601 matches
-
plan desăvârșit, în amănunt pus la cale, dintotdeauna pus la cale?!... Ajung la ultimele pagini. Tocmai citesc relatarea ultimului meu vis, cel cu Spaniolu, Pușcărie și Gămălie. Deodată tresar. Descopăr o diferență, în sfârșit descopăr o diferență. Una considerabilă. În cărticica pecetluită scrie că vagabonzii și-au găsit într-adevăr un adăpost într-o baracă, la marginea orașului. Dar aceasta nu e situată lângă barajul lacului de acumulare. Ci lângă o exploatare petrolieră, într-un loc cu sonde ruginite și rezervoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
un adăpost într-o baracă, la marginea orașului. Dar aceasta nu e situată lângă barajul lacului de acumulare. Ci lângă o exploatare petrolieră, într-un loc cu sonde ruginite și rezervoare gigantice de țiței. Apoi, deosebirile se țin lanț. În cărticică scrie altceva: nici pomeneală să plouă și mai cu seamă să plouă torențial, ca la potop. Nu, dimpotrivă. Orășelul Serenite este zugrăvit cum e luat în stăpânire de caniculă, de arșiță, de secetă. Nici strop de apă. Dunărea stă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cap aprobator. Iarăși mă surprind seninătatea, bunătatea, blândețea, umilitatea lui fără de margini, însușiri ce par a vorbi despre o altfel de lume decât a oamenilor, însușiri pe care parcă începe să mi le inducă și mie. Îmi ia din mână cărticica pecetluită și zice: -Drum bun, copile, e vremea să urci la cer... Brusc, fără nici un fel de pregătire, simt că mă înalț. Nu ascund, de multe ori îmi imaginasem scena asta, o vedeam cu desfășurări ritualice poate, dar oricum deosebit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a materiei, astăzi materia nu e decât un aspect al energiei... Toate aceste, azi. Ce va fi mâine? Cum va apărea, generațiilor de mâine, constituția universului și a materiei? Dar ce frumos, ce unitar, ce armonic, era sistemul vulgarizat de cărticica aceasta, peste foile căreia nu-mi pot arunca ochii fără emoție... Și ce puțin vulgar! Da; ce puțin vulgar era, în el însuși, materializmul acesta, care dacă nu concepea sufletul fără un substrat material, apoi nu-i micșora cu aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
scot în evidență particularitatea lor, care nu trebuie căutată atât în conținutul textului 1, cât în locul pe care-l ocupă printre „protagoniștii” acestora. Interesantă în acest sens ni se pare intuiția lui Roland Barthes 2, potrivit căruia, atunci când citim această cărticică„noi nu citim un singur text, ci patru texte”3. Dezvoltând o analogie surprinzătoare cu teoria scolastică a celor patru sensuri ale Bibliei 4, Barthes vorbește despre cele patru texte care se nasc din raporturile specifice instaurate între „actorii” Exercițiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
naziste și prefăcute În săpun. Rugați-vă pentru dânșii !” <endnote id="(482)"/>. Morminte simbolice similare se află la Sighet, Dorohoi și În alte orașe românești <endnote id="(554, vezi ilustrații)"/>. Explicația realistă „Murdăria nu este consecvența sărăciei - scria Într-o «cărticică populară», Ruhălă și Mesia, din 1858 -, ci un vițiu propriu al poporului evreesc. Românul nu se Înșală când caracterizează pe evreu cu epitetul : Jidov necurat” <endnote id="(3, p. 20)"/>. Soluției „rasiste” i s-a opus alta, așa-zis „realistă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mânca”, pentru că „Însuși Adam nu s-a hrănit Înainte de a fi muncit” <endnote id=" (481, pp. 278- 280)"/>. Din proverbul românesc se subînțelege că evreul trebuie să Înșele un neevreu. De regulă, acest fapt este formulat explicit, ca Într-o cărticică populară, Ruhălă și Mesia, datând cam din aceeași epocă : „Ei sunt Îndatorați de Talmudul lor ca să nu mănânce În zioa În care nu vor putea să Înșele un creștin” <endnote id="(3, p. 46)"/>. Sau, Într-o altă formulare, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noastră sau din cartier ori evreii din micul nostru târg etc.), devin „evrei buni”, spre deosebire de ceilalți, necunoscuți, „evreii din oraș”, care sunt „răi”. „Șloim al nostru, care șade la noi În comună de atâția ani - spune un personaj dintr-o cărticică românească din 1898 -, este un om foarte onest, dar de ceilalți [evrei] nu știu” <endnote id="(848, p. 12)"/>. „În oraș evreii erau insuportabili - declară un informator popular dintr-un mic târg din sud- estul Poloniei -, dar aici [= În târg
