1,546 matches
-
o primă facultate... Dar tot nu m-ai convins... Să te întreb direct: Ana Maria: scrii de dragul cuiva? Treci prin faza aceea obligatorie a post-pubertății de îndrăgostire? A.M.G.: Scriu de dragul meu și al lumii! Scriu atunci când nedreptatea îmi pune cătușe, eliberându-mă... Scriu singură sub bucata mea de cer, mulțumind lui Dumnezeu pentru darul trimis. Trăiesc apărând trecutul și prezentul cu singurele arme pe care le am și pe care nu le voi abandona niciodată: creionul și cuvintele. Cred că
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
fierbințelii Clocotind foliculina Dând s-o bea acelor ce li-i Mai virgină ca virgina - Infidelii și rebelii Ce-n viol strivesc tulpina, Gineceul îndoielii, Carnea trufei, rădăcina, Seva dulcelor micelii, Ce, brutali, sparg violina Gemetelor și scâncelii, Ce-n cătușe pun lumina, Vocea, plânsetul bocelii, Sugrumându-și balerina Ca-ntr-un lied al lui Bocelli Și-și ucid demenți regina Înfigând flama răcelii, Împroșcând adrenalina Cu tăișul bănuielii... Gelozia, bat-o vina, Patimă a nebunelii Ce ucide endorfina Fericirii și
CAROLINA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347245_a_348574]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > SĂRBĂTOARE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Pune dorul în cătușe, eu de el să n-am habar Și regretelor tardive, un bilet spre alt hotar..., Pune albul tot în mine, doar în crini să înfloresc Și-n ninsorile din rai, dimineața să-mi găsesc. Pune flacăra să ardă și în
SĂRBĂTOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347406_a_348735]
-
din funcții pe ușa din dos a Palatului Victoria. Reapariția sa în prim planul politicii românești este de bun augur? Ajunși atât de aproape de ieșirea din timp a unui veac și al unui mileniu, în 1989 speram scăparea definitivă din cătușele comunismului, dar am rămas până azi agățați de această speranță, amestecați în învălmășeala a două decenii și aproape jumătate în care comunismul învinge neîncetat și rotativ, comunismul. S-au depietrificat munții de nedreptăți și opresiuni, dar am rămas cu nisipul
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
granițele statelor au ajuns simple marcaje geografice? Poate de conștiința afacerilor rentabile, a purcoiului de bani încasați (cinstit au ba) și a relaxării în timpul liber! Nu în ultimul rând, de ce conștiință socială mai poate fi vorba la românii prinși în cătușele unei existențe nemiloase, acum când cei mai mulți dintre ei, după modelul oferit de întreaga suită a politicienilor și guvernanților postdecembriști, sunt gata ca pentru un pumn de arginți să abjure ceea ce până mai ieri susțineau că este sfânt pentru țară, istorie
PENTRU ROMÂNI, A EXISTA ÎNSEAMNĂ A SUPRAVIŢUI CU ORICE CHIP! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348832_a_350161]
-
libertăți de care mă bucur și eu. Nu-mi mai trebuia nimic; libertatea de acțiune era marele entuziasm uman de care, în sfârșit, mă puteam bucura și eu ștergând cu buretele anii critici care mă ținuseră în stuația critică a cătușelor criticii de partid, care nu mai avea cu libertățile actului de critică artistică nimic comun în afara unor formule de exprimare sau de tipărire; în rest, îndeplinindu-și misiunea bine declarată de „armă ideologică”. Am recapitulat, de fapt, această stare a
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
albinele să zboare, Nu le îngrădiți mișcarea, Vor căuta suprema floare, Pe câmpii, cât cuprinde zarea. Nu închideți cercul iubirii, Lăsați gândul în mișcare, Căci în calea fericirii, Nimic nu o să-l doboare. Nu luați copiilor jucăria, Nu puneți sufletului cătușe, Lăsați-l să poarte nostalgia, Acelor gânduri jucăușe. Referință Bibliografică: LĂSAȚI... / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1580, Anul V, 29 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LĂSAŢI... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348951_a_350280]
-
n-ai să-mi luneci Și-i visul nostru o statuie moartă Ne prind fiori în liniștea deșartă, Și-n umbra lor, tu umbra mea întuneci... În pieptul lui, furtunile abjură Iar tânăra își aplecă privirea; El face-un semn - cătușele căzură Pristavii sar... dar nimeni nu știură Că printre sclavi se rătăci iubirea! Îi luă povara, cu prețul vieții chiar, Și luă în piept o umbră ca de moarte. Căzu fecioara-n colbul de cleștar, Iubitul ei se-apropia de-
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
