeu - medievale, e o treabă. Alta e că bețivul e mai milos sau, poate, mai pragmatic: are nevoie de cârciumar, așa ticălos cum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
botezul“ oficiat de cârciumar. Că François Villon i-a condamnat pe aceia la toate torturile și execuțiile - cu rafinamentul ajuns la apogeu - medievale, e o treabă. Alta e că bețivul e mai milos sau, poate, mai pragmatic: are nevoie de cârciumar, așa ticălos cum e, și mâine... Și deșartă ulcica ce i-a răsărit În față În paharul scos din sân; strunjit În lemn de iederă. Cumplită așteptare, dar apa de prisos mustește prin peretele paharului, că e doar o moleculă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
placul amicului Cristi... Doar că vreau să-i amintesc un amănunt: În țuică nu va găsi ce află În vin, anume o apă cu totul deosebită. Dacă nu crede, n’are decât să repete experiența cotidiană a bețivului medieval, căruia cârciumarul Îi boteza vinul: prin pereții unei cupe strunjite din lemn de iederă - musai -, trece apa chioară, nu aceea a vinului. Iar proprietatea fizico-chimică revelată de această experiență se reflectă În biologic protejându-l față de orice factor - fie chimic, fie radiativ
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar în obositul creer, mintea i s-a dus în Nirvana lui Schopenhauer, eară trupul i s-a mai târâit câțiva ani, până când, în floarea vieții, s-a dus și el tot acolo..." Poetul n-ar fi altceva decât un... cârciumar ce otrăvește nația: "ne tânguim atât împotriva crâșmarilor care ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
confecționarea sitelor, olăritul, morăritul, extracția pietrei sau a sării, confecționarea de obiecte din os, comerțul cu flori, cu cai, sau cu covoare și mătăsuri, zidăria sau tinichigeria. Au existat de asemenea din perioada feudală rromi lăcătuși, spoitori, ciubotari, curelari, bucătari, cârciumari și, desigur, lăutari. O parte importantă a rromilor meștesugari s-au instalat În sate sau chiar În orașe unde au continuat să-și practice meseria constituind categoria vătrașilor (unii chiar au dat toponime unor cartiere urbane, cum ar fi ”Vatra
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
scos pe toți cei pe care i-a strigat - au scos și din alte sinagogi... Am aflat ulterior că au fost Împușcați cu toții. Erau considerați colaboratori ai regimului comunist? Erau considerați... Nu, mai degrabă, să zicem, dacă unul a fost cârciumar pe vremuri și nu i-a dat unuia de băutură sau a avut vreun diferend cu cineva, era scos... Vreți să ziceți că listele au fost făcute de localnici? Da, listele au fost făcute de niște localnici. Unul a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
personaje din jocuri către Canada și Australia. „În martie 2001 am scos pe piață noul demo al jocului Saloon“, a spus Rajesh. Tema era Vestul sălbatic american, iar decorul era un saloon dintr-un orășel, după orele de serviciu, unde cârciumarul făcea curățenie... Nici unul nu mai văzusem un saloon, dar ne-am documentat asupra modului În care arată și a senzațiilor pe care ți le dă un saloon, folosind Internetul și Google. Tema jocului a fost premeditată. Voiam ca eventualii clienți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
noi în oraș un grup de tineri, dirijați de doamna Livezeanu, care să facă naveta Râmnicu Vâlcea - Pitești, ducând lunar alimente și medicamente pentru cei din Râmnicu Vâlcea internați acolo. Lucrul era legal. Datorită și prietenului meu Vasiliu și unui cârciumar care avea o cârciumă lângă penitenciar, am putut să contactăm pă unu’ din brigadierii dă la pușcăria din Pitești pentru acest lucru. Făcând aceste drumuri de mai multe ori, la un moment dat am fost surprins în gara Râmnicu Vâlcea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
substantive feminine de la substantive masculine: suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică -iță: doctor-doctoriță bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun - păuniță școlar - școlăriță pictor-pictoriță -easă: cârciumar - cârciumăreasă mire - mireasă croitor - croitoreasă împărat - împărăteasă ofițer - ofițereasă preot - preoteasă -esă: poet - poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe - vulpoi broască - broscoi c. la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbe și expresii impersonale absolute (sau întrebuințate astfel) sau prin interjecții. Predicatul poate fi: • sintetic: „Și ninge în orașul mare.” (G. Bacovia) „Nu i-a răspuns nimic Iosif, nu-i ardea de soarta lui.” (M. Preda), „Dar ce-i păsa cârciumarului de necazurile altora?” (E. Barbu) „Uite sânge, uite slavă, Uite mană, uite otravă.” (T. Arghezi) • analitic: „S-a făcut frig deodată, spuse el...” (M. Eliade), „Mi s-a făcut teamă și m-am chircit la locul meu.” (O. Paler) „În
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
