2,573 matches
-
o anumită vârstă. Acum în cazul nostru nu se mai pune problema prezentării relațiilor intime în public. Este ceva strict personal și de cuplu. Noi dorim să fim împreună mereu ca un cuplu, nu episodic. - Uite că ne apropiem de Căprioara și de camping. La asta te-ai gândit cumva? Cumva te-ai gândit să mai guști din tortul abia început încă o felie? - Și cât mai mare. Vreau să-i simt toată savoarea, toată dulceața tortului abia început. - Dar nu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
Așa este. Uite, am ajuns la copacul căzut și de unde ai fugit ca o căprioră speriată la vederea vânătorului sau a lupului rău. - Hi, hi, hi. Și nu s-a dovedit că erai un lup rău? - Numai că până la urmă căprioara s-a lăsat mâncatăde lupul cel rău... - Da, așa este. Nu știu ce mi-a venit să o fac, eu care aveam alte concepte mai spartane despre onoare și virtute. - Te-ai îndrăgostit cumva? - Dacă am intrat în bătaia puștii și m-
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
R), De vă revărsaț’? Cân’ voi bine știț’, Noaptea de-astă nopte, Noi nu ne-am somnat, Ci am tot umblat De am colindat, Munț’ șî văi adânci, Păduri mari șî stânci, Ca să ne vânăm, De-ale vânătoarii, Cerbi șî căprioare, Pasări zburătoare. Șî noi tot umblând, Nimic nevâzând, Nici neauzind, Nici cocoș’ cântând, Nici topor tăind, Nici câine lătrând, Nici popă tocând, Numa’ vârf de munte, Vârf de munte-nalt. Noi că am văzut, Doi vulturii surii (sic!), Din aripi
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
an câte un instrument. Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv Valea Gurghiului și Direcția Silvică Mureș și-au arătat măiestria profesională printr-o bogată și originală expoziție de: trofee de cocoș de munte, bufniță, acvilă, vulpe, lup, trofee de cerb, căprioare, mistreț, urs, râs, scaune, mese din lemn sculptate, prin care au îmbinat utilul cu frumosul, vânătoarea cu prelucrarea lemnului, realismul cu fantezia. Scaunele și mesele au brațele și picioarele din coarne de cerb, scaunele au sculptate pe spetează peisaje de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
râs, scaune, mese din lemn sculptate, prin care au îmbinat utilul cu frumosul, vânătoarea cu prelucrarea lemnului, realismul cu fantezia. Scaunele și mesele au brațele și picioarele din coarne de cerb, scaunele au sculptate pe spetează peisaje de pădure: copaci, căprioare, mistreț, cocoș de munte. Mânăstirea Cașna a comercializat cărți religioase, sucuri de fructe naturale, icoane, veșminte religioase. Pentru a respecta specificul satului tradițional românesc din care biserica era nelipsită, pentru a binecuvânta sărbătoarea și pentru ca toți cei doritori să poată
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mama Poezii de Al.FLORIN ȚENE Mama, fiord al apelor liniștite Din ochiul apei cu nori de pleoape Soarele răsare ca un gând mai blând, Când nări de căprioare se mulează-n ape Și-o altă lume încolțește-n gând. Acolo, memoria mea, închisă, umple cu durere un alt gol, Când căprioara a căzut ucisă Tristă intră mama în simbol. Vulnerabile stări de lună și de soare, Sub care
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348051_a_349380]
-
Din ochiul apei cu nori de pleoape Soarele răsare ca un gând mai blând, Când nări de căprioare se mulează-n ape Și-o altă lume încolțește-n gând. Acolo, memoria mea, închisă, umple cu durere un alt gol, Când căprioara a căzut ucisă Tristă intră mama în simbol. Vulnerabile stări de lună și de soare, Sub care alunecă fregate de idei, Le dedic mamei, din păcate tot mai rare, Când plâng în mine cohortele de miei. Măduva Limbii Române Am
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348051_a_349380]
-
pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. Al.Florin ȚENE O8.iunie.2008 Geoagiu Băi Mama, fiord al apelor liniștite Din ochiul apei cu nori de pleoape Soarele răsare ca un gând mai blând, Când nări de căprioare se mulează-n ape Și-o altă lume încolțește-n gând. Acolo, memoria mea, închisă, umple cu durere un alt gol, Când căprioara a căzut ucisă Tristă intră mama în simbol. Vulnerabile stări de lună și de soare, Sub care
MĂDUVA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348052_a_349381]
-
Din ochiul apei cu nori de pleoape Soarele răsare ca un gând mai blând, Când nări de căprioare se mulează-n ape Și-o altă lume încolțește-n gând. Acolo, memoria mea, închisă, umple cu durere un alt gol, Când căprioara a căzut ucisă Tristă intră mama în simbol. Vulnerabile stări de lună și de soare, Sub care alunecă fregate de idei, Le dedic mamei, din păcate tot mai rare, Când plâng în mine cohortele de miei. Al.Florin Țene Referință
