KorAP: Find »[drukola/base=cătun & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...91 >

2,267 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

Dintre aceștia, 715 erau bărbați, 754 femei și 1 880 copii 794. Babadagul era legat de Constanța și Tulcea printr-o șosea națională, dar existau și drumuri ce duceau la: Măcin, Enisala, Jurilovca și Slava Rusă. Comuna Bașkioi, formată din cătunele Bașkioi și Cineli era așezată pe valea râului Taița, la 29 km sud-vest de orașul Tulcea și la 20 km nord-vest de orașul Babadag. Se învecina la nord cu comuna Nalbant, la sud, cu localitatea Ciucurova, la est, cu localitatea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Cineli era așezată pe valea râului Taița, la 29 km sud-vest de orașul Tulcea și la 20 km nord-vest de orașul Babadag. Se învecina la nord cu comuna Nalbant, la sud, cu localitatea Ciucurova, la est, cu localitatea Armutli și cătunul Hagilar din cadrul comunei Congaz, la vest, cu satul Dautcea din cadrul comunei Ortakioi, iar spre nord-vest cu comuna Alibeikioi. Comuna avea: 350 de case, 3 bordeie, 3 cârciumi, 10 mori și 17 fântâni 795. În satul Bașkioi se găsea o biserică

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
cârciumi, 10 mori și 17 fântâni 795. În satul Bașkioi se găsea o biserică construită de către locuitori în anul 1844. După 1878, în același sat, a fost construită "o biserică măreață" unde slujeau 2 preoți și un cântăreț 796. În cătunul Cineli exista, de asemenea, o biserică veche ce a fost reparată în anul 1898. Școala din comună a fost construită în anul 1899, aici activând doi învățători ce predau celor 90 de elevi. Comuna Bașkioi era legată de orașul Babadag

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Casapkioi și fusese construit în anul 1882802. Populația comunei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 1 269 de locuitori, cei mai numeroși dintre aceștia fiind bulgarii 803. Comuna Casâmcea [Casimcea, n.n.] era așezată pe valea râului Casimcea cuprinzând cătunele: Alifacî, Caceamac, Casâmcea, Ceaușkioi și Kiuciuk-kioi. Se învecina la nord cu localitatea Slava Rusă, la est cu Beidaut și Ciamurli de Sus, iar la vest cu localitățile Calfa și Dulgherul, ambele aparținând județului Constanța. Comuna Casâmcea se afla la aproximativ

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
cuprindea două comune urbane Măcin și Isaccea și 13 comune rurale, având o populație totală, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 27 943 de locuitori 834. Orașul Măcin era situat pe malul Dunării, la 60 de km de Tulcea. Cătunul Ghecet, situat în apropiere, chiar în fața Brăilei, era integrat din punct de vedere administrativ orașului Măcin. La 14 noiembrie 1878, când armata română a intrat în Dobrogea, trecerea Dunării s-a făcut pe la Ghecet. În acel moment orașul Măcin avea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
comună. La sfârșitul secolului al XIX-lea satul Caraorman avea 127 de case și o populație de 829 de locuitori. Dintre aceștia: 632 erau ruși, 104 români, 62 lipoveni și 19 greci 971. Tot pe grindul Caraorman era situat și cătunul Litcovul care aparținea comunei Caraorman. Locuitorii acestuia erau ruși și se ocupau cu pescuitul și creșterea vitelor. Numărul total al locuitorilor cătunului, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 90, dintre aceștia 72 fiind copii 972. Satul Uzlina făcea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
632 erau ruși, 104 români, 62 lipoveni și 19 greci 971. Tot pe grindul Caraorman era situat și cătunul Litcovul care aparținea comunei Caraorman. Locuitorii acestuia erau ruși și se ocupau cu pescuitul și creșterea vitelor. Numărul total al locuitorilor cătunului, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 90, dintre aceștia 72 fiind copii 972. Satul Uzlina făcea parte, de asemenea, din comuna Caraorman, fiind format din doar 14 case. Satele Carmen Sylva și Floriile aparțineau comunei Caraorman și au

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
această cauză orașul prezenta "un aspect cu totul oriental"987. La scurt timp după unirea Dobrogei cu România, "orașul era nepavat, murdar", iar " iluminatul (...) paza și serviciul municipal" aproape lipseau 988. Din punct de vedere administrativ, orașul Mahmudia cuprindea și cătunele Gorgova și Cara-Suhat. În aceste condiții, localitatea Mahmudia avea: 436 de case, 3 bordeie, 4 prăvălii și 10 mori989. Refăcută pentru prima dată în anul 1864, biserica ortodoxă din oraș a suferit lucrări de renovare și în cursul anului 1899

