542 matches
-
toponimică „în vârful Lozovei, la podul lui Gârlanici” din documentul citat indică, probabil, în mod indirect existența unei localități, adică a satului Cârlani. Adevărul constă în faptul, că la „vârful Lozovei”, la o inălțime de circa 400 m exista localitatea Cârlani, cea mai apropiată de Lozova, pe de-a dreptul peste pădure, doar la o distanță de 2 km și acolo se află un pod cu denumirea de Podul lui Gârlanici, adică al Cârlanilor, scris de pisari prin lit”G” in
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
inălțime de circa 400 m exista localitatea Cârlani, cea mai apropiată de Lozova, pe de-a dreptul peste pădure, doar la o distanță de 2 km și acolo se află un pod cu denumirea de Podul lui Gârlanici, adică al Cârlanilor, scris de pisari prin lit”G” in loc de „C” (nota autorilor). Altă localitate cu o așa toponimie prin împrejurimi n-a existat și n-a fost cunoscută, nici de actele arhivistice vechi și nici de localnicii din împrejurimi. Acelaș
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
Căpriana, de la întemeiere pînă în zilele noastre”, Gheorghe Postica menționează, că deja la 1429 domeniul mănăstirii Căpriana se compunea din două sectoare: cel de la obârșia Vișnevățului, care era o stăpînire veche a lui popa Chiprian, și cel din sectorul Târnăuca- Cârlani, care la 1420 era parte componentă a moșiei boierului Oană Vornicul din Tutora, primită din mâinile domnitorului Alexandru cel Bun pentru slujbă devotată, fapt consemnat în diploma domnească din 25 aprilie 1420, scrisă în cetatea de scaun de la Sucava, iar
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
domnească din 25 aprilie 1420, scrisă în cetatea de scaun de la Sucava, iar la moment, probabil, reprezenta o donație mănăstirii din partea lui Oană Vornicul, efectuată până la moartea sa în 1425. Probabil în baza acestui document, Enciclopedia Sovietică Moldovenească atestează satul Cârlani cu anul 1470. Cităm: „Stejăreni (până in 1965 Cârlani ). Sat in s/s Lozova, r-nul Nisporeni, RSSM. Situat în nord-estul raionului, la 32 km de centrul raional și la 8 km de stația de cale ferată Bucovăț. Menționat documentar în
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
scaun de la Sucava, iar la moment, probabil, reprezenta o donație mănăstirii din partea lui Oană Vornicul, efectuată până la moartea sa în 1425. Probabil în baza acestui document, Enciclopedia Sovietică Moldovenească atestează satul Cârlani cu anul 1470. Cităm: „Stejăreni (până in 1965 Cârlani ). Sat in s/s Lozova, r-nul Nisporeni, RSSM. Situat în nord-estul raionului, la 32 km de centrul raional și la 8 km de stația de cale ferată Bucovăț. Menționat documentar în 1470. La Stejăreni se află o brigadă complexă a
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
Vovulcenei și cu Lozova în codru, den aece am încercat toate semnele de hotăra pren cât s-a putut afla den veche, s-au găsit toate bune și adevărate după mărtureserele oamenii bătreni potrevit după uricul ce-l au”. Poiana Cârlanilor este menționată într-un document din anii 1544-1545 - „Mărturie hotarnică din timpul domniei lui Petru Rareș voievod, pentru moșiile mănăstirii Căpriana, pe care Nicodin dichiul a adus-o la schitul Hîncul”, ce stabilește hotarele acestei mănăstiri: „Hotarul sfintii mănăstiri Căprienii
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
Răcătului și mergi prin dumbravă spre Bâcovăț și să împreună cu Corneștii... și treci peste Bâcovăț în ținutul Lăpușnei drept la deal și să împreună cu hotarul Cîrsteștilor și al Căzăneștilor și a Săcărenilor și mergi pe mijlocul codrilor păr la poiana Cârlanilor și mergi pe margine poienii dispre amiazizî înspre răsărit mai gios di fundul Vălcinețului...” În „Dicționarul statistic al Basarabiei” se menționează că satul Cârlani a fost întemeiat în anul 1643 „de către locuitorii veniți din Moldova”. Această dată nicidecum nu poate
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
hotarul Cîrsteștilor și al Căzăneștilor și a Săcărenilor și mergi pe mijlocul codrilor păr la poiana Cârlanilor și mergi pe margine poienii dispre amiazizî înspre răsărit mai gios di fundul Vălcinețului...” În „Dicționarul statistic al Basarabiei” se menționează că satul Cârlani a fost întemeiat în anul 1643 „de către locuitorii veniți din Moldova”. Această dată nicidecum nu poate fi corectă.
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
s-a ocupat și de teatru. Știm că a fost unul din cei care au pornit mișcarea din 1840. Pentru aceasta a tradus din franceză și a scris și lucrări originale - slabe ca întocmire dramatică, dar cu pasaje satirice hazlii: "Cârlanii", vodevil într-un act (1857) și "Muza de la Burdujeni" (1850), în care își propune să ridiculizeze pe puriști și neologiști.
