628 matches
-
Adrian Păunescu în zeci și sute de strofe, precum o uzină care produce pe stoc, versuri pe care doar activiștii dacă le mai citeau. Le ascultau adolescenții, de voie-de nevoie, la Cenaclul intinerant "Flacăra". Totul, pentru tovarășul Păunescu, în umbra cîrmaciului, devenea apoteotic: "Uniți-vă cuvinte, cu toată bucuria, Cu forța, cu tandrețea, cu gîndul tuturor Trăiască libertatea! Trăiască România! Trăiască Ceaușescu! Și bunul lui popor! De unde libertate, cînd țara era un uriaș lagăr, în care frigul, foamea, natalitatea controlată făceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ne vindem țara-ntreagă! Unde-i oare domnul țării Ne lasă pradă pierzării? Vai de țărișoara mea, Pun străinii mâna pe ea! Mai târziu noi vom vedea Câte lacrimi vom vărsa Că unire n-om avea! Dă-ne Doamne un cârmaci, Blând, puternic și dibaci Ca Ștefan, Mare și Sfânt, Ca Ioan Cuza, pe pământ ...Sau precum Coroi era, Țara o cutreiera. Milă de sărmani avea! Astăzi vezi În fruntea țării Mulți din oamenii puterii Au averi mari fabuloase Vile și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Doar dezastrul din țară nu este revendicat de nimeni. El rămâne mai departe în posesia poporului român. * Vânătorii nu omoară vânatul; îl asasinează. * Unii pretinși oameni de cultură se pricep doar la cultura mică. * România nu e un vapor cu cârmaci nedibaci, ci un sat fără câini. * Luptătorii împotriva Mafiei sunt protectorii ei. * Deși societatea românească nu e pește, ea tot de la cap se împute. * Performanță: se fură oul mai înainte ca găina să-l facă. ♣ Bani negri pentru zile albe
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
călătorie, alături cu Ioan Brătianu, în mijlocul imensei mulțimi. A fost o mare ușurare, o piatră rădicată de pe pieptul țărei, o strașnică, nemaipomenită explozie de bucurie ieșită din adâncul sufletului unui popor care vedea prin intuișiune în Vodă Carol pe marele cârmaci ce-l va duce la liman. Și, Doamne! presimțirea poporului n-a fost înșălată, căci steaua bună a țărei a făcut ca El să aibă în adevăr toate însușirele unui mare cârmaci și să realizeze visul socotit nerealizabil de cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vedea prin intuișiune în Vodă Carol pe marele cârmaci ce-l va duce la liman. Și, Doamne! presimțirea poporului n-a fost înșălată, căci steaua bună a țărei a făcut ca El să aibă în adevăr toate însușirele unui mare cârmaci și să realizeze visul socotit nerealizabil de cei mai mari Domni ai țărilor noastre. După ce Vodă Carol primi din mâna edililor capitalei pânea și sarea tradițională, plecă în mijlocul ovațiunelor încunjurat de mulțime, în sunetul clopotelor și bubuitul tunurilor, la camera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
urmă cu ardei iute zis „ciușcă”. Se mânca întâi peștele fiert, apoi ciorba. Și era foarte bună, gătită și mâncată acolo, în mijlocul naturii, înconjurați de lănciile unduite de vânt ale stufului. Am avut revelația să descopăr pe un canal un cârmaci de gabară (vas remorcă fără motor, construit ca dormitor plutitor) care avea inventarul obligatoriu complet de vase-cratițe tigăi, tacâmuri, filtru de apă dintr-un fel de piatră poroasă și unelte de prins pește. Dacă îi spuneam lui Costică Ioța că
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
sania sunt, pe de o parte, ultimul băiat din echipaj, cel care împinge sania până prinde ea viteză: împingătorul trebuie să arate forță, nu glumă...; și, pe de altă parte, primul, cel care are patine și ține cu ele cârma: cârmaciul se remarcă prin agilitate, viteză de reacție. Ei bine, pe una dintre sănii, rolul de cârmaci îmi revine mie. Am primit în urmă cu un an de la un unchi din Brașov o pereche de patine nichelate, lucitoare și de atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ea viteză: împingătorul trebuie să arate forță, nu glumă...; și, pe de altă parte, primul, cel care are patine și ține cu ele cârma: cârmaciul se remarcă prin agilitate, viteză de reacție. Ei bine, pe una dintre sănii, rolul de cârmaci îmi revine mie. Am primit în urmă cu un an de la un unchi din Brașov o pereche de patine nichelate, lucitoare și de atunci sunt privit cu alți ochi de prietenii mei, chiar și șeful nostru, Biță, un băiat mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
specială, la noile mele ghete, niște ghete frumoase, de piele roșcată, cu talpă adevărată, pe care mi le-a cumpărat mama la începutul iernii. Și, echipat astfel, m-am alăturat grupului: Biță - împingător, încă cinci băieți la mijloc, și eu - cârmaci. Facem minuni: sania noastră este de neîntrecut, curse fantastice, fără număr, nici nu ne pasă de frig, nici nu ne atinge oboseala, nici nu mai simțim scurgerea orelor, chiar, habar n-am avut când a venit, când a trecut ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
