845 matches
-
-i clădită din fărâme de timp prefăcute în piatră. - Ai dreptate, mărite Spirit, pentru că și piatra înseamnă noian de timp. Să revenim însă la anul în care a fost făcută biserica. Se spune că a fost zidită pe la 1583 de călugării greci. La vremea aceea, biserica se afla în dricul târgului, cum se spunea. De numele bisericii Sfântul Sava se leagă - din nou - numele voievodului Petru Schiopu. El le-a dat călugărilor case ridicate de el. Pentru a câta oară întâlnim
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
metoh al mănăstirii de la Dionisiate din sfântul Munte. Apoi, în 1624, după restaurarea făcută de Maria, fiica lui Petru Schiopu, biserica a devenit din nou metoh al mănăstirii Galata.Nu știu de ce, mărite Spirit, dar Radu Mihnea voievod a scos călugării moldoveni de la mănăstirea Aron Vodă. Aceștia, după cum spune Miron Barnovschi la 17 ian.1626 (7134): „Scriem și mărturisim cu scrisoarea domnii mele pentru rândul acestor călugărași care au fost...la mănăstirea lui Aron Vodă...Radul vodă i-a scos de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ne gândim mai bine, călugării greci de la Muntele Athos - unde mănăstirea era închinată - au venit au luat ce au avut de luat și au plecat cu gândul că vor reveni când mănăstirea va fi pusă din nou pe picioare de călugării moldoveni... Despre acest obicei al călugărilor greci am mai vorbit și mă tem că vom mai vorbi... - Este interesant faptul că, deși mănăstirea avea atâta avere, totuși a mai cumpărat câte ceva. La 15 mai 1672 mănăstirea a cumpărat o casă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și carte de blăstăm de la sfințiia sa părintele mitropolitul: cari nu vor mărturisi dirept, carii din călugări au dijmuit viile de la Buciumi și în Dealul Brândzii mai înainte: călugării de mănăstirea lui Păun vameșul, ce s-au chemat Clatie, au călugării de la Sfântul Ioan (Zlataust). Si precum vor mărturisi cu sufletele lor să faci o mărturie...ca să putem ști adevărul, cari din călugări au ținut acel loc de au luat din vii de-a dzăce.” - Mărite Spirit, rogu-te să mă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
bine știi, mărite Spirit, și mănăstirii Zlataust. - Asta a fost soarta mănăstirii Păun. Dacă vrei, dragule, să punem punctul pe i, asta este urmarea firească a dezinteresului „rugătorilor noștri de la Sventa Gora”, cum le plăcea voievozilor să-i numească pe călugării greci. De fapt, ei urmăreau doar exploatarea averilor mănăstirii și nu vedeau că sfântul locaș e gata să se dărâme. Asta nu-i numai părerea mea, om bun. Despre această atitudine vorbește și episcopul Melchisedec, după ce a vizitat mănăstirea Hlincea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
s-ar spune. Au avut totuși o judecată cu frații lor ,călugării de la mănăstirea Agapia. Pricina o aflăm din urmarea judecății făcută de Gheorghe Stefan voievod la 8 iulie 1654 (7162): „Io Gheorghi Stefan voievod...Iată au venit înaintea noastră...călugării de la sfânta mănăstire numită Agapia...și s-au pârât de față cu rugătorii noștri călugării de la sfânta mănăstire numită Golăie din târgul Iași, pentru un vad de moară de la gura Bahluiului, unde cade în gura râului Dzijia, și pentru un
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Pricina o aflăm din urmarea judecății făcută de Gheorghe Stefan voievod la 8 iulie 1654 (7162): „Io Gheorghi Stefan voievod...Iată au venit înaintea noastră...călugării de la sfânta mănăstire numită Agapia...și s-au pârât de față cu rugătorii noștri călugării de la sfânta mănăstire numită Golăie din târgul Iași, pentru un vad de moară de la gura Bahluiului, unde cade în gura râului Dzijia, și pentru un loc de prisacă ce este în hotarul satului Piperești, spunând rugătorii noștri, călugării de la Agapia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de la Agapia, și le-a dat alt loc de moară (celor de la Agapia) și cu loc de prisacă în capătul de sus al Braniștii, pe râul Dzijia, împotriva Morenilor, ce se numește Turdina, ca să aibă a-și face acolo moară...Călugării de la...Agapia...și-au făcut moară cu multă cheltuială; și după aceea, cum au terminat-o ei (egumenul de la Golia) au trimis și au rupt moara și au stricat-o de tot și au luat și pietrele de acolo și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
făcut cu bună credință, dar în necunoștință de cauză sau poate fi mincinos pentru a apăra un interes...Cred că ai dreptate, dragule. Ar mai trebui să spunem doar că, după secularizarea averilor mănăstirești din 1863, în casele făcute de călugării greci a funcționat o Scoală de croitorie și albituri a Reuniunii Femeilor Române...După 40 de ani însă, adică în 1903, întreg așezământul a fost dărâmat și în locul lui a apărut Teatrul Național Iași. - Mi se pare, mărite Spirit, că
