23,632 matches
-
de explorări. Chiar experimentarea unor formule diferite de jurnal înainte de a se decide pentru aceea care va deveni definitivă, cum a făcut și Amiel (e drept că acesta a avut timp să-și modifice formula și să scrie 174 de caiete) este o dovadă a importanței pe care tânărul Radu Petrescu o acordă acestor note. Semnificativ pentru felul în care își scrutează aptitudinile și implicit destinul literar, jurnalul lui Radu Petrescu începe cu o însemnare (din 16 ianuarie 1946) în care
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
ca șoimul avîntat peste plaiuri,/ Atunci în suflet o magică strună/ Vibrează și cîntă: Slăvit fie omul!” etc. (Slăvit fie omul). Pot fi adăugate aici și „omagiile” aduse doinei, de care Ana e încîntată. Cine știe ce-o fi prin caietele rămase, dar în Harfe... noutățile nu-s impresionante; ba chiar dimpotrivă. Cînd lira-i acordată pe durere, le e greu și poeților să treacă brusc la veselie. Chiar dacă n-o fi mare pasul de la elegie la imn, ușor de făcut
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
E U G E N E V U ( R O M Â N IA ) Poezie: „Toate iubirile”editura Facla ( prin concurs național) „Caietele Editurii Eminescu”editura Eminescu „Muntele mioritic”, ed. Facla, debut editorial prin concurs. „Dragă omule”poemeDeva „Umbra norilor”poeme Deva „Cu fața spre stea”poemeeditura Facla „Ram cu oglinzi” - poeme-editura Facla „La lumina mâinilor” poemeeditura Facla „Țara poemului meu”( poeme) ed.
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
societ. de binefacere Caritatea". Apar detaliile obișnuite la Maiorescu ("intrarea 3, 2 și 1 fr." sau despre gazde: "dna Teodor Ioan... casă bine ținută, chiar elegantă... bun dejun și fără mahalagisme" etc.) dar polemică din presă, bineînțeles, este ignorată (cf. caietul nr. 14 din 1892, f. 54, în ms. 3655 de la Bibl. Academiei). Ea a contribuit însă, fără îndoială, la decizia autorului de a nu da la tipar niciodată textul conferinței, desi tema ei este atît de caracteristică pentru autor și
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
la suprafață, ne făcea "gagicari", într-o lume rafinată de umbroase lunecări. De unde ne ieșise în societate o faima greșită. Da^ noi, nu ziceam nimic, fiind prea de tot buni fii ai Naturii. Așa se explică deșele mele apariții în Caietul albastru, de curînd publicat, îmbogățind literatura română de azi. În notele amintite, cel mai des apare Ion Negoitescu, a cărui existența savuroasa umple paginile cărții. El, care cel dintîi vorbea cu atît umor despre condiția să libertina, cu atîtea consecințe
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
libertina, cu atîtea consecințe pentru el și ceilalți și în general pentru lumea estetică a Bucureștiului. Cel mai bine ne simțeam în prezența lui, - Balotă și cu subsemnatul. Din perioada aceea mi se și trage numele de Costăchel pomenit în Caiet, nemaiîntîlnit de cititori, legat de aceiași ani ^50, în care exist și eu în însemnările clujanului așezat acum pe treaptă cea mai de sus a literaturii noastre, de pe culmea căreia poți să strigi din toată inima:Vivat școală ardeleana rediviva
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
Balotă, parcă ar fi vorba de altă persoană, de un străin abia mai deslusindu-se în amurgul lăsat... Mai exista două-trei femei de pe vremea aceea care, văzîndu-mă, rar de tot, mă strigă așa... Atunci tresar, ca de-o confuzie. v Caietul albastru are la bază limba, cultura germană - în comentarii -, plus latină umanista a Romei celei mici de la Blaj, tipică transilvănenilor. Măcar din unghiul ascuțit al culturii, avem în fața încă un argument din argumentele temeinice ale românilor de dincolo de munți uniți
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
fi așezat acolo unde astăzi rîvnim a fi, fără a putea fi, nelepădîndu-ne încă de lenea orientala de raia turcească... Cred că Balotă este de acord cu mine: faut pas mâcher leș mots... v Ce-l frapează pe cititorul acestui Caiet albastru tipărit în două volume e faptul că, vrînd să fie un jurnal al ultimilor ani din anii ^50, înaintea recluziunii, textul ajunge să capete alura unui român, alura unei incitante narațiuni epice, începînd cu Prologul extraordinar, una din prozele
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
faptul că, vrînd să fie un jurnal al ultimilor ani din anii ^50, înaintea recluziunii, textul ajunge să capete alura unui român, alura unei incitante narațiuni epice, începînd cu Prologul extraordinar, una din prozele cele mai tulburătoare din literatura română. Caietul albastru uitat dinadins în plasă vagonului în timpul călătoriei de la Cluj la București în ianuarie 1956 spre a fi salvat în momentul cînd indivizii năvăliseră în vagon să-l aresteze pe autor înainte de a ajunge în capitală, este de fapt eroul
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