care a fost momentul nu-l spun. Cum e expresia aia: „Hai s-o lăsăm moartă!“. Poetul care scria numai „din alea“ Puțini poeți n-au publicat la viața lor și „din alea“: deliruri cu ritm și rimă închinate ocazional cârmaciului, partidului, patriei și unor zile festive. Unul însă a publicat numai și numai „din alea“. Cu sutele: în ziare, în reviste și în volume. Culegerilor de versuri patriotice și de slavă li se ziceau, oarecum codificat, „plachete“. Criticii, care primeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și hâde, frumuseți deșarte... și totuși, a fost bună așa cum a fost. Bine e însă că s-a dus. N-aș vrea s-o mai iau de la capăt... Apare necesitatea unui sistem etic personal... Fac impresia unei corăbii lipsite de cârmaci și lăsate pradă valurilor. Aici mă zbucium sub năvala pasiunilor și a simțirilor dezordonate, aici încremenesc într-o totală indiferență și oboseală. Îmi trebuie o cârmă, și această cârmă să fie etica mea personală! Am avut puțini dascăli deosebiți care
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în ce privește legătura dintre fronseuri și rechini, decolteuri și cicloane, pliuri și singurătate. Aș fi putut aduce o contribuție esențială, aveam pașaportul pentru San Diego, dar afurisita asta de indispoziție reumatică... „La 10 iulie, vasul englez «Piccardy» zărește un iacht fără cârmaci, plutind liniștit pe Atlantic - 1.200 kilometri în largul Azorelor. Iachtul se numește «Teignmouth Electron». «Piccardy» abordează yachtul și-l conduce în portul Santo Domingo. Nici o urmă de Crowhurst. Avioanele scrutează orizontul zadarnic. Echipamentul pentru plonjoane submarine a fost găsit
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
istoria ei - proslăvesc puterea, sfidând tăcerea și suferințele victimelor sale. Să-i cunoască și să-i arate cu degetul! Comportamentul lor e un atentat permanent împotriva bunului-simț. Un scrib punând lumină pe întuneric, un pictor decorând «pieptul de aramă» al cârmacilor, un muzician «cântând» afonia puterii sunt poate tot atât de vinovați ca și obiectul lor de cult. Ei pun gaz peste foc, incendiază durerea țării.“ Democrația originală și adaptabilitatea lichelelor Virgil Ierunca sperase probabil ca, într-o bună și demnă zi, numele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mileniu, fapte contradictorii, întâmplări, evenimente pentru care, în timpuri mai calme, ar fi fost nevoie, cine știe, de vreo jumătate de secol. Criza mondială, în formele ei schimbătoare și imprevizibile, nu ne-a ocolit, firește, nici pe noi. Dar înțeleptul Cârmaci, cum scria odată poetul, se afla la datorie. Exemplul său de mare patriot, de militant pentru pace leagă prezentul de trecut și de viitor. El amintește deopotrivă de marii bărbați din istoria noastră și fixează repere pentru generațiile viitoare. Prestigiul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de filme au înțeles că prin această manifestare de spirit să-și aducă un modest aport la uriașa cinstire cu care întregul popor a omagiat anii de viață, de luptă revoluționară și de apărător al păcii, de încercat și înțelept cârmaci ai tovarășului Nicolae Ceaușescu.“ („Omagiu“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 22 ianuarie 1984) „Am vrea ca spectatorii noștri să se bucure de subiecte pline de mesaj, eficient-educative, bogate în conținut și cu un limbaj cinematografic inovator. Partidul împlinește odată cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu ceilalți lucrători culturali de pe cuprinsul patriei, artiști plastici - profund angajați în procesul de desăvârșire a construcției socialiste - văd în tovarășul Nicolae Ceaușescu o uriașă forță dinamică a țării în mersul ei neabătut spre un viitor luminos, văd un înțelept cârmaci și un apropiat prieten al artelor, ce i-a ajutat veșnic, în munca și în aspirațiile lor necontenite către îndeplinirea misiunii lor sociale, către atingerea unui nivel maxim de eficacitate civică și artistică, îngemănând în chip superior frumosul cu binele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pace. Celui simțitor la tot Și pe care-l doare Tot ce-i om și omenesc La mulți ani și soare. [...] Celui care e garant Pentru libertate, Întru sfântul drept la ea, La mulți ani și toate.“ („Trăiască-n sănătate Cârmaciul Țării noastre“, Flacăra, 26 ianuarie 1984) „Noi, Neamul Românesc, prin voia noastră, Venind dinspre strămoși ca un ecou Și cu copiii bucălați pe umeri Ca-ntr-un străvechi renascentist tablou, Noi hotărâm prin toți aleșii noștri Să învestim în rang