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În stare să se Întoarcă la Ierusalim și nu și-a mai văzut vreodată soția și copiii, rămânând viu de atunci și poposind la Hamburg În urmă cu câțiva ani etc. <endnote id=" (119, p. 12 ; vezi și 539)"/>. Această cărticică a cunoscut un succes fulminant. Zeci de ediții ale pamfletului au fost tipărite În secolul al XVII-lea, În toate țările Europei Centrale și de Vest. Simptomatic este faptul că, În unele țări nordice (Suedia, Danemarca, Islanda etc.), cartea a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gene, I-a zis : Vei află tu mai tarziu... Copilul meu, copilul meu, Si zâmbetul lui S-a transformat în lacrimi De iubire și durere Și astăzi mai plânge acel copil, Durerea Lui Iisus. Carte Dragă 20.03.2006 Carte, cărticica mea, Te iubesc, oricât ai vrea, Tu-mi ești mare ajutor Și un bun sfătuitor. În zilele senine, Am petrecut cu tine. Dar în zilele mai grele, Tu mi-ai fost că priveghere. Cărticica, draga mea, Nicidecum nu te-ai
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Carte Dragă 20.03.2006 Carte, cărticica mea, Te iubesc, oricât ai vrea, Tu-mi ești mare ajutor Și un bun sfătuitor. În zilele senine, Am petrecut cu tine. Dar în zilele mai grele, Tu mi-ai fost că priveghere. Cărticica, draga mea, Nicidecum nu te-ai uita, Pe cărare când mergeam, Sau pe trepte când urcăm... Tooot, cu mine tu erai, Niciodată nu-mi lipseai Multe lucruri minunate Am găsit în tine, carte ! Tu ești Cartea Cărților, Și Lumina tuturor
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
manifestare decisivă a viitorului savant ce avea să devină o autoritate în materie pe plan mondial. Dintre toate cărțile și studiile pe care de atunci le-a consacrat acestui subiect, cea mai luminoasă, mai îndrăzneață, mai necesară găsesc că este cărticica din 1935, Alchimie asiatică. Un model de tratat științific substanțial, concis, de o impecabilă stringență logică, pasionant. Ceea ce se înțelege, sau trebuie să se înțeleagă, este că alchimia, în speță alchimia asiatică, dar în genere alchimia luată în sensul ei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
anul 1314 și se referă la cea din Valdarsa. În 1803 biserica din Susnevitza avea 340 enoriași iar cea de la Vilanova 341 credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost aproape inexistente. În anul 1928 s-a difuzat o cărticică de rugăciuni În limba istroromână de către revista „Făt frumos” din Suceava. Studii și observații sociolingvistice au fost realizate de mulți cercetători streini. P. Kandler (1846, 1848, 1849), Anton Covaci (1846), Carla Franceschi, Carlo Taglavini, August Kovacek, G. Weigand și mulți
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ori prin razia făcută de poliție în Gara de Nord, pe când așteptam trenul. În cadrul frățiilor de cruce se făcea educație eroică, se cerea cinste deplină. Nu se tolera nici minciuna și nici furtul sau înșelarea cuiva. Îmi amintesc de câteva porunci din „Cărticica șefului de cuib”, pe care le reproduc, nu ca să-i laud pe legionari, ci cu gîndul că ar putea deveni folositoare pentru educarea generațiilor viitoare, fără a se mai spune că au făcut parte din actul educațonal al Mișcării Legionare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
m-au încurajat să le redactez fiind ziariști și fiindu-le la îndemână acest mod de răspândire, au fost văzute („vizualizate”, mă rog) mult mai mult decât pipăite. Neavând, practic, consistență materială de obiect cu suflet și soartă proprie, acea cărticică îmi stă pe conștiință ca un miez fără coajă. Cred că avea dreptul ei să zacă pe rafturile unei librării, între atâtea alte plăsmuiri din lumea lor, a cărților, să atragă un ochi de trecător grăbit, un deget curios pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
atunci când va înceta și viața neamului nostru, sau dacă Dumnezeu și-ar întoarce fața de la noi. Pentru a aduce dovezi despre adevărul și dreptatea cauzei noastre, îndemn pe cititor să cerceteze cărțile fundamentale legionare: 1. Corneliu Z. Codreanu Pentru legionari Cărticica șefului de cuib Circulare 2. Ion Moța: Cranii de lemn 3. Vasile Marin: Crez de generație 4. Horia Sima Doctrina Mișcării Legionare Istoria Mișcării Legionare Sfârșitul unei domnii sângeroase Era libertății vol. I II Prizonieri ai Puterilor Axei Guvernul Național
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legionar, ci îi va oțeli, îi va căli sufletul. Cei ce-am suferit și cei care vor mai suferi, vor fi adevărați eroi ai luptei legionare. Binecuvântarea Patriei se va întinde asupra lor și asupra familiei lor.” (Corneliu Zelea Codreanu, Cărticica Șefului de Cuib, punctul 55) JURĂMÂNTUL CADRELOR LEGIONARE Iubiți camarazi, „Ori de câte ori am fost în fața unei jertfe legionare, mi-am spus: ce îngrozitor ar fi ca pe sfânta jertfă supremă a camarazilor noștri să se instituie o castă biruitoare căreia să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