Dar de data aceasta, se vedea că „spontaneitatea” era bine regizată. Peste tot era agitație mare, gălăgie, fluierături și se strigau sloganuri anti-comuniste și anti-Ceaușescu. Un ofițer superior de marină a ieșit din incinta gării cu un tânăr legat în cătușe și cu un nunceag[ii] în mână, însoțit de doi elevi înarmați, mergând spre sediul Miliției Transporturi din gară. Începuse să se tragă din zona peronului, nu se știe de către cine și în cine, apoi s-a dat ordin elevilor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
ouă! S-a ajuns ca și Justiția independentă, coruptă și ea la greu, să fie nevoită să mai condamne câte unul-doi, din fiecare partid. Mostre. Din cei cu ceafa groasă. De nesimțire. Îi arestează de ochii lumii! Cu tam-tam, mascați, cătușe zornăitoare, televiziuni... După un an, tot Justiția independentă îi scapă. Cu averea neatinsă de legea impotentă. Câți lei s-au recuperat? Aud? S-a ajuns la aberația ca pușcăriașii să fie întreținuți pe banii publici!?! Parlamentarii, cu mulți hoți de
CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR ! (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347000_a_348329]
-
ni le aduce seara, Vagonul nostru iarăși a deraiat de tren. Aceeași depravare în arbori și în ziduri, În oameni și-n cuvinte, în râs și-n plâns stingher, Încărunțim de dogme ca mările de riduri Și potrivim pe brațe cătușele de fier. Plâng verbele pe rană de-atâta necredință, Cad stelele bolnave de-atâta adevăr, A refuzat lumina să mai lucreze-n măr, Magistru-i dus pe gânduri, bufonu-i în căință, Plutonul execută a regelui sentință, - Un foc - și precum
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
vrei să mai scurtezi poporului („prostimii!”) vederea? De?! La astfel de întrebări, ermetismul e păgubos și, raportat la cititorul cu puterea în mână, poate deveni el însuși (emetismul, că celălalt, dacă e, e!), sabia de deasupra capului sau, mai nou, cătușele instituțiilor cu ,,ochi pentru fiecare” (dintre noi) și „o ureche pentru toți”. Și, totuși, în virtutea ideii că „tot ne-am apucat de bătut câmpii”, vom continua cu speranța creionării gândului ce nu dă multora, de ceva timp încoace, liniște, dar
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
O bază militară ce stă pe un vapor, dar având mărimea de zece ori mai mare decât un portavion. Un elicopter ateriză pe locul special amenajat pentru elicoptere. Din el ies cinci oameni. Doi dintre ei păzesc un prizonier cu cătușe la mână iar ceilalți doi amenință prizonierul cu armele lor. Încătușatul spune: -Au! Hei, mai ușor! -Taci din gură, Etrius! răspunse un soldat. Nu ne fă să folosim armele astea pe tine! -Măcar pot să știu unde merg? întrebă Etrius
CASTELE CAPITOLUL II de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345098_a_346427]
-
mare pe ea. Generalul mai avea și o mustață albă. Trăsăturile sale impuneau respect și supunere. Purta o uniformă militară plină cu decorații. Fuma un trabuc cu poftă. Primele cuvinte ale lui Etrius au fost: -Știi că pot să rup cătușele astea la fel de ușor precum pot să-ți rup gâtul. -Da, Etrius! răspunse generalul. Dar speram să văd din partea ta mai multă cooperare. -Cooperare?! răcni Etrius. Soldații tău dau buzna în casa mea, mă iau pe sus, îmi pun cătușe și
CASTELE CAPITOLUL II de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345098_a_346427]
-
rup cătușele astea la fel de ușor precum pot să-ți rup gâtul. -Da, Etrius! răspunse generalul. Dar speram să văd din partea ta mai multă cooperare. -Cooperare?! răcni Etrius. Soldații tău dau buzna în casa mea, mă iau pe sus, îmi pun cătușe și tu vrei cooperare!? -Se pare că retragerea nu te-a schimbat. Ești tot vechiul Etrius. -Ce vrei? zise Etrius mânios. -Am avut probleme, Etrius. De când ai plecat, n-am mai avut un singur om capabil să facă misiuni de
CASTELE CAPITOLUL II de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345098_a_346427]
-
fi una la fel de pestriță ca și cea a Bucureștilor interbelici. Poeți cu sau fără vocație, mulți dintre deținuți, creau versuri sau doar le recitau cu sentimentul că este un act de viață ce vine în totală contradicție cu gratiile, lanțurile, cătușele, gardienii, cu tortura și cu moartea anonimă, că e un act de negare a acestora și de afirmare a vieții și libertății. La o cercetare tematică a poeziei carcerale din perioada comunistă, devine evidentă preferința pentru zona mistic-religioasă. Recursul la
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