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
că mănăstirile primeau și bani gata făcuți. În cazul de față, aflăm aceasta din zapisul de confirmare a dreptului mănăstirii Zlataust de a lua câte o sută de lei pe an din vama domnească. - Nu se puteau plânge cuvioșiile lor călugării de la Zlataust, mărite Spirit, că sunt săraci, pentru că aveau bani încât puteau să dea cu împrumut doritorilor. Dovada o găsim în zapisul din 19 sept. 1764 (7273): „Adică eu, Cârste Stroescu, împreună cu soțul meu, Marie, făcut-am zapisul nostru în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
însă că vremuri vitrege au făcut ca privilegiul de stăpânire a locului dat de Petru Șchiopu voievod să se distrugă. Și atunci, la 17 decembrie 1618, „ Io Radul (Mihnea) voievod, domn a toată Țara Moldovei...Iată au venit înaintea noastră...călugării de la sfânta mănăstire numită a lui Balica...și ni s-au jeluit...și au spus că privilegiul de danie și miluire ce l-au avut pe locul sfintei mănăstiri...de la sfântrăposatul unchiul domniei mele Petru voievod acel privilegiu a putrezit
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Moghila voievod a dat Mănăstirea de la Hlincea, împreună cu locul din jurul mănăstirii și locuri de grădini în satul Hlincea, călugărilor moldoveni care au fost scoși de la Mănăstirea Aroneanu de către Radu Mihnea. Prin hotărârea din 30 iunie 1626, dată în urma judecății dintre călugării moldoveni și călugării greci de la Aroneanu, domnitorul le mai dă călugărilor moldoveni stabiliți la Hlincea și 60 de fălci de vie. Găsim apoi acte care vorbesc despre scutirea de dări a unor poslușnici, de locuri pentru moară pe pârâul Miculina
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dat Mănăstirea de la Hlincea, împreună cu locul din jurul mănăstirii și locuri de grădini în satul Hlincea, călugărilor moldoveni care au fost scoși de la Mănăstirea Aroneanu de către Radu Mihnea. Prin hotărârea din 30 iunie 1626, dată în urma judecății dintre călugării moldoveni și călugării greci de la Aroneanu, domnitorul le mai dă călugărilor moldoveni stabiliți la Hlincea și 60 de fălci de vie. Găsim apoi acte care vorbesc despre scutirea de dări a unor poslușnici, de locuri pentru moară pe pârâul Miculina, de locuri de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
se zice Din Țarină, căreia i-am dat moșiile mai sus numite, Rânzești și Averești...” La 6 februarie 1601 Eremia Moghilă voievod dă dreptul Mănăstirii Aron Vodă să aibă șase poslușnici scutiți de toate angăriile. Despre pricina de judecată între călugării moldoveni și călugării greci și hotărârea lui Miron Barnovschi Moghila voievod din 30 iunie 1626, am vorbit pe când călcam pe moșia Nebuna (Hlincea). Referindu-se la arhitectura bisericii Aroneanu, Nicolae Iorga spune că aceasta a păstrat planul simplu și armonios
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Țarină, căreia i-am dat moșiile mai sus numite, Rânzești și Averești...” La 6 februarie 1601 Eremia Moghilă voievod dă dreptul Mănăstirii Aron Vodă să aibă șase poslușnici scutiți de toate angăriile. Despre pricina de judecată între călugării moldoveni și călugării greci și hotărârea lui Miron Barnovschi Moghila voievod din 30 iunie 1626, am vorbit pe când călcam pe moșia Nebuna (Hlincea). Referindu-se la arhitectura bisericii Aroneanu, Nicolae Iorga spune că aceasta a păstrat planul simplu și armonios al bisericilor lui
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cel Mare, dar are un pridvoir pe stâlpi, ca cele de peste Milcov. Biserica are o singură turlă și la exterior este decorată cu elemente din ceramică smălțuită, în a căror culoare domină verdele. În decursul timpului, mănăstirea a trecut de la călugării moldoveni la călugării greci și invers în mai multe rânduri, ducând „la mare lipsă și slăbiciune”, încât pe la 1784 „era stricată și aproape de cea de istov cădere”. I s-au făcut unele reparații, dar pe la 1885 rămăsese în picioare doar