îi înalță fruntea și se cuminecă prin ele. Prin jurământ, în sufletul legionarului se înscăunează legi și porunci cu care va înfrunta mișelii, spadă și scut în veșnicele sale bătălii, sub stindardul Legiunii Arhanghelului Mihail. Legământul primilor legionari, punctul 83, cărticica șefului de cuib: „În dimineața zilei de 8 noiembrie 1927 ne-am dus la sediul nostru din Iași, și câțiva care s-au ostenit au venit și din alte părți. Nu mulți la număr, dar puternici în credința noastră neclintită
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
România Nouă! Astfel s-a încheiat ziua de Sf. Arhanghel Mihail și Gavriil. Fie ca purtând fiecare la inima nostră ca talisman sfânta țărână a pământului strămoșesc, să scoatem din ea sângele viteaz și să-l turnăm în vinele noastre. (Cărticica Șefului de Cuib, punctul 83) Urmăriți permanent de crâncene prigoane, legionarii nu s-au mai putut bucura de această sacră solemnitate, depunerea legământului pe săcușorul cu țărână. Nici Frățiile de Cruce. Fratele de Cruce, după ce promova perioada de pregătire, depunea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Unora le-a fost dat să moară acolo cu istoria Patriei în inimă și în suflet, cu Crucea lui Hristos la piept. Orice om lucid la minte și de bunăcredință de se va învrednici să citească cartea Căpitanului, Pentru legionari, Cărticica Șefului de Cuib, Circulare și Însemnări de la Jilava, va cunoaște un legionar, nu autofăcut, ci pregătit în școala legionară și confirmat de ierarhia legionară prin faptele sale, căci a fi legionar nu înseamnă a îmbrăca cămașa verde și a te
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
este Francis Galton (neaflat pe lista menționată), S-a născut în anul 1822 și a publicat Hereditary Genius în 1869. Cunoștea literele de tipar la 12 luni și două alfabete la 18 luni. Când avea 2 ani a citit o cărticică și înainte de a împlini 3 ani știa să se semneze. La 4 ani cunoștea toate substantivele, adjectivele și putea să spună cât este ceasul. La 5 ani dădea citate din Walter Scott. La 6 ani era familiarizat cu Iliada și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trist așa, avea o tristețe În el... Nu era om rău, da’ avea o tristețe În sufletul lui... Acolo ne-au băgat și la izolare. Ce făceam la izolare? O pregătire spirituală. Era rugăciune, era meditație, erau discuții. Aveam o cărticică de rugăciuni a cardinalului Todea, Noul Testament..., și așa, pe furiș, mai citeam. Și scriam pe dosul gamelei, cu săpun, rugăciuni, poezii de Radu Gyr... Era o atmosferă de Înălțare sufletească, ca și Într-o mănăstire, ca să zic așa. Acolo mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
numai partea religioasă și patriotică, națională. Cine-a venit cu denumirea de Frăție de Cruce? Vișovan a căutat să dezvolte În noi astea două spirite... Noi, la Început, puține cunoștințe legionare am avut... După ce-am venit de la Închisoare, recitind cărticica șefului de cuib, mi-am dat seama că toată educația noastră care se făcea acolo se făcea În baza cărțuliei ăsteia a șefului de cuib, În sensul de a dezvolta caractere cinstite, harnice, care să vorbească puțin, să facă mult
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se va abate din calea civilizației noastre, suntem amenințați cu o bogăție nouă: fiecare scriitor va avea în viitor, pe lângă pantaloni, ghetele sau pălăria sa și „stilul“ său particular și brevetat. Marca de fabrică, de altfel, a oricărui scriitor mare. Cărticica de față este scrisă fără „stil“. Am scris tot așa cum vorbesc: simplu, limpede, precis și fără înflorituri. Am scris pentru ca să informez și pentru ca lumea să mă înțeleagă. Cel mai frumos stil este acela pe care îl pricepe ușor de la cel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Manolescu, că nu-l „prizează”. „Lasă la mine articolul, că mai lucrez eu pe el”. În loc să-l rupă și să-l arunce la coș, Sp. l-a lăsat. însă culmea e un alt fapt: B. Încă n-a citit cărticica lui Manolescu! *Jurnalul (al meu sau al altuia) n-are nimic de a face cu raportul și, deci, cu delațiunea. Numai o minte deformată poate încurca într-atît lucrurile încît să nu priceapă diferențele. N-am să invoc numai sentimentul onoarei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]