74) e. multiplu: „Îi trebuia o soluție instantanee, pe care nădăjduia să o găsească înainte de a se întoarce cu fața la ofițer și de a-i da un răspuns.” (T. Arghezi, IX, 84), „Cum suna băltărețul peste Cuțarida și se topeau zăpezile, cârciumarul scotea mesele afară, aducea un butoi de vin vechi mai la îndemână și spăla jumătățile.” (E. Barbu, 111) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Când se realizează prin adverbe (locuțiuni adverbiale sau prin substantive temporale prin conținutul lor semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
127) • forme verbal-nominale: „Lumea a devenit mai subtilă și nu mai are nevoie să stea la drumul mare pentru a ucide.” (O. Paler, Galilei, 164) „Voi umbla primăvara întreagă prin târguri căutând vânzători de sămânță.” (L. Blaga, 229), „Pe urmă cârciumarul a plecat la târguit.” (E. Barbu, 97), • locuțiuni adverbiale: pentru aceea (aceasta), de aceea: „Eu sunt Lixandru, prietenul lui Iozi. Și vreau să știu ce s-a întâmplat cu Iozi și pentru asta am venit la d-ta.” (M.Eliade
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai ales tineret, flăcăi și fete mari se strângeau aici și cât ținea culesul o duceau într-o veselie plină de zgomot. Veneau aici oameni de la mari depărtări cu carele cu butoaie în vederea aprovizionării cu vin pentru iarnă. Veneau hangii, cârciumari, călugări de la mânăstiri, oameni de la moșii. Mai ales de la munte și din partea de sus a țării. Și ca să fie siguri de marfă, veneau chiar în timpul culesului spre a și da mai bin e seama de proveniența și calitatea vinului, și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care îi are au ieșit din circulație. Ajuns acasă, neverosimilul și perplexitatea continuă: cheia nu se mai potrivește la ușă, i se spune că acolo locuiește o familie străină, Stănescu, iar o vecină cunoscută a murit de cinci ani. De la cârciumarul din colț află că soția sa, Elsa, a plecat înapoi în Germania, în urmă cu doisprezece ani, imediat după dispariția neexplicată a lui Gavrilescu... În final, el se întoarce la țigănci, unde o găsește, în chip neașteptat, pe Hildegard, nemțoaica
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de economie. Cu toate că tatăl său voia să urmeze cariera monahală, nu s-a întâmplat acest lucru, deoarece fiul nu avea vocație pentru această profesie. De fapt, este o zicală veche românească, ce spune că un popă fără voce ca un cârciumar fără produse comerciale. Fiul cel mare al lui Ioniță D. Popescu, Ghiță, cunoscut și sub porecla de Pitulici, dar și Agapie, s-a născut în anul 1848, atunci când popoarele Europei se ridicau pentru emancipare socială și națională. Familia Popescu este
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3143]
-
Cu numele real Amandine Lucie Aurore Dupin de Francneil, viitoarea baroană Dudevant, s-a născut în 1804, la Paris, într-o familie în care tatăl, Maurice Dupin, era militar și aghiotantul unui mareșal francez și mama, Sophie Victoire, fiica unui cârciumar. Cei doi s-au căsătorit în secret. Rămasă orfană de tată, copila Amandine Lucie Aurore, neagreată de mama ei, a fost crescută de bunică. La treisprezece ani a fost trimisă la o mânăstire pentru a primi o educație aleasă. În
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
case spre Grivița, din Groapa lui Ouatu superpersonaj spațial în care domină puterea, hoția, crima, desfrânarea, lumea colorată în care mișună copiii Gropii, hoții ce impuneau legea forței, babele bârfitoare ce răspândeau zvonurile, țiganii lăutari care stârneau o veselie dezinhibată, cârciumarii și negustorii ce se străduiau să prospere, ceferiștii și zidarii ce trudeau pentru a trăi de pe o zi pe alta. Limbajul frust, jargonul și argoul creează atmosfera mahalalei Cuțarida, a Gropii, locul unde se deversează gunoaiele Bucureștilor, în jurul căreia se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
gardieni și să-l scoată pe Paraschiv din carceră. Eliberat, Paraschiv i-a plătit trădarea lui Sandu, omorându-l. Episodic apare în lumea Cuțaridei și a Gropii Voica, ibovnica lui Stere, însurat cu Lina, fiica lui nea Marin Roșioară, devenit cârciumar. Voinică și cu draci, i-a legat sufletul cârciumarului plecat să achiziționeze băuturi. Pentru a se face iubit de Voica, îi ducea daruri salbe, mărgele, stambă pentru rochii. La plecare, ea cântărea darurile, îl giugiulea, el își număra banii. Când
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Eliberat, Paraschiv i-a plătit trădarea lui Sandu, omorându-l. Episodic apare în lumea Cuțaridei și a Gropii Voica, ibovnica lui Stere, însurat cu Lina, fiica lui nea Marin Roșioară, devenit cârciumar. Voinică și cu draci, i-a legat sufletul cârciumarului plecat să achiziționeze băuturi. Pentru a se face iubit de Voica, îi ducea daruri salbe, mărgele, stambă pentru rochii. La plecare, ea cântărea darurile, îl giugiulea, el își număra banii. Când a aflat că-l înșeală, nervos, i-a cerut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]