1,128 matches
-
cade singur chiar. CHALKIDIAS Nu cu tine stau de vorbă, ticălosule avar! LAIS Însă... CHALKIDIAS Nu voi tânguire și nici cântece de jale Să urmeze după mine, să mă turbure pe cale. Nu regret nimic din toate și nu simt nici o căință. În răstimp de-o săptămână am putut cu ușurință Să îndestulez cu sațiu toate poftele acele Ce ardeau ca un jăratec lumea gândurilor mele. Și am degustat în pace toate-acele bucurii. Ce, -n mizerie lipsindu-mi, le vedeam cu ochii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
noianul nimicirii. Atunci mă-ntîlni vătaful de la Psamis. Ce-a urmat Știi și tu, iar din acele ce am spus, vei fi aflat De ce te urăsc. LAIS Dar singur îmi ziceai cu stăruință Cumcă nu regreți nimica și nu ai nici o căință. CHALKIDIAS Da, vorbea mîndria-n mine și-ai crezut-o pe cuvânt. Fericit de a mea soarte eu m-aș duce în mormânt De te-aș fi găsit pe tine, iar nu statua ta rece. Eu credeam că fericirea mea nimic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ce-am făcut, ce v-am zis vouă nu-mi mai place nicidecum. Au fost fapte ușurele de copil lăudăros Ce-n a lui deșertăciune se mândrește cu prisos. M-am convins că umilința de acum mi se cuvine Și căință de purtarea mea cea fără de rușine. BOMILKAR Dacă ții atât la viață, așa scumpă o socoți, Nu se cuvenea a face chiar cu moartea ta negoț, Căci e înșelătorie. CHALKIDIAS Dar e chipul cel firesc Să posezi așa de ieftin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care-i întrebuințase, și apucă repede drumul spre Tîrnova. Latinii, avizați la ei înșii, deci insuficienți, se văd asemenea siliți să întrerupă asediul, pleacă la Constantinopol și despresură de nevoie cetatea Tzurulos de cingătoarea ce-o înconjurase. Asan, zdrobit de căință și convertindu-se la alte gânduri, trimise o solie cătră Vatatzes, acuzîndu-se pe sine însuși cu vina întreagă și, rugând cu umilință să-i ierte greșala comisă, se declară gata a restabili îndoitele legături ce le rupsese. Atât Vatatzes cât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sumeție într-un acces de netrebnicie împrotiva legii fidelității ce o datorim, căci strălucirea radioasă a demnității de rege se sporește mult mai mult prin cruțarea celor biruiți decât prin nimicirea aspră a vasalului, odată neascultător, dar acum plin de căință. Tu ești regele și stăpânul nostru. Curgă dar din izvorul mărinimiei tale regale acea îndurare pe care pentru greșalele noastre n-am merita-o". După acest cuvânt Ștefan Vodă și cu boierii își plecară capetele până la pământ și așteptară cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu sau înșelându-L<footnote r.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 364, în Filocalia, vol. X, p. 312 footnote>. Sfântul Siluan, în căința sa pentru păcat, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de este cu putință, niciodată. „Îndepărtarea dragostei lui Dumnezeu și a păcii lui Hristos
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu sau înșelându-L<footnote r.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 364, în Filocalia, vol. X, p. 312 footnote>. Sfântul Siluan, în căința sa pentru păcat, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de este cu putință, niciodată. „Îndepărtarea dragostei lui Dumnezeu și a păcii lui Hristos
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu sau înșelându-L<footnote r.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 364, în Filocalia, vol. X, p. 312 footnote>. Sfântul Siluan, în căința sa pentru păcat, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de este cu putință, niciodată. „Îndepărtarea dragostei lui Dumnezeu și a păcii lui Hristos
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
întotdeauna că „rătăcirea” e pedeapsă pentru tăgada (13, 27; 74, 31/34), pentru împotrivire față de adevăr (14, 4), pentru fapte rele (16, 93; 35, 8/7), iar călăuzirea e dar și totodată răsplată pentru primirea adevărului (74, 31) sau pentru căința (13, 27). Bineînțeles că numai „Călăuzitorul” a fost reținut printre „numele frumoase” ale lui Dumnezeu. Semnificație de bază: călăuzitor (pe calea mântuirii). 2.1.12.2. al-Mubn, desi apare foarte des în Coran, nu îi este aplicat lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