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cotloane, un colț minunat de țară... Codrii Orheiului locul unde stau mănăstirile: Gârbovăț, Hârjauca Frumoasa, Răciula... Livezi frumoase... La Gârbovăț, stupărie frumoasă, așezare minunată și curată... Biserica veche veacul al 18-lea? al 17-lea? La mijlocul sec. al XVIII-lea călugării din Podolia, alungați de uniați, au venit aici în Codru și au rezidit mănăstirea. De-atuncea de trei ori Turcii și Tatarii au jefuit și ars mănăstirea. "Maica Domnului" cea adusă dela Moscova încă înainte de ocupația rusească, de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fugit și ei și s-au dus în munte cu harmasarii, tocmai la Ieslele lui Vodă, și au ajuns la apa Bistriței. Cum trimit pe Tatar să dea știre lui Onu și Nicoară. Cum Gheorghe Tataru aduce pe cneaghina dela călugărie plocon jupânesei Ilisafta. VII. Ziua cea grea dela Războieni. D 30 oct. D 1 Ian. D 6 nov. 8 Ian. 13 " 10 Ian. Marți 20 " D 15 27 " D 4 Dech 11 27 Marți 18 Sf. Ștefan 25 J. a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
botezat cu numele Cantemir, după numele prietinului bei tatar cu acest nume, care ocârmuia Bugeacul și a ajutat pe Tomșa-Vodă în războaiele pentru domnie cu Movileștii. La domnie i s-a pus nume creștinesc după rânduiala schimbării de nume în călugărie Constantin cu inițiala C (antemir). [DIVERSE]* Ciobanii și oile în bura de primăvară. Stăpânitorii cei mai buni au acordat poporului o "magna carta" a libertăților. Dar, în taină, și-au acordat și ei o cartă a libertăților lor: abuzul celui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Natura blândă și poetică îi împresoară din toate părțile... Natura e aproape de ei și n-o observă Viața și îndeletnicirile lor... Ce erau odată lăudatele mănăstiri... Domnii și boerii binecredincioși de odinioară... Poporul dădea Poporul robea Boerii și egumenii asupreau Călugării robeau: Ioniță Pisoschi ș.a. Anacronisme... [SCRISORI CĂTRE "CASA ȘCOALELOR"]* Domnule Administrator, În urma însărcinării ce ați binevoit a-mi da, am îngrijit textul, am orânduit materialul și am îngrijit tipărirea celor trei broșuri care alcătuiesc Răvașele unui doctor în Biblioteca pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să își afle drumul propriu în viață și în lume. Cu un nou refuz în suflet, Petru se îndreaptă spre mănăstirea Medvedovski unde, în 1741, devine rasofor cu numele de Platon. Aici se apropie de nașul său de intrare în călugărie, Nicodim, pe care are, însă, durerea să îl vadă dispărând din mănăstire fără urmă, la doar o săptămână după tunderea sa în monahism. Mai mult, aflată pe teritoriul ucrainean ocupat de polonezi, mănăstirea este închisă în scurt timp de autoritățile
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sfătuiește astfel să părăsească o încercare cum este desăvârșita izolare, rezervată doar celor mai experimentați și să aleagă calea de mijloc sau împărătească. Iar înainte de a părăsi Athosul, starețul Vasile îl îmbracă în mantie pe Platon, dându-i numele de călugărie Paisie, probabil după numele prea-iubitului său ucenic, pe care îl pierduse cu ani în urmă la Poiana Mărului. La scurt timp după aceea, la Athos sosește călugărul Visarion din Valahia. Nou venit și dornic de a intra în ascultare la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
una, prin chiar sugestia autorului: lectura patristică. La începutul capitolului al treilea din nuvelă, aflăm că prințul Kasatski se călugărește, supunându-se întru totul starețului mănăstirii, care, „era un scriitor erudit de neam nobil și ascet, adică se trăgea din călugării asceți veniți din Valahia, care se supuneau întru totul conducătorului și învățătorului ales de ei. Egumenul fusese discipolul vestitului ascet Ambrozie, el însuși discipolul lui Macarie, care fusese discipolul ascetului Leonid, care fusese discipolul lui Paisie Velicikovski.” <footnote Vezi Lev
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cărei existență se știe, dar din care nu se mai păstrează nici un exemplar, o a doua și o a treia apărute la Kazan în 1881 și 1884. Aceste ediții rusești se limitau la textul primelor patru povestiri. Dar, în 1911 călugării de la Sfântul Serghie-Sfânta Treime (Rusia) publică trei noi povestiri sub titlul „A doua parte a mărturisirilor unui pelerin”, conținând texte descoperite între hârtiile Sfântului Ambrozie de la Optina, la trecerea acestuia la Domnul, în 1891.Traducerile care s-au făcut acestor
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
că ar dori să mai aibă frați călugări dar nu depinde de el, ci de autorități. Singur nu e bine. Ar dori să se mai sfințească și alții în această mănăstire, că se poate. E multă liniște, se poate face călugărie în toată demnitatea ei. Așa că el așteaptă, poate vor mai veni frați călugări. Între timp ne-a servit cu un lichior de fructe alese, cu suc, dulciuri, rahat, napolitane și biscuiți. Ne-a dat și câte două iconițe. La plecare
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]