684 matches
-
e greu să exprim acest lucru, dar... — Ei, ce treabă aveți vă privește, pentru mine contează doar că nu vă înjosiți fără nici un rost, rugându-vă să fiți primit la o serată, într-o încântătoare societate de camelii, generali și cămătari. Dacă ar fi fost așa, scuzați-mă, prințe, aș fi râs de dumneavoastră și aș fi început să vă disprețuiesc. Aici sunt teribil de puțini oameni cinstiți, așa că nici măcar n-ai pe cine respecta. Fără voie îi privești de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
doar dezordinea lui și vinul! Zău așa! Chiar că-i păcat... mi-e frică să vorbesc pentru că râd toți; dar zău că-i păcat. Și ce-i de capul celor care se cred deștepți? Toți până la cel din urmă sunt cămătari! Ippolit nu condamnă cămătăria, zice că așa trebuie, vorbește de nu știu ce cutremur economic, de fluxuri și refluxuri, lua-le-ar naiba. Mi-e tare ciudă pe el din pricina asta, dar e înrăit. Imaginați-vă, mama lui, căpităneasa adică, primește bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ippolit cu bani, haine, rufărie, chiar și pe copii îi ajută prin intermediul lui Ippolit, căci căpităneasa n-are grijă de ei. Și Varia îi ajută. Vezi, spui că nu există oameni cinstiți și tari și că toți nu sunt decât cămătari; iată că ai adus vorba despre oameni tari, despre mama dumitale și despre Varia. Oare ajutorul lor, ba încă acordat în asemenea împrejurări, nu este o dovadă de tărie morală? — Varia o face din orgoliu, din lăudăroșenie, ca să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu copiii, nu discută decât în stilul înalt. În fața judecătorilor de pace a vorbit acum cinci zile. Și pe cine s-a apucat să apere? Nu pe bătrâna care îl implora, care îl ruga și pe care un nemernic de cămătar a jefuit-o, n-avea decât cinci sute de ruble, toată averea ei, ci l-a apărat chiar pe cămătar, Seidler, un jidan, pentru că i-a promis că-i dă cincizeci de ruble. — Cincizeci de ruble în caz de câștig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
s-a apucat să apere? Nu pe bătrâna care îl implora, care îl ruga și pe care un nemernic de cămătar a jefuit-o, n-avea decât cinci sute de ruble, toată averea ei, ci l-a apărat chiar pe cămătar, Seidler, un jidan, pentru că i-a promis că-i dă cincizeci de ruble. — Cincizeci de ruble în caz de câștig procesul și numai cinci dacă îl pierd, explică deodată Lebedev, vorbind cu totul altfel decât mai înainte, ca și cum n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Dar ce însemnau strigătele? Recunosc, pentru mine e o mare enigmă... pentru mine și pentru alții. Vorbele prințului Ș. îl arătau extrem de uimit. — Spunea de niște polițe ale lui Evgheni Pavlovici, îi răspunse cu multă simplitate prințul, care, de la nu știu ce cămătar, au ajuns pe mâinile lui Rogojin, la rugămintea ei, și că Rogojin nu-l va grăbi pe Evgheni Pavlovici. Am auzit, am auzit, dragul meu prinț, dar așa ceva e imposibil! Evgheni Pavlovici nu putea avea aici nici un fel de polițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
imposibil! Evgheni Pavlovici nu putea avea aici nici un fel de polițe! Cu averea lui... E adevărat că, din superficialitate, i s-a mai întâmplat, chiar eu i-am mai sărit în ajutor... Dar, cu asemenea avere, să dai polițe unui cămătar și să fii îngrijorat de ele - e imposibil. Și nu poate fi la per tu și în relații atât de amicale cu Nastasia Filippovna. Aici e aici. El jură că nu înțelege nimic, iar eu îi dau deplină crezare. Problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de sfaturile acestuia și uneori era atât de chibzuit, încât chiar i le solicita. Gavrila Ardalionovici era supărat, de pildă, și de faptul că Ptițân nu ține să fie un Rotschild și nu își propune un asemenea scop. „Dacă ești cămătar, atunci fii până la capăt, stoarce-i pe oameni, bate monedă din ei, fii tare de fire, fii rege al iudeilor!“ Ptițân era modest și blând; zâmbea doar, însă odată a găsit cu cale să aibă o explicație serioasă cu Ganea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nici ei nu-s mai breji. Ce să zic, au amândoi un car de minte. Pe povestea asta eu una nu dau nici atâtica! — Bătrânul e hoț și bețiv, continuă Ganea cu venin, eu sunt calic, soțul surorii mele e cămătar - avea și la ce râvni Aglaia! Frumos, nimic de zis! — Acest soț al surorii tale, cămătarul, te... — Hrănește, nu-i așa? Te rog, nu te jena. — De ce te enervezi? întrebă Varia, simțind că a mers prea departe. Nu înțelegi nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