uitat dinadins în plasă vagonului în timpul călătoriei de la Cluj la București în ianuarie 1956 spre a fi salvat în momentul cînd indivizii năvăliseră în vagon să-l aresteze pe autor înainte de a ajunge în capitală, este de fapt eroul, - un caiet, un text-erou! - al cărții. Se spune că experiența unei detenții îndelungate transforma omul, uneori punîndu-i în valoare resurse nebănuite. Nu putem fi siguri de această eventualitate. Cert însă e că Nicolae Balotă se sprijinea pe profundă lui credință religioasă,...de
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
la Bibliotecă Academiei în 1902 sub forma a 42 de volume, daca ne luăm după numerele date de Bianu și Tuducescu, în realitate 44, căci două cote au fost acordate cîte unei perechi de volume. (O coincidență greu explicabila: numărul caietelor de Însemnări zilnice maioresciene de la BAR și BCS, pe care eu insumi le-am citit, prima oara integral, acum treizeci de ani, este tot 44, din care patru numerotate în pereche, așa încît numerele reale sînt tot 42!) Testament este
Cultul lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18191_a_19516]
-
Constantin Țoiu Oct. 1980. Fericirea (lor) care încăpu pe mîna unui... (cuvîntul următor șters bine, din prudență, în caiet, pentru orice eventualitate,... dar eu îmi aduc perfect aminte că acest cuvînt este cuvîntul cîrpaci, ca și cuvîntul cizmar, suspect, în epoca respectivă, păstrat doar în memorie. v v v Elvira Bogdan, cu aerul ei de boieroaica ieșită din paginile
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]
-
i-a jucat festa, ucigîndu-l în mari chinuri și lipsuri. Ar fi putut s-o sfîrșească mai tîrziu, în străinătate, în liniște și confort. Din acest jurnal al lui Argetoianu (pe care l-a păstrat fiica sa) au rămas multe caiete proiectate de editor (dl Stelian Neagu) să apară în zece volume. Deocamdată, în 1998 și 1999 au apărut primele două volume, conținînd însemnările din februarie 1935 pînă în iunie 1937. Aceste însemnări nu au, desigur, calitățile scriitoricești ale memoriilor, deși
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
Aveam impresia că nu voi putea reintra în viață. Totul mi se părea inutil, absurd... Acum totul a trecut, într-un fel, am uitat. Mă voi duce după-masă la tribunal, mă voi duce diseară la teatru, scriu acum aici în caietul ăsta - iar între timp viața lui Blecher continuă la Roman așa cum am văzut-o. Voi mai avea curajul să mă vait de ceva? Voi mai avea nerușinarea să am capricii, indispoziții, enervări?... El trăiește în intimitate cu moartea. Nu cu
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
arată un copil scheletic... Gri, negru, cărămiziu: pămîntul Spaniei. La Goya paroxismul vieții ajunge pînă la desfigurare, pînă la apariția urîtului, a hidosului, frumusețea nefiind decît ceva efemer... Asemeni fetei blonde visătoare, aproape adormită peste cartea întinsă pe genunchi. În caietul vechi de însemnări, descopăr o notație subliniată: Cu scîrbă și necesitate. Pare o definiție. O dedicație. Nu mai știu... Să fie vreun citat?... Dar, nu. E clar că-mi aparține, însemnarea venind imediat după altă notație: Goya, reporter al sec
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
Eminescu, de Marcello Camilucci, sau La pensée religieuse d'un Musset moldave: Mihail Eminescu, de F. Taillez), si traduceri din lirica să, a lui Arghezi etc. Există informația - pe care n-am cum s-o verific acum - că revista (zece caiete apărute între 1951-1954), europeană și "comunitară" avant la lettre după un program ușor de descifrat în substanță ei, ar fi fost subvenționata de francezi pentru a crea premisele culturale ale apariției unui pol european de putere într-o lume postbelică
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
y parvient. Son esprit, attaché aux mots, se délie de șes racines". Textul cursiv lipsește din volum, precum atatea altele, judecate fără îndoială pletorice sau inutile, urmînd "gustului" sau "pentru scurtături, pentru formele condensate" pe care il notează undeva, în Caiete. Frază următoare, luată, ca și exemplele anterioare, din primele două pagini ale formei inițiale, este probabil considerată că prea explicită: "L'artiste conscient, lui, suit une démarche analogue. Son esprit s'affranchit également de șes racines. A l'inverse des
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
la această parte a eseului sau. Sigur că aceste semnalări nu pot înlocui nici studiul efectiv al "devenirii" stilului lui Cioran, nici necesară ediție critică; ele pot doar să confirme, cu modestia și cu forța documentului, o altă notă din Caiete: Felul meu de a scrie suferă din cauza rămășițelor de stil filosofic. Iar ceea ce face cam dificilă citirea cărților mele e suprimarea frazelor intermediare, explicative, aparent inutile dar în fond necesare, căci ușurează sarcina cititorului. Scriind însă fiecare din textele mele
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
Fier? Demonii de dreapta, adepți ai ortodoxiei aflați ideologic la antipodul celor pe care i-a denunțat Dostoievski, dar psihologic foarte asemănători. Fenomen neromânesc. Așa se face că șeful G. de F. era slav. Un soi de Hatman" (Emil Cioran, Caiete, III, Humanitas, 1999). Răzvan Codrescu, De la Eminescu la Petre Țuțea. Pentru un model paideic al dreptei românești, Editura Anastasia, București, 2000.