MĂDUVA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348052_a_349381]
-
Și-a celui Care încă n-a venit. Ești lacrima Ce-n inima mea plânge Că nu mai vi, Deși eu te-am dorit. Aștept nerăbdător Când vine seara Sub Eminescul tei Să ne-așezăm. Să-i admirăm Lui Labis căprioara Și necuvintele Stanescului să-i dăm. Și-apoi, în taina Nopți care vine Să stau de veghe Lângă visul tău. Înconjurați De raza lunii pline, Să trecem noaptea Numai tu și eu. Referință Bibliografică: Chemare... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN
CHEMARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348118_a_349447]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > BETTY, CĂPRIOARA DIN GRĂDINA NOASTRĂ Autor: Ovidiu Creangă Publicat în: Ediția nr. 96 din 06 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Moșul ăsta, Moș Poveste Barbălungă, e incredibil. Săptămâna trecută, într-o noapte cam pe la cântatul cocoșilor, m-am trezit cu el că
BETTY, CĂPRIOARA DIN GRĂDINA NOASTRĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348175_a_349504]
-
cam pe la cântatul cocoșilor, m-am trezit cu el că stă pe capul patului meu și mă privește cu multă voie bună. - Dragul meu m-am gândit că putem face rost încă de o poveste minunată având ca eroina pe căprioara ce vine mereu în grădina voastră. De aceia m-am prezentat la domnișoara Betty, că așa o cheamă și e domnișoară, ca să discut cu ea și să văd cum putem să o ademenim și pe ea în poveștile noastre. Noi
BETTY, CĂPRIOARA DIN GRĂDINA NOASTRĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348175_a_349504]
-
Pământ plus „vorbirea” gândului. - Ar fi minunat Moș Poveste Barbălungă, deoarece între noi și aciastă ființă minunată acum este o caldă prietenie, pur și simplu vine și ne mănâncă din palmă. Într-adevă nu am apucat să vă spun de această căprioară, care are sălașul ei în padurea vecină, căci noi ne învecinăm cu o pădure seculară care a fost transformată în parc și care nu a văzut fierăstrăul sau securea. În poza alăturată o vedeți pe Betty în toată splendoarea ei
BETTY, CĂPRIOARA DIN GRĂDINA NOASTRĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348175_a_349504]
-
curtea lui eu vreau să mă refugiez la tine și tu să mă primești în casă că... în gradină poate veni și el. Ești de acord? - Desigur Betty mi-ar face o deosebită plăcere cu toate că atunci vei avea aspectul de căprioară că nu ar fi un aranjament a lui Moș Poveste Brabălungă cum este aranjamentul de astăzi. Văd ca Moșul îm face semn că vrea să vorbească și el. - Dragii mei eu știam de necazul lui Betty și am vrut să
BETTY, CĂPRIOARA DIN GRĂDINA NOASTRĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348175_a_349504]
-
Și a dispărut ca deobicei... ca o nălucă. Betty m-a sărutat pe un obraz, eu i-am sărutat mâna și s-a topit și ea ca o nălucă. Înțelegerea noastră a fost perfectă și eu am găzduit-o pe căprioara Betty în casă la noi atâta timp cât a crezut ea ca trebuie. Iar eu am venit fuga, fuga, să vă spun și vouă povestea asta năstrușnică astăzi... duminică, 3 aprilie 2011, ora 6:43 după masă. Ovidiu CREANGĂ Toronto, Canada Referință
BETTY, CĂPRIOARA DIN GRĂDINA NOASTRĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348175_a_349504]
-
casă la noi atâta timp cât a crezut ea ca trebuie. Iar eu am venit fuga, fuga, să vă spun și vouă povestea asta năstrușnică astăzi... duminică, 3 aprilie 2011, ora 6:43 după masă. Ovidiu CREANGĂ Toronto, Canada Referință Bibliografică: BETTY, CĂPRIOARA DIN GRĂDINA NOASTRĂ / Ovidiu Creangă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 96, Anul I, 06 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ovidiu Creangă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BETTY, CĂPRIOARA DIN GRĂDINA NOASTRĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348175_a_349504]
-
alcătuită din exemplare perfecte, în timp ce omul, specia cea mai evoluată, este alcătuită din indivizi teribil de inegali. Datorită îngâmfării sale, omul a reușit să se sustragă legilor naturii, care îi selectează și îi cizelează pe indivizi. Ajutate de selecție toate căprioarele sunt superbe, ca și toți tigrii, toți crocodilii, toate pisicile, toți elefanții... Omul însuși a creat rase de animale perfecte pentru a-i servi interesele utilitare, alimentare, estetice... Pe sine însă, s-a lăsat la voia întâmplării. O dovadă de