povestea asta eu una nu dau nici atâtica! — Bătrânul e hoț și bețiv, continuă Ganea cu venin, eu sunt calic, soțul surorii mele e cămătar - avea și la ce râvni Aglaia! Frumos, nimic de zis! — Acest soț al surorii tale, cămătarul, te... — Hrănește, nu-i așa? Te rog, nu te jena. — De ce te enervezi? întrebă Varia, simțind că a mers prea departe. Nu înțelegi nimic, parcă ai fi un școlar. Crezi că toate astea ți-au putut dăuna în ochii Aglaiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
critice a operei lui Pușkin, apărute în șapte volume între anii 1855 și 1857. 45. Despre Gorski, v. n. 39. Danilov, alt ucigaș pomenit frecvent în roman, este un student de 19 ani care, în ianuarie 1866, a ucis un cămătar și pe servitoarea acestuia. Unele amănunte ale infracțiunii sunt asemănătoare cu cele din romanul Crimă și pedeapsă (a cărui publicare începuse), așa că, după cum a remarcat și critica din acea vreme, realitatea pare în acest caz că imită literatura. 46. Versuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
antrenori” de copii turnători: plutonier major Vasile Huci, locotenent major Vasile Moșneguțu, plutonier Mihai Olteanu. Recent, un parlamentar român, acuzat, cu probe, de o parte a presei române că a fost beneficiarul unor servicii de la o prostituată patronată de clanul Cămătarilor, considerându-se prejudiciat pentru că i „s-a umblat” la ținută morală, a chemat În judecată și a pretins jurnaliștilor despăgubiri de un milion de euro pentru a-și acoperi și Îmbunătăți imaginea afectată. Dar, Începe procesul. Depoziția reclamantului. A martorilor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
boierului Roznovanu și a atras un proces complicat în divanul domnesc care a durat 16 ani. Această acțiune colectivă îndelungată a întărit în mod semnificativ coeziunea internă a aranjamentului și rolul nivelului confederativ. Alte încercări au venit din partea a diferiți cămătari, a negustorului unic și a foștilor delegați în procesul menționat mai sus, dar nu au generat efecte deosebite. În sfârșit, un al treilea val a venit din partea primelor companii de exploatare industrială a lemnului, societăți anonime cu capital străin. Contextul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
el chefuiește, micul maur fuge cu calul, iar templierul nostru, mai murdar, mai asudat și mai zburlit ca oricând, se Întoarce acasă cu coada-ntre picioare și, căutând să nu fie văzut, strecoară niște bani (din banii Templului) la cunoscutul cămătar evreu care stă la pândă ca un vultur pe scaunul lui cu trei picioare...” „Tu o spui, Caiafa”, observă Belbo. „Fii cuminte, mergem pe niște stereotipii. Templierul Încearcă să pună mâna, dacă nu pe maur, măcar pe o Închipuire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pietre prețioase, nu ezită nici un moment, o vâră sub cazacă, urcă din nou și nu le suflă un cuvânt tovarășilor lui. Acasă găsește Înăuntru un pergament, mi se pare evident. Se duce la Paris, ia legătura cu un anticar, un cămătar, un colecționar, și, prin vânzarea casetei, fie și sub prețul ei, devine cât de cât un om mai ajuns. Dar face și altceva, Își lasă serviciul militar, se retrage la țară și Începe să cumpere cărți și să studieze pergamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de pământ, asociații țărănești pentru vânzarea în comun a produselor, societăți și reviste culturale. Prin înființarea unor societăți economice și de ajutor mutual la sate se preconiza un ajutor pentru locuitorii satelor care erau supuși la o " exploatare grozavă din partea cămătarilor locali" . Aceste noi instituții de credit de la sate permiteau oamenilor procurarea unor sume de care aveau nevoie pentru rezolvarea problemelor cu dobândă mică. Procesul de formare a acestui tip de instituție a continuat în toate zonele Gorjului . O altă activitate
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
mișcare a țăranului, robindu-l marii proprietăți, și ca să reducă până la semigratuitate remunerarea muncii lui, încât uneori țăranul caută să scape de bucățica sau bucățelele lui de pământ arendându-le” (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 100). În al doilea rând, „pământurile arendate cămătarilor satului nu vor fi nici pe atât îmbunătățite. Aren dașul cămătar caută să stoarcă din pământ tot ce poate, nu să-l îmbunătățească”. În sfârșit, pământurile marii proprietăți sunt la rândul lor în cea mai mare parte arendate: perioada de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