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
eseurile sînt cîteodată motivate de prezența poeților respectivi în vecinătate, alteori te cam lasă nedumerit. Ideea acestui tip de revistă-antologie e excelentă, numai că ar trebui valorificată cu mai multă coerență. Secolul 20, 10-12/ 1999; 1-3/2000, Europele din Europa Caiete internaționale de poezie/ International notebook of poetry nr.1/2000
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
Z. Ornea Mi-am intitulat cronicile mele la primele două volume din Caietele lui Emil Cioran ? Acum interogația mi se pare de prisos pentru că, în sfîrșit, prin 1971, într-o notație nedatată, în timp ce citea un jurnal al lui Vlasiu mărturisea: "Jurnalul lui Vlasiu ar trebui să mă dezguste pe vecie să țin eu
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
însumi un jurnal. Genul este într-adevăr odios: aproape întotdeauna, o adunătură de bîrfe. Dacă și eu notez aici cîteva asemenea bîrfe, e numai ca să-mi întrețin iluzia că scriu, că fac ceva". Avem aici recunoașterea faptului indubitabil că în Caietele sale făcea însemnări jurnaliere. Și aceste Caiete au fost multe, 34 (treizeci și patru) la număr, ținute din 1957 pînă în 1972, unul dintre ele aflîndu-se mereu pe masa lui de lucru. Cum nu se îndesa deloc să scrie, cum mărturisește, nota
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
odios: aproape întotdeauna, o adunătură de bîrfe. Dacă și eu notez aici cîteva asemenea bîrfe, e numai ca să-mi întrețin iluzia că scriu, că fac ceva". Avem aici recunoașterea faptului indubitabil că în Caietele sale făcea însemnări jurnaliere. Și aceste Caiete au fost multe, 34 (treizeci și patru) la număr, ținute din 1957 pînă în 1972, unul dintre ele aflîndu-se mereu pe masa lui de lucru. Cum nu se îndesa deloc să scrie, cum mărturisește, nota în Caiet, mîngîindu-se cu ideea că, în
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
făcea însemnări jurnaliere. Și aceste Caiete au fost multe, 34 (treizeci și patru) la număr, ținute din 1957 pînă în 1972, unul dintre ele aflîndu-se mereu pe masa lui de lucru. Cum nu se îndesa deloc să scrie, cum mărturisește, nota în Caiet, mîngîindu-se cu ideea că, în realitate, lucrează. Totuși anumite însemnări erau datate, semn sigur că le conferea un caracter jurnalier. Dar altele, cele mai multe, seamănă enorm cu cărțile sale care i-au adus faima și gloria. Ba, pe la începutul lui iunie
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
caracter jurnalier. Dar altele, cele mai multe, seamănă enorm cu cărțile sale care i-au adus faima și gloria. Ba, pe la începutul lui iunie 1971, întîlnim notată o decizie: "Am hotărît să adun laolaltă cugetările risipite în aceste treizeci și două de caiete. Abia în două sau trei luni voi vedea dacă pot alcătui substanța unei cărți (al cărei titlu ar putea fi "Interjecții" sau " Eroarea de a te naște")". Nu și-a alcătuit cartea pentru că nu a găsit-o interesantă? Sau pentru că
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]