EL, OMUL... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347535_a_348864]
-
fiecare zi împodobiți cu păsărele, precum pomul nostru de Crăciun este împodobit cu globuri. Trilurile lor duioase și diferite erau minunate. Uneori doineau cu dor și jale, alteori cântau de mama focului. Oamenii jucau și erau veseli. Animalele - leii, tigri, căprioarele, iepurii, lupii, urșii, vulpile - și toate vietățile pădurii trăiau în armonie și pace, și niciodată nu se atacau între ele. Pajiștile verzi erau acoperite cu lanuri de lalele colorate, ce dansau de multe ori la lumina soarelui și la auzul
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
a soarelui vrăjită de apoteoza Luceafărului ei se aprinde în mirul făcliei de nuntă ca o slăvită binecuvântare, aleșilor. • Fiecare Păpădie este un policandru în miniatură al pământului în care se reflectă ca o constelație candoarea frumoasei Fecioare. • Fiecare gingașă Căprioară se adapă din unda cristalină de râu a Dorului în care s-a oglindit de-atâtea ori chipul drăgălaș al Cosânzenei în căutarea Mirelui soartei ei hărăzit. • Fiecare Femeie este un Dor și din dorul ei cel mare se nasc
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
pufoasă. Era bun cercetaș al urmelor jivinelor din sălbăticie. Ochii lui scrutau toate cotloanele pădurii, urmărind neobosite urmele de vietăți de prin zăpadă. Și nu erau puține. Mai mici, mai mari. Uite, astea trebuie să fie de vulpe, astea de căprioară. Iată și niște urme de jder, imprimate o vreme prin zăpadă, apoi dispărând într-un brad întunecat. Ce credeți, e ușor să prinzi un jder? Urcă-te în brazi înalți după jder, în miez de iarnă, dacă poți! Luase de
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MOCĂNIȚA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mocănița Aleargă mocănița, fără gări, Prin munții ce se pierd în depărtări, Cunoaște cotiturile odihnitoare Și pâlcurile de ferigi și căprioare. Merge în ritm cu susurul izvoarelor, Cu fierăstraiele ciocănitoarelor. Șuieră prelung și ascultă mirată; De un dor de ducă aleargă chemată. Cerul se sprijină pe vârfuri de munte, Iar norii nu îndrăznesc să le înfrunte. Visează, vibrează eternă pădurea; De
MOCĂNIŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361940_a_363269]
-
pace. Există însă o pădure, care nu-i asemenea cu mine și nici rudă de departe. Sunt pietre peste pietre sau rânduieli din pământ și piatră arsă, cladite-n etaje. Acolo sub bolovani de întuneric, nu-s nici lupi, nici căprioare, ci sunt un fel de copaci, numai trunchiuri fără crengi și cu două picioare, care nu au sevă-n rădăcini de viață. Ei au adunat frunze de toamnă, multe în sertare arănjate, prin care dirijează foame. Au scos tăria pământului
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Lupul sur era un lup bătrân, șeful haitei, care vâna în pădurea unde bunicul era pădurar. Într-o zi, când bunicul dădea o raită prin pădure, pentru a verifica locurile de adăpost și hrană pentru căprioare, a zărit pe colnic, o căprioară sfâșiată de lupi. Bunicul s-a apropiat de trupul fără viață, l-a privit îndelung cu milă, apoi, la auzul unui urlet prelung, privi încruntat spre locul de unde acesta venea, spunându-și ca pentru
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
sur era un lup bătrân, șeful haitei, care vâna în pădurea unde bunicul era pădurar. Într-o zi, când bunicul dădea o raită prin pădure, pentru a verifica locurile de adăpost și hrană pentru căprioare, a zărit pe colnic, o căprioară sfâșiată de lupi. Bunicul s-a apropiat de trupul fără viață, l-a privit îndelung cu milă, apoi, la auzul unui urlet prelung, privi încruntat spre locul de unde acesta venea, spunându-și ca pentru sine:"Lupul!" Din acea clipă, bunicul
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
privit îndelung cu milă, apoi, la auzul unui urlet prelung, privi încruntat spre locul de unde acesta venea, spunându-și ca pentru sine:"Lupul!" Din acea clipă, bunicul a hotărât să stea la pândă pentru a vâna lupul care sfârtecase multe căprioare în iarna aceea, precum și în iernile trecute. Era o noapte albă ca lumina zilei, pădurea fiind înveșmântată în alb cu scânteieri de diamant. De cu ziuă, bunicul și prietenul lui, au pregătit capcana pentru lupi. De fapt, au folosit resturile
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]