2tanzl al-Kit"b min All"h al-‘Azz al-‘Alm 3al-Gh"fir al-:anb wa-Q"bil al-tawb Šadd al-‘iq"b 9ó al-”awl... (40, 2-3): „2Pogorârea Cărții este de la Dumnezeu, Puternicul, Știutorul, 3Iertătorul păcatului, Primitorul căinței, Aprigul la pedeapsa, Largul la mână...” (GG) În cadrul acestei liste, e firesc că interpretarea semnificației să se facă în lumina numelor precedente. De aceea, probabil, unii dintre traducătorii europeni citați l-au tradus cu „îndelung-răbdător”. Și Dumnezeul biblic este calificat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
se vadă că e vorba de două „nume” diferite. Semnificație de bază: iertător. 2.1.15.3. (al-)Taww"b: SOI „iertător”/„bun” (2, 122)/pașnic (2, 155)/ „preamilostiv” (9, 105)/ „îndelung-răbdător” (49, 12)/„iartă” (110, 3); ASM „Iertător”/„Primitorul căinței” (9, 104); GG „De-căință-primitorul”; Marr „propitiabilis”; RB „le Révocateur”; DM „celui qui revient sans cesse vers le pécheur repentant”; YA „Oft-returning”; Arb „He turns”. Contexte: Fa-talaqq" ’!dăm min Rabbi-hi kalim"t fa-t"ba ‘alay-hi ’inna-hu huwa al-Taww"b al-Ra
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
anna All"h huwa yaqbil al-tawba ‘an ‘ib"di-hi wa ya’ƒu:u al-œadaq"t wa ’anna All"h huwa al-Taww"b al-Ra≤m (9, 104/105; cf. 4, 64/67; 49, 12): „Oare nu știu ei că Allah primește căința de la robii Săi și accepta milostenii 156 și că Allah este Primitorul căinței și Îndurătorul?” (ASM) Wa-lawl" faðl All"h ‘alay-kum wa ra≤matu-hu, wa ’anna All"h taww"b ≤akm (24, 10): „O, daca Dumnezeu nu și-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al-œadaq"t wa ’anna All"h huwa al-Taww"b al-Ra≤m (9, 104/105; cf. 4, 64/67; 49, 12): „Oare nu știu ei că Allah primește căința de la robii Săi și accepta milostenii 156 și că Allah este Primitorul căinței și Îndurătorul?” (ASM) Wa-lawl" faðl All"h ‘alay-kum wa ra≤matu-hu, wa ’anna All"h taww"b ≤akm (24, 10): „O, daca Dumnezeu nu și-ar pogori harul Sau asupra voastră și milostivenia să...! Dumnezeu este De-căință-primitor, Înțelept.” (GG
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
t"ba ‘al" este pus în opoziție cu ‘a::aba, „a pedepsi”. În anumite versete, aceasta iertare dumnezeiasca apare ca răspuns la „întoarcerea” omului la Dumnezeu. Acesta este sensul expresiei de la v. 40, 3/2, Q"bil al-tawb: SOI „primește căința”; ASM și GG „Primitorul căinței”, RB „accepte la repentance”, „celui qui accueille le repentir”, YA „Accepteth repentance”; Arb „Accepter of penitence”. Observăm că traducerile ASM și GG echivalează la fel numele al-Taww"b și expresia Q"bil al-tawb. SOI „blând
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în opoziție cu ‘a::aba, „a pedepsi”. În anumite versete, aceasta iertare dumnezeiasca apare ca răspuns la „întoarcerea” omului la Dumnezeu. Acesta este sensul expresiei de la v. 40, 3/2, Q"bil al-tawb: SOI „primește căința”; ASM și GG „Primitorul căinței”, RB „accepte la repentance”, „celui qui accueille le repentir”, YA „Accepteth repentance”; Arb „Accepter of penitence”. Observăm că traducerile ASM și GG echivalează la fel numele al-Taww"b și expresia Q"bil al-tawb. SOI „blând”/„îndurat” (2, 236; 3, 149
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
să-l avertizeze numai din privire. Apoi, să-l cheme la cancelarie și, între patru ochi, să stea de vorbă cu el. În munca educativă se impune să ținem cont și de „momentul psihologic”: să profităm de un moment de căință al unui elev, dar să evităm aplicarea unei pedepse câtă vreme el e revoltat, fiind convins de nevinovăția sa. Se cere, mai întâi, să zdruncinăm această convingere. d) Cunoașterea cauzelor unei greșeli, ale unei abateri e foarte necesară pentru a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În categoria eugeniștilor „maligni” (rasiști, șovini, cu tendințe naziste), ca să Îi deosebesc de cei „benigni” (Înclinați spre implicarea statului În promovarea igienei, a sănătății publice și a natalității „sănătoase”, dar fără conotațiile celor dintâi), au manifestat o completă lipsă de căință o dată cu trecerea timpului, chiar dacă unii dintre ei au avut timp de reflecție, mai ales cei ce au avut chiar grave alunecări spre legionari și Garda de Fier. Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru au avut ca influențe predominante ideile eugeniste din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal .................................................................... 189 Respectul față de sine Însuși - deprecierea de sine, culpabilitatea, umilința ................. 190 Recunoștință - nerecunoștință, ingratitudine .................................................. 194 Sentimentul libertății umane ........................................................................................ 195 Autocontrolul conduitei: răbdarea, amînarea, renunțarea - exces ale dorințelor