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
ibid.," p. 39); uneori, în reverberări „molcom-thanatic-eroice“, cu Jiul aidoma funebrului vad / râu styxial, dar împlântat prin sacrele-i izvoare în baza Cogaionului: "Jos în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă dor de ducă / pe-un cârlan ca o nălucă, / alb ca viscolele lunii, / alb ca-n Joia Mare prunii... Altul tace - și pe față, / îi stă gândul ca o ceață. / Tace și-n frunzar se stinge, / pe un murg ca de funinge. // Jos, în vad, la
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Chiriac Light design: Chris Jaeger. Coregrafie: Florin Fieroiu. Ilustrație muzicală: Alexander Morfov. În distribuție: Ion Caramitru, Crina Semciuc/ Alexandra Sălceanu, Mihai Călin, Istvan Teglas, Alexandru Călin, Gavril Pătru, Ioan Andrei Ionescu, Andrei Finți, Vitalie Bichir, Marcelo-S Cobzariu, Mihai Calotă, Eduard Cârlan, Mădălin Mandin, Ionuț Toader, Axel Moustache, Eduard Ada, Alexandra Poiană Spectacolul poate fi vizionat sâmbătă 4 februarie și duminică 5 februarie, la ora 19:30, la Sala Mare. După o lungă pauză, Două loturi - unul din cele mai premiate spectacole
Petreceți un weekend încântător la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105811_a_107103]
-
veți regăsi atât pe cunoscuții actori ai TNB Gavril Pătru, Marius Manole, Ana Ciontea, Axel Moustache, Ionuț Toader, cât și pe mai tinerii Corina Moise, Ilona Brezoianu, Eliza Păuna, Nicoleta Lefter / Valentina Zaharia, Mădălin Mandin, Daniel Hara, Mihai Munteniță, Eduard Cârlan, Dragoș Dumitru - aproape debutanți la momentul premierei, aflați azi, la rândul lor, pe drumul consacrării. Ana Ciontea în Două loturi Regizorul spectacolului, renumitul Alexandru Dabija, care vede enorm și simte monstruos, face o demonstrațiune mișcătoare despre cum putem închipui noi
Petreceți un weekend încântător la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105811_a_107103]
-
m-a ajutat pe mine Europa de Vest?, Ce mi-a oferit mie ca individ? și Cum sunt eu privit in Europa?”, mărturisește regizorul Andrei Raicu Scenografie: Mihaela Popescu și Livia Vișănescu Muzica: Alex Halka Cu: Alexandra Laura Badea, Iulia Verdeș, Eduard Cîrlan, Cosmin Dominte, George Lepădatu, Mădălin Mandin, Ionuț Niculae 21 ianuarie, ora 20, Sala Mică Un thriller psihologic, de Lukas Bärfuss. Care sunt cele mai importante lucruri în dragoste? Încrederea, siguranța, dependența? Sau fidelitatea? Și atunci când ele nu mai există, ce
Programul 9 G la Teatrul Național din București, dedicat tinerei generații de artiști by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105858_a_107150]
-
negru măcinat (Piper nigrum) 10 grame sare de mare Verdeața se toacă bine și, împreună cu limba, se fierb într-o oală mare. După câteva ore, după înmuierea cărnii, se trece la curățatul limbii - se scoate pielița acoperitoare, simplu, precum blana cârlanului. În untdelemnul încins se pun felii de limbă. Se prăjesc pe ambele fețe, se adaugă ceapa felii, morcovii rondele, usturoiul mărunțit, foile dafinului și totul se stinge cu vinul de alături. Se lasă totul la fiert până ce lichidul mai scade
Jupâneasa de la Jariștea, Laura Nicolau, vă oferă rețete boierești pentru Revelion și vă urează ”La mulți ani!” () [Corola-website/Journalistic/104698_a_105990]
-
capitala Slovaciei. Interpreții spectacolului DOUĂ LOTURI care va fi prezentat la Bratislava sunt: Gavril Pătru, Marius Manole, Ana Ciontea, Axel Moustache, cât și mai tinerii Corina Moise, Ilona Brezoianu, Eliza Păuna, Valentina Zaharia, Mădălin Mandin, Daniel Hara, Mihai Munteniță, Eduard Cârlan, Ionuț Toader, Dragoș Dumitru. DOUĂ LOTURI s-a bucurat în decursul timpului de un remarcabil succes, atât în țară cât și în străinătate, fiind apreciat drept „o bijuterie simfonic teatrală despre capriciile norocului”. Spectacolul i-a adus regizorului Alexandru Dabija
Spectacolul DOUĂ LOTURI, la Festivalul internațional Eurokontext de la Bratislava by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105419_a_106711]
-
scenică și direcția de scenă: Victor Ioan Frunză Decorul și costumele: Adriana Grand Efecte sonore: Alin Florea și Sorin Miron Cu: George Costin, Nicoleta Hâncu, Sorin Miron, Adrian Nicolae, Alexandru Pavel, Andrei Huțuleac, Mihaela Velicu, Cristina Florea, Alin Florea, Eduard Cârlan, Costin Dogioiu, Sorin Flutur, Carol Ionescu, Amir Qashou, Adriana Aldea, Andrei Bibire, Codrin Andrei Boldea, Eduard Boț, Selina Colceru, Antonia Din, Gloria Melu, Andreea Mera, Paul Radu. Spectacolul poate fi vizonat astăzi la ora 19:00. “Peretele” Scena din Peretele
Spectacole de weekend la Metropolis și Odeon by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105566_a_106858]
-
vară Versiune scenică și regie: Victor Ioan Frunză Decorul și costumele: Adriana Grand Efecte sonore: Alin Florea și Sorin Miron Cu: George Costin, Nicoleta Hâncu, Sorin Miron, Adrian Nicolae, Alexandru Pavel, Andrei Huțuleac, Mihaela Velicu, Cristina Florea, Alin Florea, Eduard Cârlan, Costin Dogioiu, Sorin Flutur, Carol Ionescu, Amir Qashou, Adriana Aldea, Andrei Bibire, Codrin Andrei Boldea, Eduard Boț, Selina Colceru, Antonia Din, Gloria Melu, Andreea Mera, Paul Radu. Duminică, 26 februarie, la ora 19:00, la Sala Mare
Caleidoscop teatral de primăvară by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105769_a_107061]