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
anul 1882 ca o școală mixtă, fiind construită de către locuitori. Aceasta avea 2 învățători și era frecventată de către 142 de elevi 991. În anul 1896 orașul Mahmudia avea o populație de 1 560 de locuitori 992. Populația orașului Mahmudia, incluzând cătunele Gorgova și Cara-Suhat, era, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, de 1 771 de locuitori. Din totalul populației: 561 de locuitori erau români, 430 erau ruși, 486 erau lipoveni, 120 erau tătari, 80 erau bulgari, 71 evrei și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
locuitori, 169 dintre aceștia fiind ruși. În comună existau 47 de case construite de către locuitori 1058. La 1 august 1899 au fost înființate pe grindul Stipoc satele Principele Ferdinand și Fântâna Dulce 1059. În componența comunei Satul Nou intra și cătunul Mila 23 unde locuiau 12 oameni în cele 3 case existente 1060. Satul Letea aparținând comunei Satul Nou era situată pe grindul Letea și avea o populație de 625 de locuitori 1061. În anul 1882 au fost înființate în comuna

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
locuiau în mare parte în plășile Constanța, Medgidia și Mangalia. În schimb, în plășile Hârșova și Silistra Nouă "tătarii sunt relativ în număr mic"1234. Populația turcă "locuiesce mai cu semă în plasa Silistra Nouă (...) Sunt însă și în Mangalia cătune excluve"1235. În plășile Medgidia și Hârșova "populațiunea turcă a preferit orașele. În multe comune însă populațiunea turcă locuiesce la un loc cu populațiunea tătară"1236. Populația bulgară era redusă, astfel că, "un singur cătun mic (...) se află în plasa

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Sunt însă și în Mangalia cătune excluve"1235. În plășile Medgidia și Hârșova "populațiunea turcă a preferit orașele. În multe comune însă populațiunea turcă locuiesce la un loc cu populațiunea tătară"1236. Populația bulgară era redusă, astfel că, "un singur cătun mic (...) se află în plasa Mangalia, sub numele Copacci"1237. În plasa Constanța "comună bulgară este numai Gargalâk", în timp ce, "în plășile Hârșova și Megidie nu se află de cât câteva familii bulgare la Mahmut-Cuiusu și Megidie"1238. În plasa Silistra

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
că "opera nostră nu o vom putea crede pusă pe cale de a fi terminată până când nu vom avea imensa satisfacțiune de a vedea câte un frumos edificiu de școlă plin cu elevi, cu un bun învățător, în fie-care sat sau cătun"1305. Un obiectiv la fel de important era repararea lăcașurilor de cult existente și construirea unora noi, întrucât "școla și templul religiunei trebuiescu să mergă împreună. Una are de scop principal a forma pe cetățean, cealaltă pe om"1306. Tocmai de aceea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Nouă nu-l putea coprinde între satele plășii sale, pentru că Docuzaci nu făcuse parte din vechia caza a Silistrei"1349. După numirea domnului Remus Opreanu în funcția de prefect al județului Constanța, "în prima inspecțiune ce a făcut comunelor și cătunelor de pe linia frontierii, a făcut în personă acestă contatare (...) încă din primăvara anului 1879"1350. Întors din această inspecție în județ, Remus Opreanu "a trimes pe administratorul plășii Mangalia la Docuzaci, ca să încorporeze satul plășii sale și să înființeze autoritatea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1422. În anul 1890 vechiul sediu al administrației otomane din Mangalia (Konak) a fost reconstruit fiind transformat "într-o măreață clădire"1423. Aici a fost stabilit sediul administrației plășii Mangalia, precum și cel al judecătoriei. De administrația orașului Mangalia depindea și cătunul Doi Mai, situat la 4 km sud de oraș. În partea centrală a orașului Mangalia existau case mari și străzi largi, curate și pavate, iar în mahalaua tătărească erau case mici, bordeie, străzi înguste și murdare 1424. În anul 1884

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
un alt local confortabil (...), pentru instalarea autorităților, nu se găsește, și, osebit de toate"1989, localitatea Caramurat "nici centrul plășii Constanța nu este"1990. Având în vedere toate acestea, prefectul județului Constanța, propunea "să se transfere reședința plășii Constanța în cătunul Anadalchioi, pendinte de comuna Palazu, unde se găsesc mai cu înlesnire și case de locuit și locuințe necesare funcționarilor respectivi, lucru ce ar fi și în interesul administraților"1991. După încheierea expunerii prefectului județului Constanța, luând cuvântul, "domnul consilier Voicu

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
se menține tot la comuna Caramurat reședința plășii Constanța"1992. În cele din urmă, propunerea prefecturii a fost supusă la vot, iar "consiliul, în majoritate de șapte voturi"1993 a luat decizia "ca reședința plășii Constanța să se transfere în cătunul Anadalchioi, pendinte de comuna Palazu"1994. La 25 aprilie 1897 prefectul județului Tulcea, domnul Alexandru Pencovici, înainta un raport ministerului de Interne, reclamând faptul că subprefectul plășii Sulina, "domnul căpitan C. Turculeț, în două rânduri a nesocotit libertatea individuală, arestând

