18,277 matches
-
Moldova, serviciul poștal a continuat să se îmbunătățească, fiind accesibil publicului, atât transportul de corespondență, cât și cel de persoane. De asemenea, s-au dezvoltat releele de poștă numite "menziluri", așezate la distanțe de circa 20 km, conduse de un căpitan de menzil. Denumirea de menzil a fost folosită și înaintea secolului al XVIIIlea. Cronicarul Ion Neculce, în ,,Letopisețul Țării Moldovei”, arăta că: "Antonie Vodă ține menzilul din Ștefănești păn în Camenița"(Antonie Ruset Rosetti, 1675-1678), în urma obligațiilor ce căzuseră asupra
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sameș, care să aibă în subordine un factor poștal pentru înmânarea scrisorilor; purtarea corespondenței sosite într-o geantă de piele; ținerea la oficiile poștale a unor evidențe pentru scrisorile prezentate și sosite și condică separată, pentru predarea spre expediere către căpitanii de poștă din localitate; aplicarea pe scrisorile prezentate a unei ștampile având la mijloc denumirea orașului și împrejur data zilei de prezentare; în cazul în care taxele erau achitate în momentul depunerii la poștă, se mai aplica o ștampilă "Franco
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Într-adevăr, scrisoarea avea un caracter urgent, se cerea ispravnicului să asigure liniștea publică, ce putea fi tulburată de revoluționari, atrăgându-i-se atenția asupra răspunderii ce o poartă. În Iași corespondența se încredința Direcțiunii Poștelor, iar în celelalte localități căpitanilor poștei, care o expedia imediat la destinație prin surugii călări, din poștă în poștă, în care scop pe toate liniile din Moldova antreprenorii erau obligați a ține la dispoziție cai și surugii din cei mai buni. Cât de buni puteau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Filipești, comuna Forăști), pe șoseaua RomanFălticeni. Necesitatea acesteia a fost, probabil, impusă de distanța prea mareăcirca 36 km) între cele două stații de la Fălticeni și Cristești. La fiecare stație de poștă trebuie să fi fost: o clădire pentru călători și căpitanul poștei, un grajd pentru cai și adăpost pentru hrană, bordeie pentru surugii, rotari etc. Prin anul 1940, se mai vedeau încă urmele clădirilor și grajdurilor pe locul unde a fost stația de poștă Capu Dealului. Pentru ca populația să le aibă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rotari etc. Prin anul 1940, se mai vedeau încă urmele clădirilor și grajdurilor pe locul unde a fost stația de poștă Capu Dealului. Pentru ca populația să le aibă la îndemână și să poată beneficia, cât mai mult, de prestațiile poștale, căpitanii releelor, menzilurilor, din punctele în care nu existau birouri poștale, aveau obligația, încă din aprilie 1864, de a îndeplini serviciul de expeditori poștali, cunoscând și respectând prevederile instrucțiunilor privind primirea de scrisori, obiecte de valoare, bani etc. . În vederea reînnoirii contractelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
piept, iar factorii distribuitori de la reședința ținuturilor să poarte ca semn distinctiv o șapcă de piele sau mușama cu inscripția orașului și o geantă de piele inscripționată “Portu scrisorilor”. Peste câțiva ani, în 1857, se propunea ca amploaiații poștei, inclusiv căpitanii de poștă să poarte uniformă pentru a fi cunoscuți și respectați de public. Condițiile de arendare a poștelor din perioada 1858 - 1861, obligau antreprenorii să îmbrace pe surugii din leafa lor, cu suman sau aba, după același model în toată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în timpul serviciului și la ceremonii. Personalul Direcțiunii Generale și personalul de execuțieășefi, oficianți și probabil telegrafiști) purtau “ținută mare la ceremonii și solemnități și “ținută mică” la serviciu. Celălalt personal de execuțieăelevii și expeditorii rurali, conductorii de linii și diligențe, căpitanii de poștă, curierii de scrisori și telegrame, cantonierii și surugii etc) aveau numai “ținută mică”. Personalul telegrafului fuseseră uniformat încă din 1859. De asemenea, condițiile de arendare ale poștelor cu cai, din 1868, obligau căpitanii poștelor să poarte uniforma conductorilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