semigratuitate remunerarea muncii lui, încât uneori țăranul caută să scape de bucățica sau bucățelele lui de pământ arendându-le” (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 100). În al doilea rând, „pământurile arendate cămătarilor satului nu vor fi nici pe atât îmbunătățite. Aren dașul cămătar caută să stoarcă din pământ tot ce poate, nu să-l îmbunătățească”. În sfârșit, pământurile marii proprietăți sunt la rândul lor în cea mai mare parte arendate: perioada de arendă fiind mică, de doar 3-5 ani, arendașul nu are niciun
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
realiza îmbunătățiri. Iar restul, cultivat chiar de marii proprietari, nicidecum nu este un candidat serios pentru o agricultură neprădalnică: fiindcă marele proprietar de obicei nu posedă nici măcar minimul inventar agricol pe care îl are țăranul. Fiind raționali, actorii implicați - țărani, cămătari, mari proprietari - produceau fiecare în parte tragedia; nu un „vânt de nebunie” duce la acest comportament aberant, conchide Gherea, ci un „regim economico-social” - adică ceea ce am numi azi un anumit sistem instituțional în vigoare. Gherea notează că sistemul instituțional existent
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
moartea tatălui ei. Ucigașul acestuia îl lăsase cu o bucată de sârmă strânsă în jurul gâtului. Îi găsiseră trupul pe un morman de gunoi, în afara orașului, cu tălpile răsucite în sus, privind spre cer, ca doi pești. Nimeni nu se mirase. Cămătarii nu se bucură de popularitate nicăieri. — Înțelegi? striga Moti Lal la ea. Acum ai rămas singură pe lume! Iar acum, venea potopul. Pământul va fi înecat de apă, dar Amrita, ca și Manu, primul om de pe lume, va pluti zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
trimită înainte cu unul dintre servitori. În stradă, îi așteptau cotigile să-i ducă la gară; urma un drum de trei zile. Vânzătorii așezați pe marginea șanțului lângă cântare scuipau betel, arătând cu degetul la bogățiile pe care le adunase cămătarul Kashmiri, cel care fusese ucis: covoare lui, balanțele lui... Boii dădeau alene din coadă, cărăușii se scărpinau în cap a mirare, totul era pregătit de plecare, însă fata nu voia să plece. Moti Lal a bătut-o din nou, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
este o amenințare în vânt. Anjali, servitoarea, știe multe despre Pran Nath Razdan. De fapt, știe mai multe despre el decât ar putea ști el însuși. Numai să se apropie de ea și va vorbi. Anjali a crescut în casa cămătarului, de la marginea deșertului. Fiind doar cu câțiva ani mai mare ca fiica acestuia, a ajuns servitoarea familiei, imediat ce a învățat să împletească părul și să țină fierul de călcat în mână. A văzut cum tânăra ei stăpână s-a depărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
moarte, i-a dezvăluit străbunicului adevărul, iar acesta, ca să salveze onoarea familiei, palatul, moșiile, gondola de mahon și flota din Mediterana, s-a gândit la un plan. — Ce plan? - făcu bătrânelul cu gura căscată. — Se împrumuta de pildă, de la un cămătar, cu o dobândă uriașă. O ținea numai într-un chef o lună, să zicem, timp în care, să fiu drept, nu ne lipsea nimic: femeile roiau, mâncam numai banane, mă rog, belșug. La sfârșitul lunii împrumuta de la alt cămătar dublu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
un cămătar, cu o dobândă uriașă. O ținea numai într-un chef o lună, să zicem, timp în care, să fiu drept, nu ne lipsea nimic: femeile roiau, mâncam numai banane, mă rog, belșug. La sfârșitul lunii împrumuta de la alt cămătar dublu sumei și al dobânzii, plătea datoria celui dintâi și cu restul - trai neneacă! în scurtă vreme se zvonise printre cămătari că bunul conte Tresoro e atât de bogat, că plătește orice dobândă. Se înghesuiau care mai de care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
drept, nu ne lipsea nimic: femeile roiau, mâncam numai banane, mă rog, belșug. La sfârșitul lunii împrumuta de la alt cămătar dublu sumei și al dobânzii, plătea datoria celui dintâi și cu restul - trai neneacă! în scurtă vreme se zvonise printre cămătari că bunul conte Tresoro e atât de bogat, că plătește orice dobândă. Se înghesuiau care mai de care să-l împrumute. Străbunicul a reparat palatul și gondola, a mai cumpărat o flotă, a făcut în curte un heleșteu, a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]