puternic și-s mai mare, Și nu am pic de respect Pentru-un arestat ca ea! Că n-o las nici să vorbească; Ar vrea să mă pălmuiască, Când de limbă mă pișca. Mi-a uitat de supărare, Vai!... din cătușe a scăpat, Brațu-i simt de după cap; Dulce-i a ei strânsoare! În vecini cântă-o vioară ... Cu nostalgice chemări; Stele mici - în depărtări - Ne privesc seară de seară. Văd în viță, -i agățată, Sub fereastra larg deschisă, O lumină stă
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
de tot felul de haimanale, evadați din pușcării de drept comun sau condamnați politici ce sfârșeau în cele din urmă răpuși de iernile aprige sau de câinii instruiți ai milițienilor. Lascu era șeful de post, și el îi aducea în cătușe pe amărâți, păziți îndeaproape și de un câine mare cât un vițel, câine - lup, bine instruit căruia îi spunea Laica , amândoi atâta de fioroși încât fugeau de ei îngrozite și vrăbiile... Eii, îi mai știi pe ăia de-alde Pletea
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
frumos acolo...Acolo, unde ? parc-ar fi în solar...ce, nu știi că ta-su e președinte de C. A. P.-eu ?... După ce trăncăni așa vreo două ore despre agricultură, cooperative agricole de producție, despre chiaburii care trebuie duși la Poarta-Albă în cătușe, adăugă ceva despre egalitate cu glas hotărât Și să știți de la mine, spunea, toți care vor intra într-un magazin de îmbrăcăminte, își vor alege haine pe măsură, le vor îmbrăca acolo, pe loc, și vor pleca așa, fără să
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MĂRTURISIRE DE CREDINȚĂ Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-am pus cătușe singur și-am intrat în temnița tăcerii absolute, ca să nu fiu vreodată numărat în șirul conștiințelor vândute. N-am vrut să fac concesii, să mă vând cântându-le mai marilor osana, dar nici n-am îndrăznit să ies din rând
MĂRTURISIRE DE CREDINŢĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376909_a_378238]
-
legendă; într-atât zisa anticorupție prigonește la vedere, zice-se, ca să destabilizeze corupția când de fapt nu legea cântărește, ci cântarul face legea, încât ni se pare că ne-a dat Dumnezeu mâini numai ca să triumfe în secolul douăzeci și unu simfonia cătușelor; într-atât ne e libertatea de amenințată încât ne grăbim ca să trăim, căci vine într-o zi clipa când trebuie să hotărâm dacă mai are rost să fim în viață sau nu și nu le mai facem pe toate la
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
Sentimentele sunt prea puternice, sunt ca strigoii, te vor bântui toată viața... . Toți visăm la averi, iubiri veșnice și fericiri eterne... puțini, însă, ne și trezim ca să și trăim... Femeia poate face din bărbat un prizonier fericit, dacă îi pune cătușele iubirii. Referință Bibliografică: aforisme despre iubire / Viorel Vintilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1760, Anul V, 26 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Viorel Vintilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
AFORISME DESPRE IUBIRE de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377970_a_379299]
-
arestări? - Vezi chiar acum! Din cală deslușesc ieșind un șir de militari și oameni. Printre ei îl zăresc și pe Voquin, apoi pe Ingrid, care stă înmărmurită în ușa cabinei. Îi facem sem să vină la noi. - De ce Nicolas are cătușe? ne întreabă cu ochii dilatați nefiresc. - De bun ce este! îi răspunde Thomson. Mâine intenționa să ne trimită în Paradis! - Nu cred. - Da, e greu de crezut! N-o putea face singur! - Ce vrei să spui? - Ăia de lângă el sunt
DRUMUL APELOR, 60 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376338_a_377667]
-
aceasta. Nu durează mult, se descarcă la prima atingere și se prăbușește respirând greu lângă mine. - Te-am șocat cumva? mă întreabă într-un târziu. - Nu, îi răspund. Mi-a plăcut la nebunie! - Când l-am văzut pe Nyk în cătușe, speriat și resemnat, m-am simțit din nou femeie! Nu credeam să se întâmple asta vreodată! - Mie mi s-a părut că țineai la dânsul! - Da și nu. Îl respectam cumva pentru ce-mi oferise și îmi oferea. De iubit
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
pleoapelor arsura absenței tale de azi, de ieri și de mâine neatinsul meu * simt oboseala până sub unghii ca pe un ciob ascuns între pleoape ca pe un măcel, că pe o neiertare simt oboseala până în miezul nimii ca o cătușă de foc lipită de os ca un diluviu toropitor și nervos ca o avenă în care mă prăbușesc delirând fără speranța unei gene lipite de alta somnul - un lux pe care nu mi-l mai pot permite - a devenit amrfa
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]