conductorii de linii și diligențe, căpitanii de poștă, curierii de scrisori și telegrame, cantonierii și surugii etc) aveau numai “ținută mică”. Personalul telegrafului fuseseră uniformat încă din 1859. De asemenea, condițiile de arendare ale poștelor cu cai, din 1868, obligau căpitanii poștelor să poarte uniforma conductorilor poștali, iar surugii un port special. Uniformele, alcătuite din multe elemente, se confecționau anevoios și erau costisitoare, dar românii, în general, căpătaseră gustul lor. Tot în anul 1865, a luat ființă „Masa de întreținere”, condusă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lor. Tot în anul 1865, a luat ființă „Masa de întreținere”, condusă de un consiliu de administrație de sub președinția directorului general, care se îngrijea de procurarea materialelor, confecționarea uniformelor, distribuirea lor etc Participarea la această acțiune fiind obligatorie pentru conductori, căpitanii poștelor, curieri și cantonieri, și facultativă pentru personalul superior poștal și telegrafic. Contravaloarea uniformelor se acoperea prin rețineri lunare din salar. O perioadă îndelungată de timp problema uniformelor pentru personalul poștal, deși nu a fost abandonată, nu a găsit soluții
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o amintire cine s-o înțeleagă când vine cu frânturi din ce a fost cu rost, în numele învingătorilor cu har, într-o lume de mărgăritar? Vitrinele Lilienei Au dispărut din casele de rând, au rămas expuse în galerii ca niște căpitani lăsați la vatră. În aerul lor de piatră, în această clipă, văd un înger sub aripă purtând pahare de Nancy, cești brodate în aur și culori ca o bucurie descopăr un obraz tânăr și veșnic nevinovat de timpul care demult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
barba i se închisese la cu loare. Chipul i se ascuțise, se colțuroșise într-un profil ca de cer chez, cu perciuni deja argintii, incongruenți cu chica întu necată și vocea din ce în ce mai rar auzită. Pe urmă începuseră festinurile. Rar era căpitanul să nu dea o masă de pomină, cu zeci și zeci de invitați de seamă, cât timp îl avea pe Ivan la bord. Îl am pe rus cu mine. Gătește rață la cuptor cu nuci și inimi de palmier! Veneau
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
restaurant care să plutească spre Norvegia și Islanda, cu punți peste punți peste punți și bucătării nesfârșite, albe, mereu albe, în care miroase întotdeauna a ocean și niciodată a uscat. Un restaurant cu un meniu scandalos, alcătuit de Ivan însuși, căpitan și bucătar-șef, patron și degustător de stridii, mare maestru al unei improvizate crescătorii de creveți, mașinist, pescar, responsabil cu aprovizionarea și cu strunirea celor două zeci de bucătari de la bord, a chelnerilor în frac, a furni zorilor de coniac
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
19 ani mai mic al celebrului dramaturg Pierre Corneille. 28 Pierre de Bourdeille, abate de Brantôme (1535-1614). Scriitor francez al Renașterii, autor al vestitei lucrări Viețile doamnelor galante. De asemenea, a mai scris lucrările: Viețile oamenilor iluștri și ai marilor căpitani francezi, Viețile doamnelor ilustre, Viețile marilor căpitani străini, Anecdote despre duel. 29 Ludovic al XI-lea de Valois. Rege important al Franței (1461-1483), care a realizat centralizarea politică și unificarea teritorială a statului feudal francez. 30 Carol de Valois-Bourgogne, zis
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Pierre Corneille. 28 Pierre de Bourdeille, abate de Brantôme (1535-1614). Scriitor francez al Renașterii, autor al vestitei lucrări Viețile doamnelor galante. De asemenea, a mai scris lucrările: Viețile oamenilor iluștri și ai marilor căpitani francezi, Viețile doamnelor ilustre, Viețile marilor căpitani străini, Anecdote despre duel. 29 Ludovic al XI-lea de Valois. Rege important al Franței (1461-1483), care a realizat centralizarea politică și unificarea teritorială a statului feudal francez. 30 Carol de Valois-Bourgogne, zis "Carol Temerarul", ducele Burgundiei (1433-1477). Contemporanii i-
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
în faimă cu cei doi iluștri predecesori ai săi din secole XIV și XV, Baiazid I "Fulgerul" și Mahomed al II-lea "Cuceritorul". După moartea sa, Imperiul Otoman a început treptat, dar ireversibil, să decadă. 96 Jean-Baptiste-Annibal Aubert-Dubayet (1759-1797). Militar (căpitan de cavalerie), om politic și diplomat francez, a participat la războiul revoluționar de independență din America de Nord și la bătăliile din cadrul Revoluției Franceze (la Valmy în speță, dar și la pacificarea Vendeei). Deputat apoi în Adunarea Legislativă, ministru de Război în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de la Aix-la-Chapelle (1892); Alianța austriacă (1895); Sfântul Ambrozie (1899). Postfață Un diplomat văzut de un altul: Contele de Saint-Aulaire* despre Jules Cambon Cambon, Jules Martin (1845 1935). Francez. Avocat, din anul 1866. A făcut campania din 1870-1871 cu gradul de căpitan al unităților mobile de infanterie de la Seine-et-Marne. Auditor la comisia provizorie însărcinată, în 1871, cu înlocuirea Consiliului de Stat. Atașat, în 1874, la Direcția Generală a Afacerilor Civile din Algeria. Prefect al orașului Constantine în 1878. Secretar General al Prefecturii