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În dorințe, omul este un zeu căzut care-și amintește de cer.” (A. de Lamartine) În această luptă a omului cu el Însuși, trebuie să fim optimiști: „Oricît ar fi de păcătos omul tot are Într-Însul un dram de căință.” (M. Sadoveanu) ”Căința” a fost Însuși crezul de existență al marelui Dostoievski: „Conștiința vieții prețuiește mai mult decît viața”. Întreaga operă literară a lui Dostoievski demonstrează faptul că remușcarea prin căință nu este un proces psihic distructiv, ci, dimpotrivă, unul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este un zeu căzut care-și amintește de cer.” (A. de Lamartine) În această luptă a omului cu el Însuși, trebuie să fim optimiști: „Oricît ar fi de păcătos omul tot are Într-Însul un dram de căință.” (M. Sadoveanu) ”Căința” a fost Însuși crezul de existență al marelui Dostoievski: „Conștiința vieții prețuiește mai mult decît viața”. Întreaga operă literară a lui Dostoievski demonstrează faptul că remușcarea prin căință nu este un proces psihic distructiv, ci, dimpotrivă, unul constructiv: nu poți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
păcătos omul tot are Într-Însul un dram de căință.” (M. Sadoveanu) ”Căința” a fost Însuși crezul de existență al marelui Dostoievski: „Conștiința vieții prețuiește mai mult decît viața”. Întreaga operă literară a lui Dostoievski demonstrează faptul că remușcarea prin căință nu este un proces psihic distructiv, ci, dimpotrivă, unul constructiv: nu poți să te schimbi mai Înainte de a ispăși pentru greșeala pe care ai făcut-o; trebuie să Îndurăm adevărul despre noi, altfel, vor fugi mereu de noi Înșine; remușcarea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este un proces psihic distructiv, ci, dimpotrivă, unul constructiv: nu poți să te schimbi mai Înainte de a ispăși pentru greșeala pe care ai făcut-o; trebuie să Îndurăm adevărul despre noi, altfel, vor fugi mereu de noi Înșine; remușcarea și căința sînt procese sufletești inevitabile deoarece nu vom putea să-i facem la nesfîrșit responsabili pe alții de greșelile și păcatele noastre. Să nu ne fie, prin urmare, teamă de remușcare, de căință: chiar dacă ea ne provoacă suferință, aceasta este o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vor fugi mereu de noi Înșine; remușcarea și căința sînt procese sufletești inevitabile deoarece nu vom putea să-i facem la nesfîrșit responsabili pe alții de greșelile și păcatele noastre. Să nu ne fie, prin urmare, teamă de remușcare, de căință: chiar dacă ea ne provoacă suferință, aceasta este o suferință creatoare de viață spirituală curată, de viață morală, de un anumit caracter: „Destinul fiecăruia este dat de caracterul său” (Cornelius Nepos). Comentariile pe care le propunem pe marginea unora dintre cele
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
puțin; o dată cu cunoștințele crește și Îndoiala” (J.J. Goethe). * „Conștiința este tocmai punctul de gravitație al individului.” (Mihai Eminescu) Ca și F.M. Dostoievski, Eminescu leagă Întreaga dezvoltare sufletească a omului de acest „sâmbure” misterios al zestrei noastre sufletești, care este remușcarea, căința. Depinde doar de noi să facem ca acest sâmbure să Încolțească și să rodească: „CÎnd conștiința supremă se stinge, se face noapte În suflete” (Ștefan Petică). Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simț al realității „Cel mai ușor e să te
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pedepsite, iar cele mari sînt purtate În triumf”. * „Trebuie să știi cînd să nu ceri nimic, pentru a obține mult.” (Khashaggi) În strategiile activității educative se Întîlnesc, adesea, astfel de situații paradoxale: ex. cînd copilul/elevul are solide resurse de căință/de remușcare față de greșeala comisă la un moment dat, el nu trebuie pedepsit ci, dimpotrivă, trebuie să i se acorde Încrederea că este capabil să suporte urmările greșelii sale și să-și reconsidere conduita. Recunoscător pentru această Încredere acordată, copilul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]