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
2023. Situația stabilirii românilor în județul Tulcea era prezentată în culori mult mai sumbre. Astfel, jurnaliștii constănțeni apreciau că "în acest județ (...) cei ce s-au putut strecura prin satele Râmnicu de Sus, Pantelimon, Caciamac, Cuciukioi, Cogealac, și alte 2-3 cătune au trecut ca prin urechile acului"2024. Pentru a ilustra cele afirmate anterior, în cuprinsul articolului se arăta că "o colonie întreagă (...) de români (...) stabiliți la Inan-Ceșmea au fost goniți cu forța publică în județul Constanța, cătunul Traian, și înlocuiți

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
și alte 2-3 cătune au trecut ca prin urechile acului"2024. Pentru a ilustra cele afirmate anterior, în cuprinsul articolului se arăta că "o colonie întreagă (...) de români (...) stabiliți la Inan-Ceșmea au fost goniți cu forța publică în județul Constanța, cătunul Traian, și înlocuiți cu o strânsură de familii bulgare"2025. Acest fapt releva, în opinia jurnaliștilor constănțeni, că nu a existat o acțiune coordonată de către statul român având ca scop dislocarea comunităților bulgare existente pe teritoriul Dobrogei. În acest context

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
recensământul populației făcut de români în anii 1880 și 1881, după termenul acordat pentru înapoierea celor expatriați în timpul războiului, arată, în orașul Constanța, 348 suflete, pe când în anul 1894 numărul bulgarilor era de 1 060; în comuna rurală Gargalâc, două cătune curat bulgare, la 1880 s-au găsit 350 suflete, iar la 1895, numărul sufletelor este (...) de 755; în Tuzla erau 83 suflete, (...) în 1896, 228; Almalău, 1 530, acum 1 548; Azarlâc 519, acum 589; Canlia 1 018, acum 982

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
drumurilor și pentru stabilizarea solurilor. Printre obligațiile comunelor rurale mai figurau: înființarea de infirmerii și menținerea "salubrității publice"2754, întreținerea unui târg de vite și a unui abator, împrejmuirea vetrei satului, precum și înființarea unui serviciu telefonic între reședința comunei și cătunele acesteia. Articolul 12 al legii prevedea faptul că în comunele care aveau până la 5 000 de locuitori consiliul comunal era constituit din 9 membri, iar în cele cu peste 5 000 de locuitori, acesta era format din 11 consilieri 2755

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
din Dobrogea se mențin în actuala lor organizare și cu atribuțiile ce se conferă subprefecților și ajutoarelor lor prin legile în vigoare"2881. Conform prevederilor acestei legi județul Constanța cuprindea 73 de comune rurale, 200 de sate și 26 de cătune, în timp ce, județul Tulcea cuprindea 55 de comune rurale, 121 de sate și 19 cătune. Astfel, comunele rurale din cadrul județului Constanța erau: Agemler, Alacap, Aliman, Almalău, Asarlâc, Azaplar, Bairamdede, Beilic, Biulbiul, Bugeac, Calfa, Canlia, Carabacî, Caraharman, Caranlâc, Caraomer, Caratai, Carol I

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
subprefecților și ajutoarelor lor prin legile în vigoare"2881. Conform prevederilor acestei legi județul Constanța cuprindea 73 de comune rurale, 200 de sate și 26 de cătune, în timp ce, județul Tulcea cuprindea 55 de comune rurale, 121 de sate și 19 cătune. Astfel, comunele rurale din cadrul județului Constanța erau: Agemler, Alacap, Aliman, Almalău, Asarlâc, Azaplar, Bairamdede, Beilic, Biulbiul, Bugeac, Calfa, Canlia, Carabacî, Caraharman, Caranlâc, Caraomer, Caratai, Carol I, Carvan, Cavaclar, Cazil-Murat, Chioseler, Chiragi, Cicracci, Ciobanu, Cobadin, Cocargea, Cochirleni, Dăieni, Dobromir, Edilchioi, Enghez

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
o lege de la Corpurile Legiuitoare"2924. În cuprinsul raportului prezentat de către prefectul județului Tulcea se preciza că în județul Tulcea ființau 62 de comune, "din care 55 rurale și 6 urbane și comuna de reședință, Tulcea"2925. Totodată, "satele și cătunele ce compun comunele rurale sunt în număr de 84"2926. Constatând faptul că "sistemul de până acum, de a se numi primari străini de localitate, dădea rezultate puțin satisfăcătoare"2927, prefectul județului Tulcea arăta că "am hotărât, încă de la venirea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
28 noiembrie 1907 și unde, cei condamnați până la 3 luni, învață a citi și scrie"2944. Totodată, prefectul județului Tulcea preciza că "în anul școlar 1907-1908 au funcționat în județul Tulcea 100 de școli rurale mixte și 5 școli de cătun"2945. În aceste școli "personalul didactic numără 143 de învățători și învățătoare, dintre care 106 bărbați și 37 femei"2946. În anul 1907 în județul Tulcea "au funcționat 51 grădini de copii"2947 iar până la 1 octombrie 1908 "s-au

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]