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Mannon revine acasă, după ani de lupte, ca și Agamemnon și, la fel ca pe eroul grec, îl aștepta aceeași soartă tragică. De la început asistăm la conflictul dintre Christine Mannon, soția generalului și Lavinia, fiica lor. Christine e îndrăgostită de căpitanul de marină Adam Brant, pe care îl iubea și-l dorea ca soț Lavinia. Caracterizându-se printr-o psihologie deosebită, îndărătnică, voluntară, lipsită de farmecul feminității, pe care îl avea mama sa, fiica generalului poartă în adâncul ei caracterul inflexibil
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
acțiunilor ei, pe care urmașa Mannonilor le va justifica însă prin apărarea onoarei familiei și a memoriei tatălui. Dragostea Christinei pentru Adam este alimentată de răceala soțului ce i-a nesocotit de-a lungul timpului firea sensibilă, dornică de afecțiune. Căpitanul Brant caută în realitate să se răzbune, fiind și el un Mannon, însă unul nelegitim. A doua parte a trilogiei, Prigoniții, este drama urmăririi Christinei de către Lavinia care, ca o adevărată Electră, caută să răzbune nu moartea tatălui, de data
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de către Lavinia care, ca o adevărată Electră, caută să răzbune nu moartea tatălui, de data aceasta, ci descoperirea că Adam a pretins că este îndrăgostit de ea pentru a fi mai aproape de d-na Mannon. Tânăra pune la cale uciderea căpitanului cu ajutorul lui Orin, fratele întors și el de pe front. În piesa lui O`Neill, Orin joacă rolul lui Oreste din tragedia eschiliană, dar spre deosebire de opera predecesorului său, aici atragerea fratelui în planul de răzbunare nu este ușoară, căci personajul are
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
guturală tovarășul maistru. Ce vrei? Am scris tot. Am scuipat tot. I-am scuipat pe toți. Ce mai vrei de la mine? Mă cac pe carnetul tău de partid. Mă piș pe puterea ta. Mă fac mic, mă fac vierme, tovarășul căpitan. V-o dau pe hoașca de nevastă-mea, care și a luat chiloți tetra cu banii pe care mi i-ai dat. Să o vezi cum dansează În cadă cu chiloții pe cap. Bolșe vicule. Iartă-mă, tovarășul Nicolae Ceaușescu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Moare, dacă nu, mă trimite la canal. Cine p... mă-sii e Vasile Moare ăsta? Cine Îl ține În brațe, când face caca, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu? Să vină la mine să-l f... În cur, să vadă el, tovarășul căpitan, ce recoltă am eu la hectar. De ce nu vine? Mă doare piciorul, mamă, vin rușii În fundu’ gol și eu nu pot să fug. Tovarășul căpitan, pot să mă torn singur? O să umplu zece carnete și o să mă tund chel
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Ceaușescu? Să vină la mine să-l f... În cur, să vadă el, tovarășul căpitan, ce recoltă am eu la hectar. De ce nu vine? Mă doare piciorul, mamă, vin rușii În fundu’ gol și eu nu pot să fug. Tovarășul căpitan, pot să mă torn singur? O să umplu zece carnete și o să mă tund chel, tovarășul căpitan, și o să plec la canal, să torn păsărelele. Te iubesc, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Ah, cât am băut. Să vină meliția să mă ducă acasă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
recoltă am eu la hectar. De ce nu vine? Mă doare piciorul, mamă, vin rușii În fundu’ gol și eu nu pot să fug. Tovarășul căpitan, pot să mă torn singur? O să umplu zece carnete și o să mă tund chel, tovarășul căpitan, și o să plec la canal, să torn păsărelele. Te iubesc, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Ah, cât am băut. Să vină meliția să mă ducă acasă. Nu mai pot, nu mai pot, măria ta, cârmaciule... Vasile și-a retras mâna de pe umărul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ăsta, că nu Înțelege nimic... A ridicat totuși receptorul și a format numărul În silă, și, până să apuce Căreală să Îngaime ceva, Rogoz, doar el era Dumnezeu acum, l a luat tare: — Căreală, Rogoz la telefon. — Să trăiți, tovarășul căpitan. Păi, e vacanță, tovarășul căpitan... — Ce căpitan, imbecilule!? Sunt tovarășul Rogoz, se cretar cu problemele de cultură pe județ, nu mai Înțelegi românește? — A! Să trăiți, tovarășul secretar. Să știți că nu trebuia, vă sunam eu... — Cum să mă suni
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
A ridicat totuși receptorul și a format numărul În silă, și, până să apuce Căreală să Îngaime ceva, Rogoz, doar el era Dumnezeu acum, l a luat tare: — Căreală, Rogoz la telefon. — Să trăiți, tovarășul căpitan. Păi, e vacanță, tovarășul căpitan... — Ce căpitan, imbecilule!? Sunt tovarășul Rogoz, se cretar cu problemele de cultură pe județ, nu mai Înțelegi românește? — A! Să trăiți, tovarășul secretar. Să știți că nu trebuia, vă sunam eu... — Cum să mă suni tu, zevzecule? Îmi știi tu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]