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în Faptă e împlinit.“ („Un cântec“, în vol. omagial Cunună de lauri: pagini literare dedicate tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1989, p. 28) RÂPEANU Valeriu „Mândria de a fi român o avem știind că în fruntea noastră se află neîncetat cârmaciul și călăuza, cel care din vremurile de răstriște ne-a călăuzit drumul, cel care ne-a arătat calea libertății, cel sub conducerea căruia viața nouă, libertatea, frăția, dreptatea După revoluție, profesor la Universitatea „Spiru Haret“ din București. și egalitatea, idealurile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pârtii largi către viață El steagul de foc tot mai sus l-a ținut Astfel și-a urmat Ceaușescu destinul Cu-o dragoste vie de oameni în piept Astfel nu mai miră pe nimeni că astăzi E falnic stejar și cârmaci înțelept.“ („Poem de închinare“, România literară, 2 februarie 1978) „Partidul și Patria-n veci să trăiască și epoca noastră de azi, vitejească! Și înc-o urare, din suflet, fierbinte: Trăiască al țării întâi președinte!“ („Elogiu Republicii“, Săptămîna, 29 decembrie 1982) „[...] E
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prin care, sistematic, factorii interesați ne puneau în evidență mărginită provincială. Servituțile unei situații nedorite și nedrepte sporeau pe măsură ce ni se contestau noblețea spirituală, hărnicia, talentul.“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 7 iulie 1972) ZAMFIRESCU Dan „Epoca noastră își are marele cârmaci, în care s-au împletit îndelunga răbdare a lui Vlaicu Vodă cu clarviziunea și geniul lui Ștefan, vitejia lui Mihail cu neteama de jertfă a lui Tudor din Vladimiri, înțelepciunea lui Kogălniceanu cu inima arzândă a lui Bălcescu, simțul demnității
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
simțul demnității naționale a lui Cuza cu pătimașa iubire de patrie a lui Eminescu, și toate la un loc cu hotărârea de a schimba «orânduirea cea crudă și nedreaptă», hotărâre cu care a intrat în istorie clasa muncitoare. Numele acestui cârmaci este universal cunoscut, mai departe răzbătând decât al oricăruia dintre voievozii trecutului nostru, înconjurând planeta ca un mesager al ethosului nostru și al aspirațiilor lumii la o lume mai dreaptă și mai bună. Numele lui este Partidul Comunist Român.“ (Luceafărul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a tovarășului Nicolae Ceaușescu, are toată dreptatea să-și privească limpede, cu deplină încredere și optimism viitorul său liber și fericit, ascensiunea sa continuă și viguroasă pe treptele progresului și civilizației.“ (Săptămîna, 29 decembrie 1978) CHIROVICI George-Radu „ Îl ascultăm pe cârmaciul înțelept al partidului și statului și găsim sintetizate în retrospectiva celor șase decenii o jumătate de secol din istoria poporului român în tot ceea ce are ea mai pur, mai nobil: munca neostenită a muncitorilor și țăranilor - exploatați odinioară, stăpâni pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe pământul României“, Radio București, 14 august 1989) FLOREA Constantin „Crai Nou din cerul României, Dezmierdul mărilor de argint Te ducă, sol al bucuriei, Să spui în lume, tot ce simt! Le spune că la cârma țării Ne dăltuim singuri cârmaci Din alba marmură-a visării Celor mai buni români și daci!“ („Cântec de bucurie“, Săptămîna, 2 decembrie 1977) FLOREA Ion „Dintre conceptele teoretice și practice ale gândirii și activității politice a partidului nostru în etapa actuală, la a cărei elaborare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
socialiste.“ (Săptămîna, 29 aprilie 1977) MARAMUREȘEANU Ion Tomoiagă „RIDICAȚI DRAPELUL MUNCII, Că e steagul legendar Al partidului și al țării Din hotar până-n hotar.“ („Drapelul muncii“, în De la străbuni la strănepoți, Editura Eminescu, 1978) MARCU Emil „E comunistă era, viteaz cârmaci de țară, spre care porți prin faptă partidul și poporul. Ești țării primăvară și călăuză dreaptă - tu-i ești Conducătorul.“ („Viteaz cârmaci de țară“, Convorbiri literare, ianuarie 1984) MARCU Emilian „Bărbatu-acesta care odihnă nu cunoaște Și-alăturea se-arată la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
până-n hotar.“ („Drapelul muncii“, în De la străbuni la strănepoți, Editura Eminescu, 1978) MARCU Emil „E comunistă era, viteaz cârmaci de țară, spre care porți prin faptă partidul și poporul. Ești țării primăvară și călăuză dreaptă - tu-i ești Conducătorul.“ („Viteaz cârmaci de țară“, Convorbiri literare, ianuarie 1984) MARCU Emilian „Bărbatu-acesta care odihnă nu cunoaște Și-alăturea se-arată la greu ca și la bine, Acesta ni-i prieten, ni-i frate și părinte, El, ziditor ca țara mai mândru să nlumine
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]